2,406 matches
-
te-așteaptă Și-ai venit să răsplătești Lungi durerile-mi lumești, Cu zîmbirea-ți înțeleaptă Și cu ochii tăi cerești. {EminescuOpIV 54} ÎNCHINARE LUI ȘTEFAN VODĂ Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atârna L-a Isterului râpe, acuma este mută, Și cântul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vânt trăgând s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rânduri înecate Se par că lasă-n urmă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a ta melancolie Misterioasă limbă în inimă lovind, Fă lacrime să curgă, colo fă-n veșnicie Eroul să tresalte, al tău glas auzind. {EminescuOpIV 57} Și strunile plesnite, și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atârna L-a Isterului râpe, acuma este mută Și cântul ei de aur nu pot a-l deștepta. O munți și văi profunde, oh! dați-mi pentru-un nume Sublima voastră voce, că-i trist sufletul meu. Dar bardul nu, nu cântă... el plânge și-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neguros, Ele lunecă frumoase prin îmflarea sîntă-a strunii, Gânduri d-aur presărate în cântările furtunii, Codri-antici de vânt se-ndoaie și răspund întunecos. {EminescuOpIV 137} Joe vulturilor lasă frânele. Cu-a lor aripe Lungi și negre ei întunec-soarele. Iară în râpe Goale și adânci de nouri e Zamolxe-n a lui car - El văzu capul lui Joe, cum l-apus de soare-n vale Vezi un vârf de munte negru scris cu raze triumfale, Pe când el cu întuneric peste văi stă temerar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cum omătul copaci și case-ncarcă, Cum vântul farmă ramuri svîrlindu-le-n ferești, Atunci i se năzare un vis frumos... și par-că Revede tinerețea-i cu ochii sufletești. Colo în depărtare e valea lui natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde isvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. {EminescuOpIV 319} Aș vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stînce încuibate, ce mai că se prăval-, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce, - Dar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi când viața vă zâmbește, Cum în vremea mea Konaki O spunea pe bătrînește: "Prin pustii și munți sălbateci, Prin prăpastii, râpi, ponoară, Unde-n albia de stâncă Sună blândele isvoară; "Acolo unde natura Cu puterea ei măreață Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață; {EminescuOpIV 528} " Unde brazii cei de fală Se înnalță cu trufie, Unde smeura și mura Au a lor împărăție
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spun ce a mai făcut Nicolae Gane în cele cinci rânduri când a fost primar. Lui se datorează pavarea și asfaltarea străzilor, construirea Halei, terminarea și inaugurarea Teatrului Național, concesionarea iluminatului electric, construirea Băii Turcești și a Băii Populare, amenajarea Râpei Galbene, canalizarea pârâului Cacaina, construirea Pieței Păcurari, construirea a 11 școli primare. Îmi place, dragă prietene, cum readuci timpurile ca pe palmă în fața ochilor. Asta datorită ție, vere, fiindcă știi să “ridici la fileu”, cum s-ar zice. Același lucru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am știu că nu e joc Și chiar dacă în apă ar fi să mă înec acum Ai da valurile la o parte și m-ai scoate în drum. Chiar și căzută să fiu sub munții cei înalți Ai coborâ în râpă sub soare să mă încalți Și veștejita să mă vezi, m-ai reînvia cu un sărut Când totul pe lume-i pustiu și tot ce-i frumos s-a pierdut. SIMȚURILE Mi-ai atins toate simțurile Toate vibrează și strigă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
află în spatele unei stânci numită ,,Sirena Viselor,,. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să ai mare grijă. Dacă te cațeri pe acea stâncă, vei fi transformat în stană de piatră și tot ce ai făcut până acum se duce de râpă. Tu doar găsește calea până acolo și așteaptă să coboare balaurul. Îți mai spun că are o gură așa de mare, încât ar putea înghiți pe loc un oraș cu blocuri și oameni cu tot și când se înfurie scoate
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
