1,897 matches
-
fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă prin guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă prin guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se află persoane așezate de mai mult de trei zeci de ani acolo. Unii dintre exilați sânt capii unor numeroase familii și se hrăneau prin muncă onestă. Apelurile către autoritățile române au rămas fără de rezultat. Amploiații declară c-au fost rânduiți de cătră superiorii lor să execute decretul de esmisiune cu toată asprimea. * "Fraternitatea" - organul bucureștean al Alianței - n-a putut să rămâie afară din corul vocal atât de frumos aranjat în plângere și post universal de către coreligionari. La 27 iulie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
complicat al podelei se explică de la sine. Fiecare motiv desenat, după cum se dovedi imediat, era un scaun pliant, care acum se ridica în picioare, și intra în făgașul său cu un pocnet ușor. Într-un minut, câteva sute de scaune rânduite pentru audiții, spectacole de teatru și cameră de lectură, își așteptau ocupanții, acolo, înaintea sa. Clic! Clic! Clic! În trei locuri separate - spate, mijloc și față - de pe cei doi pereți laterali, o porțiune din perete culisă într-o parte. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fie pe un perete, fie pe rafturi atașate de acel perete; și mai era un scaun și o masă; și la capătul ei o masă lustruită, care putea fi o masă pentru servirea mesei. Un număr de scaune se afla rânduit în încăpere. Presupunea că era normal ca identificările sale să reflecte ideile pământene despre asemenea lucruri, și chiar așa se întâmplă cu apartamentul, care semăna cu locuințele din întregul sistem solar. Asemănarea era valabilă și pentru cea de a patra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
probabil să-mi rezolve dilemele: Facultatea de Litere. Acolo - învățasem asta încă din anul întâi - încep și se termină marile povești ale literaturii române. Toți profii noștri, reali sau deghizați, își lăsaseră biografia în mii de cărți și fișe frumos rânduite pe rafturi și-n spatele vitrinelor bibliotecii; până și vestitul ESCU ar fi trecut pe-aici. Era o cerință administrativă, o obligație de serviciu - cum se numea pe vremuri. Trebuia doar să cauți sertarul potrivit, pe urmele cotei care ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru... Divanului țării Tudor îi prezintă un memorand al cărui punct 1 zice: Ca Divanul ce înfățișează Țara Românească să ceară prin arzmazar de la Poartă desființarea cu totul și pentru totdauna a orânduirii Domnilor greci și în locul lor să se rânduiască Domni pământeni. Dar să vedem! Tudor a avut căpitani, a numit prefecți. Este vrun Carada printre ei? A numit la Dolj pe Ion Solomon, la Mehedinți, pe visternicul Crăiniceanu, la Gorj pe frate - său, la Vâlcea pe Strehăianu, locțiitor de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bibliografie. În felul acesta, Dicționarul este mai mult decât un simplu instrument de lucru; el devine o modalitate rapidă de informare și de formare a unor repere culturale fundamentale pentru cunoașterea și înțelegerea în context a lumii americane. Termenii sunt rânduiți alfabetic în limba engleză, dar explicațiile sunt în limba română, deoarece dicționarul se adresează cititorilor români de vârste și preocupări diferite, iubitorilor de cultură americană, studenților interesați de societatea americană. Dicționarul însă este departe de a fi un instrument sec
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și Adevărul și tot ceea ce‑l poate bucura pe om58. II.5. Mulțimea păcatelor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta Hristos, „prietenul păcătoșilor” (Matei 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l‑a ales și l‑a rânduit coroană a creației, preot și rege al ei, „făcând sărbătoare cerească din Întoar‑ cerea celui ce se căiește”59. Mulțimea păcatelor și fărădele‑ gilor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are Îndelungă răbdare și așteaptă mult
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să‑i spele săptămânal
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, În care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Mare primul spital public, Întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și În orașul Focșani a Întemeiat, În incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuilă, un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
