8,125 matches
-
Lumina vieții, pe cărare! Să piară lacrimi și furtuni, Dureri ce nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe!Să zboare albii porumbei,Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt,Stropi vii
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
și păcateNe îndreptăm spre zori!... XIV. MĂ-NTREB, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Mă-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am rătăcit buimacă Fără vreun rost sau țel! Grădina e pustie! Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva, Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi, Iar ciutura e ruptă! Gem rozele uscate De toamnă și de ger. Pe banca înnegrită, Sub teiul încă verde, Cad stropi de ploaie tristă
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Spre zori de primăveri? Voi rătăci de-acuma Pe drumuri pustiite; Prin nopți de neodihnă, Spre mâine,..sau spre ieri? Citește mai mult Mă-ntreb, unde-i cărareaCe duce către ziuă? Am rătăcit buimacăFără vreun rost sau țel!Grădina e pustie!Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva,Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi,Iar ciutura e ruptă!Gem rozele uscateDe toamnă și de ger.Pe banca înnegrită,Sub teiul încă verde,Cad stropi de ploaie tristă,...Durere
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
De soare și de albi-nori!Mărgăritare într-o scoică,Lumini și aripi de condori!... XVIII. EU N-AM FOST, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017. Eu n-am fost lacrimă În ochiul cerului pustiu! N-am fost nici cerșetor La porți de vise! Am fost doar aripă albastră Și ulcior, Am fost doar lut Și cântec și viață. Am fost o pasăre Pe-o ramură de măr, O adiere caldă de lumină; Un fir
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
n-am fost un copac măreț Cu ramura spre cer, Am fost doar salcie Plecată peste ape. Am fost o trestie În pala vântului, Umilă, dar nu ruptă De viață. Citește mai mult Eu n-am fost lacrimăîn ochiul cerului pustiu!N-am fost nici cerșetorLa porți de vise! Am fost doar aripă albastrăși ulcior,Am fost doar lutși cântec și viață.Am fost o pasărePe-o ramură de măr,O adiere caldă de lumină;Un fir de iarbă,O floare
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
lumină Și din cânt! Din lacrimi risipite Fără seamăn, Din zborul lin, Dar și din zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită Printre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec! Pe ramuri verzi, Pe zboruri de cocori! Citește mai mult Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn,Din zborul lin,Dar și din zborul frânt!Plătesc un birPe stropul de iubire! Pe primăveri-fugareși pe-alint! Pe veri îmbujorateDe lumină,Pe-apusuri blândeși pe ierni pustii!Plătesc vieții, birPe amăgire! Pe roua risipităPrintre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec!Pe ramuri verzi,Pe zboruri de cocori!... XXIX. IA-MĂ DE MÂNĂ, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Ia-mă de mână
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
interpretabil.. Desigur, nu m-am dus direct la curtea ei, cu atat mai mult că acei ochi mă pironizase și mă tot urmăreau..oare mă cunoștea sau /re..? Nu știam..mergeam în sus și mă uitam în curtea ei..tare pustiu.. Mergând mai mult pe acolo și înșiruind la fața locului chiar vechile gânduri mă linisteam.Cei încă câțiva oameni cu care venisem pe aceeasi mașină dispăruseră de mult.. Vai, sucul ăla în setea ce aveam, bând suc, am glucoză prin
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
înfunda. Am vorbit cu băiețașul care se uită ciudat la mine, mai ales că unde m-aș fi dus...am luat-o apoi pe drumul ce ducea la dreapta. Mă tot gândeam la casa lor, de ce ar fi atât de pustie, dar...am zis hai să văd mai multe, chiar din ce am mai văzut și la ea. Astfel mă îndreptăm față orice clădire ce părea cumva ceva. Drumurile..nu știu dacă pe vreo undeva prin România văzusem ceva mai rău
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Mă-ntrebi deseori cine sunt, Te-ntreb deseori cine ești... Mai spune-mi, te rog, un cuvânt, Atunci când privirea ferești. Prin tine, o urmă-i lăsată De pașii de prunc, alergând Pe-o plajă pustie, curată, Nisipul din noi adunând. Și luna mi-e soră de sânge, Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau plânge, Găsind drumul drept înspre noi. Și pactul cu noaptea l-aș face, Să știu că
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Decay - Pearl C Hsiung #Spray ... Citește mai mult Mă-ntrebi deseori cine sunt,Te-ntreb deseori cine ești...Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,Atunci când privirea ferești.Prin tine, o urmă-i lăsatăDe pașii de prunc, alergândPe-o plajă pustie, curată,Nisipul din noi adunând.Și luna mi-e soră de sânge,Și vântul mi-e frate de ploi, Iar ochiul meu râde sau plânge,Găsind drumul drept înspre noi.Și pactul cu noaptea l-aș face,Să știu că
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ConstanțaSursa foto:#Raven - #Lindsey #Kustusch#Oil on #canvas#ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii... XXVI. ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Am auzit că bolta-i mai aproape, Am auzit că muntele-i pustiu, Am auzit că podul peste ape S-a sfărâmat sub pasul tău târziu Și muntele așteaptă să se crape. Nu știu dacă dorința mea-i absurdă, Nu știu dacă pământu-i din pământ, Nu știu dacă aleargă sau doar zburdă Tomnaticele
