1,663 matches
-
universitare, activit?? îi lui de la Academie ? i a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor rom�ni (ai armatei austriece) află? i acum �n Rusia. Scriindu?? i editorialele, Iorga avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i na? ionali? ți rom�ni (mai ales din Transilvania!) puneau �ntrebarea jenant?: �Ce mai a? teapt?? � Iorga condamnă �patriotismul � la Cap? a�30 fulmin�nd �mpotriva �strategiilor� oportuniste ale politicienilor ? i oportuni? tilor de la Cap? a. �Poate c? realizarea unific? rîi na? ionale este menit? unei alte genera? îi, una mai valoroas?? �31, �ntreba el m�nios. Iorga a ajuns chiar ? i s? plece de la Bucure? ți, petrec�ndu?? i timpul la V? leni. Acolo, evalu�nd corect lipsa de preg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1916) reafirm? credin? a lui Iorga �n faptul c? orice na? iune, mare sau mic? , este o entitate organic? vie, indestructibil? , av�ndu?? i locul �n ierarhia lumii, cu drepturi inalienabile. Lucrarea 3 Maiu 1915 (V? lenii de Munte, 1915) face apologia Adun? rîi de la Blaj a rom�nilor din Transilvania din 1848. La question roumaine en Autriche et Hongrie (Bucarest, 1915) trateaz? problemă majorit?? îi rom�ne? ți din Transilvania ? i Bucovina ? i soarta ei sub st? p�nirea maghiar? ? i austriac? , ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?n? toriște ? Dar evreii care luptau �n for? ele armate ale Fran? ei, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din for? ele armate ale Germaniei sau Austro? Ungariei?) Oare est? europenii nu puteau s??? i dea seama de motivele comport? rîi diferite a evreilor? (Iorga nu a mai apucat s? fie martor la �nfiin? area For? elor de Ap? rare ale Israelului). Chiar ? i �n timpul Primului R? zboi Mondial, Iorga a sesizat atitudinile diferite ale evreilor francezi ? i italieni ? i i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de aceasta. C�nd Bulgaria a atacat Șerbia, Iorga a scris cu dispre?: �Doar rela? iile diplomatice mai pot face ceva�. Rom�nia are o singur? datorie: �S? fie gata�38. Iorga trebuia s? relateze despre ? i s? investigheze problemă masacr? rîi armenilor. Avea leg? turi str�nse cu numeroase comunit?? i armene din Rom�nia. A descris masacrarea armenilor de c? tre turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit �n Mesopotamia, despre copiii orfani r? ț? cînd luni �n ? ir f? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la care am visat �ntotdeauna�. Dup? care declara: �Ne cerem dreptul la via??! � ? i continuă: �B? ț? ile din miez de noapte ale clopotelor noastre care exprim? bucuriile ? i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus p�n? ? i �n v? zduhul ?? rîi noastre o ț? cere ad�nc? , deoarece un potir sf�nt plin de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus p�n? ? i �n v? zduhul ?? rîi noastre o ț? cere ad�nc? , deoarece un potir sf�nt plin de s�nge ? i lacrimi a fost �n? l?at spre binecuv�ntare�. Iorga evocă memoria sacr? a martirilor ? i eroilor care au luptat ? i au c? zut �n timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
defensiv?. Iorga comunica din �Bra? ovul rom�nesc� ? i compară eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei ? i Lorenei sau a ? inuturilor daneze r? pite de Prusia �n 186444. La �nceputul toamnei lui 1916, armata rom�n? a suferit, pe malul bulgar al Dun? rîi, la Turtucaia, o �nfr�ngere care a costat? o scump. Dun? rea era sub st? p�nirea navelor de r? zboi fluviale austro? ungare. Iorga nu a avut niciodat? vreo �ndoial? asupra judec?? îi sau a rezultatului luptei. Atunci c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceea. Concluzia la care au ajuns na? iunile subdezvoltate la sf�r? ițul secolului al XX-lea este lupta de gheril?. Lupta de gheril? este armă celor slabi, dar nu este o arm? slab?. Sistemul tradi? ional (îra? ional) al subdezvolt? rîi aduce la suprafa?? alte nenorociri: lipsa de tehnologie, �n spatele c? reia se afl? non? alan? a, dezorganizarea ? i corup? ia societ?? ilor tradi? ionale. Dup? lovitură