13,512 matches
-
Dar dacă aș fi doar o mână, o mână retezată ce apucă creionul și scrie... Cine ar mișca mâna aceasta? Mulțimea anonimă? Spiritul vremurilor? Subconștientul colectiv? Nu știu. N-aș vrea să mă anulez pe mine însumi pentru a deveni purtătorul de cuvânt a ceva definibil, ci doar pentru a transmite ceea ce poate fi scris și așteaptă să fie scris, narabilul pe care nimeni nu-l povestește. Poate că femeia pe care o observ cu ocheanul știe ce ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
prea deasa întâlnire cu primejdia te poate face nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate să devină, așa, el însuși o primejdie. Ca doctorii care stau în preajma suferindului și din prea multă rîvnă ajung să fie chiar ei purtătorii morbului ucigător. Numai că în asemenea situație primejdia pentru restul oamenilor devenea îngrozitoare. Despre bolnav toată lumea avea știință și se ferea așa cum se cuvine. Chiar doctorul era acela care te ajuta să te păzești. Dar cînd doctorul însuși devine purtătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
purtătorii morbului ucigător. Numai că în asemenea situație primejdia pentru restul oamenilor devenea îngrozitoare. Despre bolnav toată lumea avea știință și se ferea așa cum se cuvine. Chiar doctorul era acela care te ajuta să te păzești. Dar cînd doctorul însuși devine purtătorul morții și nimeni nu știe, ci cu seninătate se apropie de el, cu seninătate și încredere, tocmai spre a fi feriți de boală, atunci nu mai există scăpare! Din această pricină, Radul Popianu a vegheat mereu, cu ochiul treaz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o rugăciune simplă, atât de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga‑i barbă cânepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca‑ntr‑o luntre, pe umerii vânoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug ale tinerilor pe ai căror umeri se odihnea trupul său, În litieră, un trupșor ca de copil ori de bătrân neputincios; oare și ăsta fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe care‑o Îngâna Întruna În sinea sa, abia mișcându‑și buzele uscate, căci se temea că el Însuși s‑ar fi putut trezi din vraja lunatică, Încât toți s‑ar fi prăvălit În adâncurile neguroase pe deasupra cărora bâjbâiau acum purtătorii săi cu tălpile goale În grota jilavă, luminată de scânteieri vâscoase; glasul său -, deșteptarea sa -, i‑ar fi tras pe toți În bezna hăului pe deasupra cărora Îl purtau ei pe umeri, tot mai pieziș și mai sus, așa că toți ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ca și de povestea pe care i‑o spusese Ioan, cuviosul păstor, În primul său vis sau poate În prima sa trezie, că trecerea fusese lărgită, sau cel puțin așa i se părea lui acum, Încât putea vedea de după umerii purtătorilor săi că stânca grotei fusese netezită, caninii fățuiți la vârfuri, lustruiți, strălucitori, de un alb cristalin ca sarea, pe alocuri cu grunji ruginii. Oare și ăsta fusese tot vis? Ologii care Începură să se miște printre picioarele lor, să fojgăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe stânca grotei ardeau făclii, izul văpăii se strecurase printre crăpături, bolta era Încărcată cu flori și cununi de laur, cu icoane Înrămate În aur, iar pe jos era Întins un covor de flori pe care călcau tălpile goale ale purtătorilor săi, iar mulțimea cânta psalmi și șoptea rugăciuni. Orbii și ologii, fojgăind precum viermii, mișunau printre picioarele lor, le sărutau trupurile și Îi implorau cu vorbe tânguitoare și jalnice, Îi implorau cu dragoste și credință, cu soarele și luna, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu siguranță lumina senină a cerului ori poate mântuirea lui; dar dacă o fi tot vis? Străluminarea de care‑și ferea ochii până n‑avea să iasă cu totul din grotă, legănat ca‑ntr‑o barcă pe umerii robuști ai purtătorilor săi, care Îl va inunda ca o apă, Îi va scălda sufletul În limpezimea albastră, văluroasă, ca În apa botezului, până la gât, amețindu‑l cu o blândă desfătare care venea din trecutele trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii Închiși de toropeală, simțind căldura soarelui pe piele, pe mădularele ostenite, de după pleoapele bine oblonite. Buimac de preaplinul luminii și de câte alte miresme, la hotarul dintre trezie și amorțeală, asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
