2,739 matches
-
data aceasta scoase o păpușă cu buzele groase, mâinile mari și creștetul atât de înalt, încât, dacă ar fi fost atârnat un bec de tavan, l-ar fi lovit cu fruntea. — E Uriașul ! râse Tili. Ar fi trebuit să-i pui și o țigară în gură... Atât ar mai lipsi, spuse, fără veselie, Maestrul. Țigări ! — Ar fi trebuit să-i pui și o halbă în mână... Apoi la fel de repede : Uite-l și pe bătrânul Coropciuc ! — Ești sigur ? ăsta nu-i nume
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atârnat un bec de tavan, l-ar fi lovit cu fruntea. — E Uriașul ! râse Tili. Ar fi trebuit să-i pui și o țigară în gură... Atât ar mai lipsi, spuse, fără veselie, Maestrul. Țigări ! — Ar fi trebuit să-i pui și o halbă în mână... Apoi la fel de repede : Uite-l și pe bătrânul Coropciuc ! — Ești sigur ? ăsta nu-i nume de păpușă... Și, reamintindu-și : Băutură, țigări... Te pomenești că vrei și păpuși care fac dragoste... Tili zâmbi. Așa este
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în semn de aprobare. Concepția despre lume a lui Ștolț se poate rezuma astfel: eu sunt stăpânul universului, forța mea specifică fiind de a crea decor artificial și de a îndepărta jigăniile, insectele și buruienile. . - Cum, râse madam Valsamaky-Farfara, dumneata pui intelectualicește mai presus de un om oarecare, să zicem mediocru, pe Ștolț al dumitale? . - Nu în chip absolut, dar sub o latură, Ștolț a depășit liniamediocră a umanității, arătîndu-i calea. - Și care e calea umanității după dumneata? Întrebă Hagienuș râzând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cerc de-a lungul pereților, prinzând pe Ioanide în focul privirilor. " Am înțeles, interpretă arhitectul; am pomenit de biserică. Afacerea pentru ei înseamnă un faliment moral. Mă privesc cu milă." - Apropo, zise Ioanide tare, în expoziție ai de gând să puiși proiectele lui Pomponescu? O mimică generală înregistră această întrebare. "Pricep, își zise Ioanide, numele lui Pomponescu e teribil ca și al divinității, nu se poate pronunța aci." - Vrei să mergi jos, să vezi sălile? interveni Gaittany. Ioanide însoți pe conservatorul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
definească, scrie: „Mucenicia este o școală a sfințeniei, o arătare a bunătății, mărturia lămurită că nu cunoaște nimic altceva decât pe Hristos; că-L iubești mai mult decât tot ce poate fi iubit și că în nimic nu-ți mai pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
concluzia." A terminat Autobiografia lui Jaspers și ne vorbește despre spiritele iremediabil plate, de tipul lui Jaspers, care poate scrie fără jenă : "Ce frumos e în Italia!". "Un spirit plat rămâne plat și dacă-l trimiți în paradis și-l pui să stea de vorbă cu bunul Dumnezeu. Tot platitudini îți spune și după excursia în rai. Jaspers se miră că Heidegger nu îi răspundea uneori la întrebări, întrebări la care nu ai ce răspunde când sună așa: "Ce credeți despre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să-mi găsesc o nouă ciclicitate și ordine. Mai întîi este prost, spun eu, să-ți termini viața cu o împlinire, și nu cu un rest. Sfârșitul nu trebuie să te prindă în înghețul unui lucru isprăvit. Nu trebuie să pui mâinile pe piept și să provoci sfârșitul, așteptîndu-l. Firesc este să nu știi de el și să fii surprins în plin gest. Ca și orice problemă care este adevărată numai dacă, rezolvată fiind, lasă un rest, la fel și orice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Infern". Noica despre aforismele lui Cioran: "sclipitoare ca un fulger după care nu mai vine tunetul". Pesimismul nu este o viziune asupra lumii, ci ocuparea unei poziții strategice în fața imprevizibilului. Pesimistul e de fapt un tip care se menajează: când pui răul în față, nu poți fi luat niciodată prin surprindere de el, în vreme ce șansa de a fi plăcut surprins de deznodământul fericit rămâne totodată intactă. Pesimismul este în felul acesta strategia mereu câștigătoare a vieții. 8 iunie Un autor de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