și totul era înecat în zăpada care se topea imediat. Avea senzația că mașina plutește pe o peliculă infinită de lichid. Dacă șoferul nu urmărea șoseaua atent exista riscul de a se împotmoli sau se puteau prăbuși cu mașina în râpele și viroagele de pe mărginea drumului. Satul se pierduse în urmă, până la oraș era o distanță intangibilă... dealurile la orizont se unduiau prin parbriz, neclar, ca niște sâni și umpleau ținutul bântuit de furia vântului și bătut de ape; amețită începuse
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
refuzat pentru că mă vroia, ci pentru că nu dorea să se afle în festival că ea ar avea vreo legătură cu un invitat. De aceea am ajuns a doua zi eu, la ea acasă, fără martori. Acum totul se ducea de râpă. Cum va reacționa dacă într-adevăr îi cunosc familia de când 1 era mică de tot? Oare o să i se pară anormal să și-o tragă cu cineva care a mai văzut-o și când era un bebeluș? Parcă diferența de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
într-o relație și după câtva timp înțelegeai că-i o supertipă cu care merită să te combini pe bune. Dar cum poți săi începi o relație cu o minciună sfruntată la bază? În acel moment totul se ducea de râpă, pentru că: nu puteai să-i spui "știi, pisi, eu nu am făcut școala despre care ți-am povestit, tata nu-i ce ți-am zis, iar casa pe care ai văzut-o în poze e o vilă din Snagov, închiriată
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
domina. Deși eu eram în picioare și el aplecat, vedeam mușchii cum zvâcnesc de fiecare dată când încerca să ridce puntea, semn că trebuia să mă hotărăsc. Nu puteam să capitulez acum. Tot jocul meu s-ar fi dus de râpă. Dar asta era, eram înfrînt de cineva pe care n-o să-l mai văd niciodată în viața mea. Mă enerva deja jocul ăsta fără cuvinte. Știu și că a decis plecarea mai repede doar de dragul jocului și mai știu că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
încă 50. De la gară, linia tramvaiului trecea prin Piața Unirii, se ridica spre nord-est spre strada I. C. Brătianu, prin fața Spitalului Sf. Spiridon, apoi prin dreptul Palatului Tufli spre Copou, până la Grădina Restaurant Vidrașcu, de unde se întorcea. Neștiind de scurtătura pe la Râpa Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier în care creștea o policlinică. Un om îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, îl
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ste-pizda Donaldson. — Între timp eu mă voi duce să văd ce mai face ștorfulița ta furnizoare de droguri care ții prietenă Ocky. Sincer, ce anturaj mai ai și tu. Reține, nu-i prima dată când o pizdă răsărită duce de râpă un bărbat cumsecade. Tresai grijă unde-ți bagi scula. Todeauna tresă fii pregătit de orice. Todeauna egzistun șmen, Îi fac eu cu ochiul, ducându-mă spre dormitor. Când intru, e trează, Îmbrăcată și șade pe pat. — Măi, măi, micuță domnișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și porumb se întindeau cât poți cuprinde cu ochii. Pe vremuri aici se afla moșia și casa boierului Zamfirescu. În lumina dimineții se vedea roua ce sclipea la soarele ce se înălța peste depărtări, iar ceața se ascundea parcă în râpă și spre pădurile întinse în dreptul satelor Zorleni și deasupra Popenilor. Păsările săgetau cerul zburând spre falnicii stejari ce străjuiau de o parte și de alta drumul ca niște oșteni de pază. Soarele strălucea pe cer, iar spicele de grâu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ce curge dinspre comuna Pogana, tăind satul în două. Încet, ceața se ridică de pe ulițele satului și de pe râu trecând în valuri peste lanuri de grâu și grădini cu pomi fructiferi, ca apoi să se piardă spre creste și râpi. Aici am poposit cu prietenii mei într-o splendidă zi de vară a anului 1980. Coborând spre balta situată pe valea nespus de frumoasă, am lăsat în urmă casele acoperite cu tablă și stuf și am călcat pe iarba mustind
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
acompaniază Virgil, negru de supărare apoi zice: - Mai bine mergem la Cârja căci am fost invitat de inginerul Marcel. Moroșanu, mai calm și rezervat, zice: - Mai stăm două ore și, dacă nu începe să bată, strângem și mergem la barajul “Râpa Albastră” că este pește destul. Soarele a început să apară de sub deal, trimițând raze de foc către vale. Fiind duminică, sătenii au început să apară mai târziu prin curți, pe uliță și în grădini. Unii au început să-și mâne