schimbi părerea”. Policarp răspunse : „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 133 celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce Întâr‑ zii ? Fă ce vrei !”. Acestea și alte multe zicându‑le, fericitul Policarp „s‑a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec Încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mă facă mai bun. Sunt Încredințat că Dumnezeu știe că mă rog. Însă mă rog pentru sufletul meu, ca să‑mi ierte păcatele. Nu iau medicamente, nici n‑am mers la operație, nici la analize. O să‑L las pe Dumnezeu să rânduiască. Singurul lucru pe care‑l fac este să mă străduiesc să devin bun. Așa să vă rugați pentru mine. Harul lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apro‑ pii de Hristos, să mă unesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atinge fără voia lui Hristos, și că, prin sufe‑ rința cea expiatoare, creștinul devine moștenitor al Împărăției cerești. „Un lucru trebuie să avem precis În mințile noastre, că odată ce suntem făptura bunului Dumnezeu, că odată ce suntem păziți de El, Care rânduiește pentru noi și pe cele mici și pe cele mari, urmează că nu putem suferi ceva fără voia lui Dumnezeu și că nici una din suferințele noastre nu este spre vătămarea noastră sau spre ceva asemănător”226. Însă, la lepădarea sinelui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem Într‑o clădire vrednică de ele și toată ziua s‑o prăznuim cu credin‑ cioasă supunere”318. Cultul sfinților se naște aproape indisolubil legat de cultul și cinstirea sfintelor moaște. Creștinii rânduiesc de timpuriu ca ziua În care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să fie cinstită și serbată la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos Într‑o formă plenară reușește să prelungească starea de Îndumnezeire atinsă de un astfel de viețuitor și asupra trupului său. După săvârșirea din viață, rămășițele pământești mențin puterea dumnezeiască din vremea când trupul lui era unit cu sufletul. Este rânduit ca toți să meargă În mormânt, dar moaștele dovedesc neputrezirea, mai mult, sunt Înhumate și, prin viziuni și arătări ale duhurilor drepților, sunt dezgropate, fac minuni, au un miros plăcut și Își mențin firea. Menținerea osemintelor sfinților În stare de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin Hristos. În ei sălășluiește puterea Lui. Așa cum cei 24 de bătrâni, după cum citim În descoperirea Sfântului Evanghelist Ioan, slujesc În jurul Mielului (Apocalipsa 5, 8), la fel slujesc toți sfinții În jurul Lui. De aceea, sub inspirația Duhului Sfânt, Biserica a rânduit ca sfintele moaște să fie zidite Înăuntrul sfintei mese, sub altar (Apocalipsa 6, 9). Sfântul Nicolae Cabasila observă : „Nimic nu e mai Înrudit cu lucrarea sfântă a Tainelor lui Hristos decât mucenicii, căci numai ei seamănă cu Hristos și la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nimic nu e permis dintre cele obișnuite ale zilelor lucrătoare: sine institutione novi operis, ziceau romanii. În modul cum țăranul român Înțelege rostul acestei zile, nu lipsește nici această idee ș...ț: „Sărbătoarea cați s-o ții; așa o fost rânduit de la Început, să fie zile lucrătoare și altele de sărbătoare: șase zile să lucrezi, iar a șaptea s-o serbezi”. Datorită acestui semantism dual al sărbătorii, ea poate fi privită, În ultimă instanță, și ca o practică destul de profană pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cadrul său juridic și instituțional. Decretul imperial din 1786, prin care se reglementează regimul căsătoriilor În Transilvania, prevede, la paragraful 21, referitor la celibatul ecleziastic, următoarele: Despre ce-i statul bisericesc sau călugăresc..., carii nu să pot căsători, milostivește am rânduit ca cu această rânduială a noastră nimic să nu să mute. Chiar dacă regimul lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" s-a remarcat prin măsurile aspre luate Împotriva ordinelor călugărești, considerate nefolositoare În raport cu nevoile statului, totuși el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
menește copilului, fata lui Jigmând de ceară. În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când Împăratul Îi rânduiește Fata Nevăzută Neauzită din Cer Căzută. Numele Nevăzută, Neauzită exprimă originea miraculoasă. Omul societății tradiționale caută să găsească În lumile cerești un corelativ al lumii. Într-un alt basm, Cu Cazarkin, un Împărat se miră că nevasta sa nu mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nevăzută, unde Împăratul, gândindu se că nădejdea lui de-acasă sta În bani, În porumb, În vite, Îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică Își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă unde m-a rânduit tata. Basmul Ion Smintitu prezintă situația În care eroul este obligat să accepte condiția pusă de pasăre pentru a scăpa: Daruiește-mi dragul tău ce ț-o fi mai drag si eu te scap. Povestea cu Man Tâlharu relatează cazul unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, că multe baiuri poate să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]