1,471 matches
-
preferat al congenerelor ei: femeia inadaptată (aici, din cauza urîțeniei), instabilă, singură, neînțeleasă de bărbații cu care intră În contact, puternică, totuși, datorită unei lucidități În cazuri extreme vizionare. Inventînd un personaj ajuns totuși la senectute, cu toată tinerețea unor irepresibile pulsiuni, autoarea nu-și putea permite o autoficțiune explicită, ca Marie Darrieussecq. Renée nu e vizionară dar, În schimb, are carisma Înțelepciunii. Remarcăm aici efortul de a evita locurile comune ale feminității: frumusețe, putere de seducție, diplomație, Înlocuite cu bizarerie fizică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
societate. Ea vine să sondeze mai ales conștiințe individuale ale indivizilor pe care societatea occidentală contemporană i-a adus În pragul unei depresii ontologice, al unei melancolii iremisibile. Uneori spațiul trupului memoriei și cel al memoriei trupului se golesc de pulsiuni pentru a se Întîlni În fîșia - și fișa - neutră a pornografiei, ca la Catherine Millet, a thriller-ului, ca la Virginie Despentes a indiferenței sau chiar a handicapului mental la Frédéric Beigbeder. Aceasta pentru a depune o altă mărturie, cea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modestia individului incapabil să se reprezinte mai mult decît pe sine o dramă de viață ca pretext al unei expoziții discursive. Contrar aparențelor, dar cît se poate de logic, numai ceea ce este expus poate ascunde ceva. Literatura enunțiativă semnalează neîntrerupt pulsiunea de dincoace de cuvinte, invers față de romantism care făcea mereu recurs la transcendență. În ambele cazuri, Însă, accesul, dincoace sau dincolo, e arătat, dar amînat. Rămîne să descoperiți dumneavoastră tensiunea acestei eterne amăgiri. Jean Rouaud Firav, timid, mic de statură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai prizați romancieri În spațiul academic. Pentru a Încheia totuși această carte care vorbește despre vîrsta de aur - sau mai degrabă despre crepusculul vîrstei de aur - a literaturii franceze, cea care situează literatura Într-un Dincolo al cunoașterii, spiritului și pulsiunii, voi Încheia acest volum cu un comentariu la Umbrele rătăcitoare ale lui Pascal Quignard, un scriitor francez din stirpea esteților - sau a antimodernilor : Pascal Quignard. . Despre scriitorul născut În 1948 se știu destule. Rezumatul biografiei de scriitor a lui Pascal
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
relației „eu”-„tu” - „tu” fiind înțeles în sens larg, putându-l include și pe Dumnezeu. Psihanaliza a preluat tema eului, dar, la început, i-a acordat o importanță redusă în sistemul psihismului individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
investigației și menținerea temelor romantice a condus la construcția treptată a unui model al omului individual, interpretat ca structurându-se în prima copilărie, în cadrul relației foarte apropiate cu părinții. Schematic, aceasta cuprinde trei instanțe: id-ul sau sinele, care exprimă pulsiunea către obținerea plăcerii, fapt ce detensionează și crează o stare de echilibru, de bine. Altă instanță e superego-ul - supraeul -, care reprezintă interdicțiile, predominant morale, ce vin din partea părinților - ca reprezentanți ai societății - și care sunt interiorizate, introjectate, împreună cu imago-urile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e în concordanță cu erodarea temei conștiinței, predominantă la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și XX. Pe lângă triada id-ego-superego, psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat”, în sensul că trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare, tendințe de acțiuneă nu sunt acceptate de superego, fiind blocate la limita conștiinței, unde se mențin în tensiune, creând anxietate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
XX. Pe lângă triada id-ego-superego, psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat”, în sensul că trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare, tendințe de acțiuneă nu sunt acceptate de superego, fiind blocate la limita conștiinței, unde se mențin în tensiune, creând anxietate și descărcându-se pe căi laterale, „surogat”, fapt ce conduce la simptome nevrotice. Concepția psihanalizei cu privire la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce seamănă cu cel al unei convertiri. În continuare, vor fi prezentate pe scurt câteva teme ale psihanalizei clasice, fără pretenția unei expuneri sistematice, complete sau didactice. Omul, așa cum îl concepe Freud, are o importantă latură biologică, fiind dinamizat de pulsiuni (instincteă ce urmăresc satisfacția și plăcerea. E vorba de instinctul vieții, de eros, dar - gândește Freud mai târziu - omul vizează și distrugerea, sub forma instinctului morții (Thanatosă. Pulsiunea instinctivă libidinală, mediată prin relația strânsă cu mama și ceilalți, este, la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