istoric și politic în care se dovedește cumcă cea mai mare parte a provincielor Turciei europene e cuprinsă de populații de rasă slavă și că a sosit vremea în care aceste țări să se guverneze prin ele înșile. Acest proiect puindu-se în vederea marelui principe moștenitor al Rusiei, acesta a răspuns că îl aprobă întru cât înlocuiește domnia turcească prin monarhi creștini, dar nu crede că o confederațiune între rase atât de deosebite, unele îndușmănite chiar, ar fi înzestrată cu o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea mai întinsă a discursului ținut de d. Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor și a-i încuraja pe viitor, celor slabi și nepăsători, pentru a deștepta ambiția în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronați și premiați și arătându - le cât e de prețios acest timp al copilăriei și al tinereței, a căruia pierdere nu se poate cu nimica înlocui. - După sfârșirea discursului s-a făcut cetirea premiaților și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este și Jijia iezită, căci erau și morile unei monăstiri a Hrișcăi, care măcina făină. Mai adusu-le-au și lână de tot felul, de oi mari și de cârlani, de le-au arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc, grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
izvoară: indiciile exprese a unor autori vrednici de credință, tradiția vrednică de crezare de fapte ce stau în legătură, în fine concluziile din analogia unor întîmplări asemănătoare. D. Jung supune deci cuvintele lui Flavius Vopiscus unei critice într-adevăr ingenioase, puind în paralel indiciile altor scrieri asupra unor evenimente analoge. Astfel citează pasagiul din scriptură despre robirea Vavilonului și ale lui Eugipp (biograful sf. Severin) despre emigrarea populației din Noricum și dovedește că amândouă aceste pasage trebuiesc luate cum grano salis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lipsă de orice simț de pudoare. Într-adevăr, la noi moșiile mănăstirești s-au prefăcut în avere a statului, dar numai moșiile bisericei statului român, care a luat asupră - și întreținerea fără deosebire a tuturor școlilor, spitalelor, mănăstirilor mai însămnate, puindu-se capăt esploatării prin călugări străini, care se îmbogățeau aici în țară și ridicau cu banii noștri institute grecești. Dar guvernul român nici a gândit vrodată să ieie în administrarea sa averea bisericilor catolice, protestante, lipovenești etc., care nu sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Oravița, Boroșineu, Făgăraș etc. etc. - la cele două reducțiuni toate s-au desființat. Se denumise dintre români și câțiva președinți de tribunale - au mai rămas doi, - dintre cari unul este esilat între secui altul la Karczag, pe unde nu văd pui de român. juzi de tribunale, juzi și subjuzi singulari erau un număr oarecare, cei mai mulți dintr-înșii sunt deja pensionați în cea mai bună etate, mare parte răsfirați pe unde nici n-au visat, pe la Szegedin, Karczag, Dobrițin, Kecskemet, Sárospatak, Kaposvár
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate contracta o alianță ofensivă; este liberă însă a contracta alianțe cu scop de a-și asigura esistența și a-și mănținea neutralitatea. Separată de Turcia prin Dunăre și nefăcând de fel parte din imperiu, România posedă toate atributele suveranității. Puindu-se odată sub protecțiunea Imperiului otoman, ea n-a înțeles nicidecum a renunța la suveranitatea sa. România are deci drept după tractate și în virtutea proprielor sale capitulații, recunoscute și consăcrate de Europa, la o viață neatârnată. "Statele tributare, - zice Wheaton