purtat pe aripile a mereu alte izuri, de izul gloatei nădușite care‑i năpădise deodată nările, chiar În clipa În care, Îmbălsămat de amorțeală și mucezeala beznei, va fi străbătut de sângele purpuriu al soarelui cald, așadar, atunci simți duhoarea purtătorilor săi, sudoarea capetelor lor rase și ale subsuorilor, ca și mirosul de vite, În clipa În care fură așezați toți trei În carul tras de boi, unde erau așternute pielicele de miel. Cu capetele Înălțate pe perne moi, zăceau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ies din casă. Trânti ușa de la cameră iar Sanda dădu fuga la Bica să se sfătuiască ce e de făcut. Intuind cam despre ce era vorba Luana se simți îngrozită și rușinată. Chiar trecuse copilăria, vremurile de amiciție deplină cu purtătorii de pantaloni, timpurile de joacă febrilă departe de orice intrigă și teamă? Nu era pregătită pentru asta, nu știa la ce să se aștepte. Închisă în camera ei, așa cum promisese, căută răspunsurile la întrebări în cărți. Citi câteva pagini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
călătorește peste întinsurile României, ducând în undele lui mirosul parfumat al florilor de toamnă. Picături mari de rouă învelesc plantele într-o haină rece, brumărie și îmbracă firicelele de iarbă, treptat, într-o manșetă din ce în ce mai maronie. Sub adierea ușoară a purtătorului parfumelor tomnatice, frunze ruginii se leagănă și plutesc în aerul rece, condensând pe pământul negru o plapumă decorată în culorile caracteristice sezonului în trecere. Pădurea privește melancolic transformările zilnice ale naturii și regretă că nu mai există acea dumbravă veselă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Întocmai ca-n sufletul lui Ranke, organistul de la Reformată, concediat În cele din urmă pentru blasfemie. Nu o admira și nu o proteja. Punea stăpânire pe ea precum marea În flux pe țărmuri joase și sărace. Omul din fața ei era purtătorul unui mesaj. Ghidul acesta Îi eliberă ființa. Cu toate acestea, senzația pe care o Încerca nu era cea așteptată. Se trezi șovăitoare ca după o Îndelungată convalescență, obligată la mari eforturi pentru a-și păstra verticalitatea după care tânjise, fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
chermeze de cartier, a urmărit În primul rând propriul său interes. Prezența Iolandei nu era Însă și o garanție a Întoarcerii ei cu adevărat. Asta Însemna să fi venit fără Klausul ei Îmbălsămat În amintiri ca Într-un sarcofag la purtător, și care, Întâmplător sau nu, părea să fi dat semne de viață odată cu sosirea acestui negustor de antene cu aerul lui straniu de mesager al celor duși „dincolo”. Cum altfel să-și explice plecarea ei abruptă, decât prin „reluarea legăturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nr. 21/1991), cea a repatrierii (D.-L. nr. 7/1989), cea a pașapoartelor (D.-L. nr. 10/1990), organizarea Guvernului (D.-L. nr. 10/1989), texte pentru Constituție, precum și abrogarea unor legi anterioare din regimul trecut ș.a. 14. În calitate de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a răspuns la interpelările făcute în Parlament, în legătură cu publicarea în Ungaria a unor cărți despre Transilvania, statutul Academiei Române de la Roma, cazul atașaților culturali ș.a. A susținut în Parlament proiecte de legi inițiate de Ministerul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nealiniere. În Centrala M.A.E., sub aspect organizatoric și funcțional al acestei instituții, a contribuit la înființarea Direcției Politice de Sinteză, conducând sectorul de Planificare a Politicii externe (1964 1966). A propus și a argumentat necesitatea instituirii funcției de "Purtător de cuvânt" al M.A.E., această inițiativă fiind însă respinsă la vremea respectivă. În perioada 1980 1990, a fost transferat de la M.A.E. la Ministerul Economiei Naționale, unde a activat, în calitate de inspector general. Rechemat în M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Universității Independente a Republicii Moldova, Chișinău. 1 octombrie 2002, Doctor Honoris Causa, conferit de Senatul Universității din Craiova. 2002, Doctor Honoris Causa al Universității Suceava. Medalia de Onoare a Universității Sao Paulo, Brazilia. Activitate politică 1990, Secretar pentru relații internaționale și Purtător de cuvânt al Frontului Salvării Naționale (F.S.N.). 1993-1997, Președinte Executiv, Consiliul Central Executiv al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.). Ianuarie 1997, Prim-vicepreședinte, Consiliul Central Executiv al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.). Noiembrie 2000-iunie 2001, Președinte al Partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Carieră din România. 2005, Membru, Comitetul pentru limba dreptului european (are ca scop promovarea limbii franceze ca limbă a instituțiilor juridice europene, fiind condus de Maurice Druon). 25 ianuarie 2007, Vicepreședinte, Asociația Membrilor Români ai Ordinelor Naționale Franceze (În calitate de purtător al Ordinului Legiunii de Onoare în gradul de Mare Ofițer). Notă: Domnul Adrian Năstase este, de asemenea, membru al altor peste 20 de organizații interne și internaționale. Cursuri susținute la universități, institute și colegii din România Aceste cursuri au avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