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
n Dealul Buscata și se întâlnește cu celelalte volb Gologoftei, Valea Brosteniului, Valea Mare, i, sunt orientate pe direcția N-S. e sunt: Valea Albina-o vale alungita și destul de îngustă la formare; pornește din Dealul Dragomirestiului, de la punctul numit “Râpa Berbecului” se prelungește în Valea Blesca și a Tulburei deschizandu-se către Valea Racovei, Valea Ursoaiei, Valea Buscata-o vale ce pornește di trei la locul numit “Tulburea”, un punct al confluentei dintre paraiele Ursoaia și Blesca, unde cu ani în urma
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Pentru iubitorii de natură, în sudul Bârladului există o porțiune cu vegetație mai bogată decât în restul orașului, aici aflându-se Balta Prodana, pe malul căreia există și un motel. Pentru pescari, Bârladul oferă posibilitatea pescuitului pe lacul de acumulare Râpa Albastră, care se află la aproximativ 2 kilometri în nordul orașului. După anul 1948, Bârladul este supus unor mari și profunde transformări socioeconomice și culturale. Se va construi mult, atât spații de locuit, cât și obiective industriale. Dar, acest proces
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mai sus de eter? Ca un foc pustiitor care se vede de departe, mistuind pădurile de pe un munte. 54 Iar vuietul luptei este acela al furtunii, al vijeliei și al ploii grele, care umflă puhoaiele și râurile: se năpustesc în râpe și văi și curg asurzitor, măturând tot în calea lor până ajung să se verse în mare, unde se înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se judecă aspru, că n-a pierit la naștere, târâtă de vifor într-o râpă sălbatică sau în clocotul mării. Iar între Elena și Paris, dacă a mai rămas o undă de patimă, ea este istovită și amară. Dar de un fel de dragoste tot mai este în stare, desprinsă de orice eros și altfel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
până mai sus de eter? Ca un foc pustiitor care se vede de departe, mistuind pădurile de pe un munte. Iar vuietul luptei este acela al furtunii, al vijeliei și al ploii grele, care umflă puhoaiele și râurile: se năpustesc în râpe și văi și curg asurzitor, măturând tot în calea lor până ajung să se verse în mare, unde se înfruntă zgomotos cu izbirea valurilor de apele lor și de țărmuri; sau al vânturilor care se năpustesc peste o pădure, vuiesc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se judecă aspru, că n-a pierit la naștere, târâtă de vifor într-o râpă sălbatică sau în clocotul mării. Iar între Elena și Paris, dacă a mai rămas o undă de patimă, ea este istovită și amară. Dar de un fel de dragoste tot mai este în stare, desprinsă de orice eros și altfel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a Academiei determinanții folosiți pentru restrîngerea sferei semantice a cuvintelor, potențează funcția de individualizare a unor nume de locuri care-i încorporează în formula denominativă topică. Cel mai evident se realizează acest lucru prin modificatori (Cotu Bibescu, Crîngu cu Moara, Rîpa Roșie, Bolintinul din Deal) și posesori (Peștera Muierii, Piscul Neamțului, Fîntîna Pisculungenilor). Se poate merge chiar mai departe pentru întărirea individualizării prin particularizatori. Formulele menționate sunt condensate ulterior într-un nou toponim monomembru, de data aceasta menținîndu-se particularizatorul și renunțîndu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și pot fi realizați, printre altele, printr-un grup adjectival, prepozițional ori adverbial. Exemple de formații toponimice care conțin modificatori particularizatori: Parcul Argetoianu, Cotu Bibescu, Ostrovu Golea, Crîngu cu Moara, Zăvoiu dă Anini, Via de Model, Grădina di la Baltă, Rîpa Roșie, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Bolintinul din Deal, Bolintinul din Vale. Particu larizarea este obținută în aceste formații prin identificarea topicului, pe baza relației cu persoane, obiecte sau însușiri la care trimit, direct sau indirect, modificatorii. Posesorii restrîng
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]