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu al Belgiei, între nordul Franciei și estul Germaniei. Astfel sperăm că, în interesul păcii și al civilizației, marile puteri nu vor pregeta să, complecteze opera de la 1856, acordând României printr-un act special o situație francă și bine definită, puind-o în pozițiunea în care a pus pe Elveția și Belgia. Principiul neutralității intrând în dreptul ginților, trebuie să aibă aceeași consecință la porțile Orientului ca și în Occident. Aici, ca și acolo, țările neutre trebuie să formeze o zonă bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că acea parte, lăsată în voia liberă a instinctelor sale, e roabă pînteceului și unealtă în mâinile șarlatanilor de tot soiul, care știu să-i lingușească patimile rele, Iezuitismul a încercat a ținea clasele de jos într-un binefăcător semiântuneric, puindu-și drept țintă - nu cultura minții, căci desperase a scoate trandafiri dintr-o buruiană rea și menită orbirei - ci caracterul prin credințe metafizice. De aceea se va găsi preste tot că popoarele catolice sunt mai vesele și mai frumoase decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la parchet. Pe când d. jude-instructor lucra la procesul-vcrbal pentru ancheta afacerii Cimara, îi spuse copistului să ieie hârtie și să copieze procesul-verbal, ceea ce acest din urmă a și început să facă. După ce a copiat jumătate, spuse judelui că a greșit, puind cuvintele "ne-am transportat la fața locului", în loc de "ne-am transportat la otel Romînia". D. judecător răspunse că nu face nimica, numai să puie în parenteză "hotel Romînia". Dar judecătorul, trecând cu ochii partea ce se copiase pe curat, observă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât o garnizonă de 10. 000 oameni. [17 iulie 1877] MUNTENEGRU ["LA 10/22 L. C. MUNTENEGRENII... "] La 10/22 l. c. muntenegrenii au luat înălțimile de la Trebes, cari dominează cetatea Niksici, apoi au luat fortul Gorianskopolie, prinzând 53 de nizami și puind mâna pe muniție și cai. La 11/23 sara ei au mai luat al doilea fort de lângă Niksici, numit Rabovaț, prinzând 30 nizami și 2 issbași și căzîndu-le în mână multă muniție și proviant. În fine înainte de două zile să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va da edițiilor sale viitoare toate schimbările câte i s-ar propune de cătră învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se și crează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc. O carte relativ mai bună puindu-se în școale, învățătorii bagă de samă care părți ale materiei sânt prea greu formulate pentru priceperea copiilor, își fac observările, iar autorul în urmă preface ceea ce recunoaște el însuși că e prea greu stilizat. Stilul cărții e mai narativ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru să glumească cu X și-i rase capul când dormea. Viind ceasul lui X, bărbieru-l deșteptă. X, puindu-și mîna-n cap să se scarpine și găsindu-l gol de păr, socoti că el este chelbosul și zise cătră bărbier: "Prostule! în loc să mă scoli pe mine, tu ai sculat pe chelbos! " X vede o casă frumoasă si zice: "O
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale în loc să-și caute de treaba lor. Într-un cuvânt, dobitoacele din ziua de astăzi sânt așa de cu duh încît, de multul duh ce au, mai n-au nicidecum, și minteosul nostru măgar avea mai mult în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
palmă... Pentru că a râs, Herta primește și ea o palmă) CÂRCIUMAREASA: Acu' pe loc te scuzi față de domnu' Schweindi, coș de gunoi putrezit ce ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI: O să cugetăm despre asta, domne Karli. HERTA (către Karli): Lașule, cârpă în stare de ebrietate ce ești. (Karli
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
farfurie plină pute mai puțin, în urmele de viață din ea, ca și cum ar fi a noastră, viața ei. FIUL (privește de o vreme la toată bălăcăreala): Mașina mea e grav bolnavă. Nu mai e nimic în jur pe care să pui bază. Țeava mea de eșapament nu a mai suportat lumea. Și tu trăiești de când e lumea, cu toată bălăcăreala asta de lume. Poate că ai o țeavă de eșapament a ta, care ți-a fost adăugată. Numai pentru că tu ești
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]