se desfășoare între delegații a 19 state "suverane și independente", ceea ce a pus-o într-o situație specială, nu foarte confortabilă. Exista o coordonare foarte strânsă în sânul celor două blocuri, între delegațiile U.R.S.S. și S.U.A.; fiecare bloc avea purtător de cuvânt, iar România era "a treia parte" la negocieri. La reuniunile plenare săptămânale lua cuvântul câte un membru al unei delegații din țările membre N.A.T.O. și altul din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
firmele românești. A intervenit, de mai multe ori, din dispoziția ministrului de externe al României, la cererea miniștrilor cu probleme economice, pe lângă membrii guvernului libian, în scopul rezolvării unor dificultăți survenite în timpul executării contractelor firmelor românești de construcții. A fost purtător de mesaje, al primului ministru român și al altor membri ai guvernului, adresate omologilor libieni, cu privire la relațiile de cooperare economică și financiară româno-libiene, precum și la deblocarea plăților către firmele românești ARCOM și CONTRANSIMEX, pentru lucrările de construcții executate și neachitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cultură (...)". Gura păcătosului! Îl sărbătoriseră, la jubileu, ca "poet național". N-a contat. Sorin Toma, N. Moraru, Traian Șelmaru și Vitner l-au zvîrlit din teritoriul literar. Fără să le dea nimeni replică. L-au scos poet al burgheziei, dăunător, purtător de molimă, cangrenat, servind afrodisiace poporului. Petru Dumitriu... Autor al romanului Drum fără pulbere! mă întrerupe Șichy. Schima buzelor strălucitoare se vrea răutăcioasă. S-a găsit un prozator care să spurce martirajul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Geaba și-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ura de carte? Sigur nu, de vreme ce se cultivă nu numai ignoranța, dar și un spirit ostil cărții. E în proiect ca Biblioteca Națională să fie transferată la Popești-Leordeni, o Gherlă a cărții. "Să prioritizăm computerul, cartea electronică", ne recomandă un purtător de cuvînt al tîmpeniei arțăgoase, branșat la Internet, dar debranșat de la bun simț. "Fii internaut sau dispari!" Pandantul ieșean? Scriitorii "revoluționari" n-au avut ce distruge decît biblioteca-donație Traian Chelariu, de la Casa cu Absidă, sediul Asociației. Au purificat-o, chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
devine tot mai curios. Iarăși își scoate o cască.) Judecătorul: Și totuși, întrebarea se acceptă. E o întrebare ca oricare alta, de ce să nu vrea să știe onorata asistență despre condițiile apariției coarnelor. Poate ar trebui să ne răspundă chiar purtătorii coarnelor, dacă doamna Dora are dificultăți. (Philip se ridică în tandem și se așază cumva în fața Dorei. Sinele Mare face un pas în față.) Sinele Mare: Nu avem nimic de declarat, domnule judecător. (Dora răsuflă ușurată.) Pe noi nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
povara întrebării de ce nu mai sunt, dar vor veni, fu răspunsul unei arătări, de fapt o pelerină cu glugă, chipul nu-l putea desluși, era acoperit de faldurile timpului, o evita, depărtându-se, nu-i vedea încălțările pentru că nu avea, purtătorul strângea poalele mantalei, pentru a nu atinge obiectele din jur și figurinele la puterea 100 ale propriei sale ființe și, dintr-o dată, zidul: Infinitul avea sfârșit? Sau era unul dintre universurile vieții ei căreia îi fusese dat prea puțin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
factor IX se poate corecta prin injectarea cu ser, de care dispunea din belșug. Atunci când oboseala va atinge cote maxime, manifestată prin sângerări ușoare ale cusăturilor ascunse (tiv, dantela mânecilor, umerii falși), se poate face transfuzie cu plasmă fie de la purtător, fie de la donatorul cel mai instruit, Mitică Petrache. Își calculă și marja de precauție: În cazul timpului Quick prelungit, care traduce din franceză, transformarea întârziată a protrombinei în trombină românească, deci o funcționare defectuoasă a rochiei în momentul dansului, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]