așa cum îl concepe Freud, are o importantă latură biologică, fiind dinamizat de pulsiuni (instincteă ce urmăresc satisfacția și plăcerea. E vorba de instinctul vieții, de eros, dar - gândește Freud mai târziu - omul vizează și distrugerea, sub forma instinctului morții (Thanatosă. Pulsiunea instinctivă libidinală, mediată prin relația strânsă cu mama și ceilalți, este, la început, inconștientă, ca parte a instanței psihologice a sinelui (idă. Contactul interpersonal stimulează și formațiunea psihică a ego-ului. „Celălalt” există însă relațional pentru individ atât în mod concret
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează la nivelul ego-ului. Ea îi permite omului o mică libertate, care testează realitatea și se raportează la ea. Dar o mare parte din dorințele individului, puse în joc în primul rând de pulsiunile sale, nu pot fi satisfăcute din cauza interdicțiilor exterioare și, mai ales, a celor interioare. Cele dorite, intenționate, proiectate, imaginate sunt astfel reprimate. Ele nu mai au acces nici la conștiința subiectivă, sunt refulate. Inconștientul conține deci nu doar zona inițială
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu pune accent pe apariția și manifestările publice. La sfârșitul secolului XX, o mare parte dintre tezele dezvoltate de Freud nu mai sunt considerate valabile datorită progreselor neuroștiințelor, a modificărilor vieții sociale și a concepției despre om. Importanța motivațională a pulsiunii ce se cere satisfăcută prin plăcere pentru a se ajunge la echilibru și homeostazie e redimensionată în raport cu rezolvarea cognitivă eficientă a problemelor, cu proiecția spre viitor, cu dinamismul, autodeterminarea și adaptabilitatea la situații mereu noi. De asemenea, libertățile sexuale actuale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracterizează printr-o anumită configurație a trăsăturilor primare, ceea ce se poate obține prin chestionarul 16PF elaborat de Cattel. Preocuparea față de trăsături nu ignoră o anumită înțelegere a dinamicii persoanei. Cattell are în vedere ca factori motivaționali trăsături care includ nevoi, pulsiuni, interese, impulsuri, toate subsumate conceptului de atitudine. Pornirile înnăscute le numește Edat, iar cele învățate Sens. Autorul propune un „calcul dinamic” ce configurează o ecuație a comportamentului. Viziunea asupra personalității este una psihometrică, având la bază o metodă inductivă ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a-și controla pulsiunile, alături de hedonism, și apelează constant la viclenie și ipocrizie pentru a-și atinge scopurile egoiste, ignorând așteptările celor din jur pe care îi consideră în mod necondiționat victime (Otto, apud Millon et al., 1998Ă. Medicul englez James Prichard, depășind neutralitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1882 Kraft-Ebing descrie o structură psihologică dominată de cruzime și introduce în vocabularul medical termenii de sadism și masochism (Kraft-Ebing, 1935; 1937Ă. În concepția autorului, comportamentele impulsiv-agresive, care sunt total dezangajate moral și vizează devalorizarea și umilirea partenerilor, sunt expresia pulsiunilor sexuale deviante și apanajul - cu precădere - al sexului masculin. Severitatea manifestărilor este în directă concordanță cu prezența unor trăsături de serie psihopatică. Schrenck-Notzing (apud Millon et al., 1998Ă comentează termenul de sado-masochism și îi integrează algolagnia sau plăcerea provocată de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a majorității tulburărilor de personalitate. Având ca punct de plecare conceptul de relație obiectuală s-a dezvoltat și teoria atașamentului (BOWLBY, 1969, 1973, 1980Ă. Ea este totuși dominată nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
19; Ilie Badea, „Introducere la semiologia literaturii”, ST, 1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7; „Datorită culturii nu va mai fi nevoie să demonstrăm incontestabilul” (interviu de Daniel Dimitriu), CRC, 1991, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 93-95; Andreea Deciu, Texte vechi
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
evidență faptul că datele observate în ceea ce privește intensitatea reflexului sunt doar o serie de schimbări. Ele nu au dimensiunile care să le distingă de fluctuațiile forței ce au loc în timpul oboselii, inhibiției sau, așa cum se va vedea mai târziu, de schimbările pulsiunilor și emoțiilor. Procesul de condiționare este deosebit prin ceea ce suportă organismul pentru a i se induce schimbarea; cu alte cuvinte, este definit de operația de prezentare concomitentă a stimulului de întărire și a altor stimuli. Acest model este numit de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
neimportanți, fără ambiții și stabilitate socială, anonimi (depersonalizați și la nivelul onomasticii), cu profesii, îndeletniciri erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o „tematică” tradiționalistă, dezrădăcinarea, exploatată deopotrivă de sămănătoriști și poporaniști. Dar mahalaua, lume la care
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
reprezentarea genurilor în populația din închisori. Astfel, în 2004, în închisorile din întreaga lume, femeile reprezentau doar un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2004, în închisorile din întreaga lume, femeile reprezentau doar un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în etologie de Konrad
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]