dat? de Marea Putere industrializat? , incapacitatea de a face fă?? provoc? rilor moderne duce la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este aliat? , ei r? spundeau: �Noi nu s�ntem alia? îi Rom�niei; noi s�ntem �protectorii� Rom�niei�51. Atunci c�nd Predealul, aflat la grani? a austro? ungar? , nu a r? spuns la apelul telefonic al ? efului g? rîi, Iorga ? i?a evacuat familia de la V? lenii de Munte la Ia? i52. Nu mult dup? aceea, V? lenii au c? zut �n m�inile invadatorilor. Germanii ? i ungurii erau mai pu? în entuzia? ți �n fă? a bastionului cultural de acolo al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aliat pentru activit?? ile sale demoralizatoare ? i progermane�; drept urmare, cei care l? au eliberat �erau sub influen? a agen? ilor str? ini�85. Dar Consiliul (Sovietul) Soldă? ilor a continuat s? �ncurajeze anarhia. Generalul Prezan, ministrul rom�n al Ap? r? rîi, Vintil? Br? tianu ? i ? eful Statului Major al armatei rom�ne, generalul Cristescu, au apelat �n aceea? i zi la armată rom�n?. Ei au explicat c? , �ntruc�ț nu putea submina hoț? r�rea armatei rom�ne, du? manul �ncerca s? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu majuscule ? i caractere aldine grase: �NOI, ROM�NII, VREM ? I NOI S? FIM ST? P�NI �N CASĂ NOASTR?! � Apoi: �R? zboiul acesta v? a g? sit pe voi, ru? îi, al? turi de noi (adic? de rom�ni) �n ajunul realiz? rîi reformelor la care am visat mereu �n ultimii cincizeci de ani de via?? constitu? ional?. A sosit acum ceasul; peste c�teva zile, Camera Rom�n? va lua �n discu? ie proiectele unei reforme agrare ? i electorale ? i, odat? cu aceste reforme, to
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cet?? enilor noii Rușii, datoria soldă? ilor vo? tri const? �n restabilirea drepturilor c? lcate �n picioare de germani ? i de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru public, purt? torul nostru de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen? i germani care le? au dat o ? ans? sociali? tilor (adic? eliber�ndu? l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a �nceput reforma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i germani care le? au dat o ? ans? sociali? tilor (adic? eliber�ndu? l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a �nceput reforma d�ndu? le p? m�nt ?? rănilor! � �Cel care i se opune se pune �n calea realiz? rîi reformelor foarte democratice pe care inten? ioneaz? El s? le �nf? ptuiasc? , pe care le dore? te mai mult dec�ț orice�. ?i, cu majuscule: �Nici un Democrat veritabil, nici un Revolu? ionar adev? raț nu va face nici o �ncercare violent? că s? �mpiedice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inten? ioneaz? El s? le �nf? ptuiasc? , pe care le dore? te mai mult dec�ț orice�. ?i, cu majuscule: �Nici un Democrat veritabil, nici un Revolu? ionar adev? raț nu va face nici o �ncercare violent? că s? �mpiedice acest proces �mpotriva voin? ei ?? rîi ? i poporului nostru. Libertatea fiec? rui popor, fie el mic sau mare, trebuie s? fie respectat? de c? tre orice alt popor, dac? acel alt popor este cu adev? raț liber. Tr? iasc? unitatea ruso? rom�n?! � Apelul era semnat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
calificat ulterior reforma agrar? drept un fel de �supap? de siguran?? � pentru clasa conduc? toare. Care a func? ionat eficient, �ntr? adev? r. Nu numai c? soldatul ?? ran rom�n a r? mas neclintit �n mijlocul spectacolului demoralizator zilnic al destr? m?rîi Armatei Ruse, dar acest soldat a r? mas neclintit ? i �n timpul �ntregii r? zvr? tîrî revolu? ionare dintre 1917 ? i 1920, Rom�nia fiind �nconjurat? de comunismul ? i de r? zboiul civil din Rusia ? i Ungaria ? i de o mi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga va lua conducerea. ?eicaru �? i amintea de o vizit? f? cut? acas? la Iorga, la Ia? i, �n septembrie 1917. El i? a explicat lui Iorga psihologia tran? eelor ? i i? a descris situa? ia: dezorganizare, calitate slab? a aprovizion? rîi, profundă corup? ie ? i absen? a celei mai