2,886 matches
-
28 august 2016. Nu-i nimeni pe drum... Doar eu și cu Luna, Câteva stele, ce-și plătesc acum arvuna Cerului ce pe mine singur m-a lăsat, În noaptea asta ție... de mine nu ți-a păsat. Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață, Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață, Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea, Așteptând să revii... să dormim nemurirea. Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblate când pleoapele-mi coboară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
stele, ... Citește mai mult Nu-i nimeni pe drum... Doar eu și cu Luna,Câteva stele, ce-și plătesc acum arvunaCerului ce pe mine singur m-a lăsat,În noaptea asta ție... de mine nu ți-a păsat.Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață,Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață,Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea,Așteptând să revii... să dormim nemurirea.Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblatecând pleoapele-mi coboară-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Clipele de-atunci le trăiesc din nou fiindcă mi-au fost date ca niște porunci al căror ecou inima-mi străbate. Țăndări violete Lacrimile vor să stingă-nsfârșit incendiul în care ai ars al meu zbor când a năzuit să fie răcoare ******* Marele tumult prin care-am trecut și azi roade încă din falsul meu mult care a părut, dar nu a fost stâncă ******* Crengile-mi se frâng de atâta zbor odihnind pe ele, de când ochii-mi strâng în lumina lor firmituri
ŢĂNDĂRI VIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372982_a_374311]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Mă ascund tristețe de tine gânduri ascunse pe hermeline, clopote bat, cuvântul catacombă și sufletu parcă se revoltă. Mă ascund în subteranul gândului lumina raiului în ochiul prundului, și a mai rămas un strop de răcoare din dorul de mare. Raiul și lumina lui, prin focul iadului întâi...! Referință Bibliografică: Raiul prin lumina lui, din focul iadului / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RAIUL PRIN LUMINA LUI, DIN FOCUL IADULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372988_a_374317]
-
pe străzile curate ale orașului de câmpie, gândurile îi zburau la scena petrecută în debara, într-un fel regreta, că nu îi primise avansurile, însă nu a a vrut, să profite de slăbiciunea ei. Soarele apusese , cerul devenise sângeriu, o răcoare plăcută îmbrățișase străzile încinse de căldura de peste zi. Frunzele copacilor se mișcau lin, atinse de mângâierea vântului ușor; două păsărele cântau o melodie duioasă ca o chemare a îngerilor. În colțul străzi un om îmbrăcat în niște haine de firmă
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
mă ajungea din urmă. Mă cuprindea o teamă că trebuia să trec prin poarta cetății de piatră, cu liniștea și întunericul ei intens. Eram așa de mică și din lumina încă existentă a zilei, dintr-o dată intram în întunericul și răcoarea porții pe care o traversam; alteori din lumina puternică a soarelui - în umbra zidurilor reci. Rareori eram însoțită de o colegă care locuia în drum spre casa noastră, dar, de cele mai multe ori eram singură. Aproape de casă traversam un cimitir al
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
dansau deasupra mării. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu pluteam pe mare. Din când în când, introduceam șapca de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea mă înfioara. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul meu, le era foame. Erau prietenii pescarilor. Cel mai curajos se așeza pe copastia bărcii și privea țintă peștele din cârlig: I-l aruncam. Atunci, începea cursa contra cronometru: alți pescăruși îl aleargau
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
Acasa > Versuri > Visare > PTIU, MĂ-NNEBUNESC SALCÂMII! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului astăzi m-a pălit damblaua, ieșind, oleacă, pe răcoare, să prind un rasărit de soare; mestecând, din mers, cafeaua, strângeam, între dinți, luleaua. băi, zic, ce frumoasă-i viața, când ești prieten cu dabija! că îțî poartă dânsul grija să te scoale, dimineața, cu un rânjet toată fața. mă
PTIU, MĂ-NNEBUNESC SALCÂMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344733_a_346062]
-
că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Zilele se comprimă, obligându-ne să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare pe lângă casă, înainte de a ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare pe lângă casă, înainte de a ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului nostru, dezgolind în pomi ramuri scheletice și rarele fructe rămase neculese prin vii și prin livezi. Contrar așteptărilor logice, tocmai pe când