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
această stare chinuită Stau coatele pe masa mea de lut, Săpând în liniștirea ghemuită. Sunt întrebări ce nu mai au răspuns, Sunt forfote și glasuri ... Citește mai mult Am auzit că bolta-i mai aproape,Am auzit că muntele-i pustiu,Am auzit că podul peste apeS-a sfărâmat sub pasul tău târziuși muntele așteaptă să se crape.Nu știu dacă dorința mea-i absurdă,Nu știu dacă pământu-i din pământ,Nu știu dacă aleargă sau doar zburdăTomnaticele frunze, care suntPe
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
linii și forme schematice ce duc spre esențial. Oleg Tishkovets: Venind din lumea arhitecturii și a picturii, acest artist vorbește - cu pricepere și cu credința -, despre energii care provin din juxtapuneri de texturi și de culoare, într-o lume aparent pustie, străzi și clădiri care devin simple mărturii ale unui timp încremenit. „Personajele mele nu pleacă nicăieri, nu au sosit încă sau au dispărut deja din peisaj”, spune Oleg Tishkovets. Și totuși, deși aceste personaje lipsesc cu desăvârșire din imaginile sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
atins și poate fi clamat cu inocență poetică, dacă nu cumva chiar cu candoare juvenilă. La pag. 739, în dreapta gravurii Vigilanza (de la pag. 738), Sonetul CCCLIV (n.n. 354) cuprinde o strofă antologică: ,,Golgota urc, o alta se ivește,/ Strălucitorul meu pustiu te-mbie?/ Adam de-aș fi, m-aș strecura hoțește/ Și te-aș fura pe veci din Poesie!”. Fior metafizic are, indiscutabil, întregul sonet de la pag. 749 (CCCLIX), dar mai ales prima strofă, în prelungirea neostenitului Psalmist Tudor Arghezi: ,,Cel
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
apoi, înmlăștinezi, toate imaginile, în amănuntul grosier-material, orbitor de zbor, în Prakrti: melcii bocancilor în urcuș... sau în banalitatea străjuiesc văile mioritice! Degeaba îți faci curaj de verticalizare, întru perspectivă cosmic-demiurgică, prin luna care bate albul de pe taste/lovite-n pustie de degete oarbe - dacă toate eforturile astralizării sunt pierdute/epuizate în divagații și sinusoidale imagistice care nu mai pot fi urmărite (meandrele, de obicei, nu ucid RÂUL, ci-l conformează!), ci devin îngreunătoare de aripi și ocultante de zări și
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am terminat școala primară, fiind atras de învățătură și unul dintre cei mai buni elevi din generația mea, în care am fost 15 elevi. Scriam foarte frumos și intenționam să-mi continui școlarizarea. Așa s-a întâmplat
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
Mitsubishi Motors vine în România să testeze eventualitatea deschiderii unei fabrici de piese de schimb. Ajunge pe coclauri, prin Moldova, unde-i mâna de lucru ieftină și oameni inteligenți. I se sparge un colier, de-i fierbe apa în motor. Pustiu. Nimeni. În sfârșit, vede pe cineva și-l întreabă: - E vreun service prin apropiere, bade ? - Nea Costel tractoristu‘ se mai pricepe ! livrează omul informația, uimit cât de bine știaochi obliciromânește !... Se uită Costel la motor, ia o sârmă din gard
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
trenul ce-i ducea în neagră străinătate. Soldații ruși, care-i păzeau, i l-au smuls de la sân și l-au aruncat din mersul trenului pe geam afară. Nu le-a pus nimeni la dispoziție acolo, pe pământurile sălbatice și pustii, vile de lux, precum în prezent unor vlăjgani tineri și în puteri, actuali refugiați din estul Ucrainei, care ar putea lua arma în mâini pentru a-și apăra cu demnitate glia, ci i-au închis cu zecile într-o baracă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
alese, pregătite de harnicele Maria Dascaliuc și Maria Macoveiciuc, toți primind colăcei de pomană de la generosul Sain Mândrescu și de la soția sa, Mărioara, de sufletul tuturor Eroilor Neamului, suferinzilor răposați, care și-au găsit veșnicul repaus sub ghețarii siberieni, în pustiile Kazahstanului, în Karelia și Republica Komi, în gropile comune de pe țărmurile Lacului Onega... Felicia NICHITA-TOMA
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
pe dumnealui să aibă grijă singur de cele două clase în care învățau țâncii din a-ntâia și a doua. Fericit prilej să ne demonstreze talentul său patriotico-organizatoric. Cele două clase erau despărțite de un hol care ducea la cancelaria pustie. Pe acest hol a organizat “domnul” Dode “redutele” celor două clase, formate din două bănci, puse una peste alta. Apoi a întărit “apărarea” redutelor etajate cu “flăcăii” înarmați cu ghiozdane. A, nu, dragii mei, ghiozdanele de atunci erau niște simple
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
privind către izvor, Că izvorul de-ar seca, Dor cu dor s-or legăna, Deal cu deal s-or aduna Și dureri or alina. Or toci cărările Unind depărtările, Iar sub toate zările Răsări-vor florile. N-ar mai fi pustiu în crâng Și nici oameni care plâng! De n-ar fi dorul nătâng Și nici mâini care se frâng, Cine-ar spune omului Unde-și are locul lui? Cine-ar spune soarelui Să dea pârgul grâului? Și cine-ar mai
DE N-AR FI DORUL CU DOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383169_a_384498]