elementare onestit?? i a celor află? i la conducere. �Ia? ul este o lume diferit? �, continuă el, �pentru care r? zboiul nu exist?. Ia? ul nu tr? ie? te �n lumea speran? elor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Era con? tient de marile defecte ale guvernului Br? tianu, dar, ? i aici Iorga ? i?a ridicat glasul că ? i cum ar fi vrut s? fie auzit acolo unde se s? pau tran? eele: �Dar nu? mi pas? cine poart? stindardul ?? rîi noastre; nu v? d dec�ț steagul ? i doar steagul ?? rîi noastre �l ap? r�95. Lui Iorga i se oferea o mare ? ans? , adic? s? devin? liderul ? i purt? torul de cuv�nt al genera? iei care avea s? ias? din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar, ? i aici Iorga ? i?a ridicat glasul că ? i cum ar fi vrut s? fie auzit acolo unde se s? pau tran? eele: �Dar nu? mi pas? cine poart? stindardul ?? rîi noastre; nu v? d dec�ț steagul ? i doar steagul ?? rîi noastre �l ap? r�95. Lui Iorga i se oferea o mare ? ans? , adic? s? devin? liderul ? i purt? torul de cuv�nt al genera? iei care avea s? ias? din tran? ee. O genera? ie care �ncepea s?? l priveasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Solomon. Iorga ? i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist, nu poate proceda altfel�100. �n toamn? , situa? ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi ? i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lupt?. Nu putea oare Rom�nia s? urmeze exemplul Șerbiei ? i s? fac? un ultim efort disperat de �mpotrivire? Iorga era �ntotdeauna �nfl? c?raț c�nd era vorba de Șerbia ? i mai ales de Muntenegru! A?a c? s?a opus renun?? rîi la lupt?. Dar jusqu�au boutismul lui Iorga nu era ? i pozi? ia guvernului rom�n. S�rbii, regele ? i conduc? torii lor �? i croiser? drum prin Albania p�n? �n Corfu. Pozi? ia geografic? ? i situa? ia din toamnă ? i iarnă 1917
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Basarabia; sosise clipă trezirii interesului fă?? de acest str? vechi p? m�nt rom�nesc ? i a readucerii lui (cum spun rom�nii) la �patria mum? �. Prim? vară lui 1918 oferea ? anse �n privin? a deschiderii spre Prut. �n timpul mi? c?rîi revolu? ionare din 1917, populă? ia Basarabiei a f? cut parte din Republică Autonom? Moldoveneasc? �n cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dat? cu ini? ierea de c? tre bol? evici a unei centraliz? ri masive, Sfatul (cu sensul de consiliu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rolul de �proconsul� la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot ? i misiunea militar? francez? au fost obligă? i s? p? r? seasc? Ia? ul. La plecarea lor, regele, regina ? i, fire? te, Iorga le? au spus la revedere de pe peronul g? rîi. Ceremonia de r? mas bun a cuplului regal a fost deosebit de c? lduroas?. Acestea s�nt genul de gesturi mici care confer? regalit?? îi at�ta atrac? ie113. Regele nu a ratificat niciodat? tratatul de reasigurare a p? cii; nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iul, Br? tianu a retras imediat subven? ionarea �Neamului rom�nesc� al lui Iorga). Iorga scria c? �nu era loc pentru el printre �nving? torii de ast? zi, care s�nt tr? d?torii de ieri�. Ajuns acum conduc? torul ?? rîi, Br? tianu consideră c? Iorga era ultima persoan? pe care voia s? o văd?. A?a cum comenta Iorga: �Recuno? țin? a lumii nu este ceva pe care po? i conta�123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau s? c�nt muzică ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau sovieticii; existau totu? i lacune. Controversă ungaro? rom�n? asupra Transilvaniei este la fel de acut? că �ntotdeauna. Iugoslavia ? i Cehoslovacia nu mai exist?. Dar la Versailles, frontierele au fost pentru prima dat? stabilite mai mult sau mai pu? în pe baza autodetermin? rîi. Care era ? i principiul de baz? al Pre? edintelui Wilson. Că s? fim mai exac? i: cum credeau �n 1918 aceste popoare c??? i vor hoț? r� viitorul? Fostele imperii care st? p�niser? aceste regimuri fuseser? state multina? ionale. Acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]