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
neaua ce m-apasă Și mână-n mână, doar noi doi și-o vină Am mai găsi, iar drumul către casă... De nu mi-ar fi-nghețat un stih sub soare Din poezia serilor senine Eu ți-aș fi dăruit demult răcoare Și un cuvânt ce l-am păstrat în mine-.. De nu mi-ar fi ucis, demult,cocorii Un zbor abia deschis și-ndurerat Eu ți-aș fi transformat în aripi, zorii N-ar mai fi nins, tu n-ai mai
VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
-
să mă iei Și iarna ți-oi topi și nu te teme Că n-or mai fi prin tine alte veri Cu maci însângerați de-atâta soare Eu voi chema cocorii, tu să ceri Și iarba va țipa din nou răcoare... Și poate vei afla de ești sau nu (Eu îți voi arăta cine ești tu...) Referință Bibliografică: Eu știu că ești / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
EU ŞTIU CĂ EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345874_a_347203]
-
dansau ca o coloană nesfârșită de foc : se auzea doar muzica celor două inimi. Ruguri muzicale! Cei doi însetați își potolesc setea sorbindu-se unul pe celălalt.Vrând-nevrând se împiedicară de pat: părea o fântâna gata să-i înhațe cu răcoarea-i ispititoare! -E cineva acasă! Întunericul de-afară, vorbitor, aduse parcă o pală de fum! -Da, eu-îngăimă fata vorbe arse de emoție! Sânii fetei luminau încăperea devenită dintrodată cub de gheață... Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (23) / Costel
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
prin sat Și stelele ai căzut în nucii grădinii Dimineața nu s-au stins, n-au mai plecat Au rămas ochiuri de izvoare la rădăcina luminii. În apele lor închegate, tremurând în cupe de muguri, Se zămislesc rodul de sevă, răcoare ... Luminau crengile ca niște ruguri Și raze picurau, uimite de soare. O, stelele pe punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în luumină Și nu s-au pierdut, Au rămas pe vechea tulpină. Păsările au început un vechi tril
DIMINEAŢA DE SFÂNTUL GHEORGHE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345968_a_347297]
-
este subtil formulat crezul literar al poetei Ana Maria Gîbu, poezie ce poate fi considerată o veritabilă Ars poetica: „stau între taine/ gânduri din pietre mă adună/ în verbe/ învelită cu metafore/ fac din semnele mirării felinare// mă ridic/ beau răcoarea din palme/ îmbrăcată de timp/ în rotunjimi de doruri// port sub o sprânceană/ ca inima mută/ cuvinte nerostite// cu mister/ pictez răsăritul”. Universul liric în care pendulează întreaga sa concepție poetică este structurat în formă de scară în spirală, în
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
Italiei și mai precis în regiunea Salento te poartă într-o zonă cu multe și senzaționale vestigii istorice, cu formațiuni geologice inedite, cu sălbăticia și liniștea peisajului cu măslini seculari, cu trunchiurile contorsionate, palmieri, cactuși și leandri viu colorați, cu răcoarea mult căutată a unei pineta, cu albastrul captivant al mării și cu aerul blând și odihnitor sub un cer vesnic senin, cu numărul mare de fortificații, cu oameni harnici, modești și ospitalieri. Orașul Lecce, construit în stil baroc, din piatră
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
a fost invadată de tot felul de resturi menajere și alge. Înseamnă că în timp ce ei se plimbau cu trăsura sau dansau în bar, anumiți oameni lucrau să curețe plaja de mizerie, ca turiștii să poată profita de căldura soarelui și răcoarea mării. Stătea întinsă la soare, răspunzând monosilabic Cristinei, însă gândurile sale erau la ce-i va spune lui Emilian. Este sau nu este pregătită pentru o viață de cuplu, mai ales cu un necunoscut de care era legată doar de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
ce-mi aduce-aminte, de zi, Mă văd mergând, cu mâinile afundate În buzunarele mari de la palton și goale Și nu-mi explic ce se întâmplă, dar iată, Că cineva apare, e o femeie, sigur E chiar lângă mine-acum, Mă-nvaluie cu răcoarea ei, am reîntâlnit-o, Într-o altă poveste sau o poezie, în care, Am dat viața morții, fiindu-mi de ea, atât de dor. Te iubesc, îmi spune, pe aleea largă din cimitir Sub lumini de lampadar și miros de
CIMITIRUL de COSTI POP în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347805_a_349134]
-
sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul cârpește aerul cu fum...Privesc lumina rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare...Saltă, prin spațiul nins, copilăria...Tata e sculptat în poarta așteptării...Din crin în crin iubirea
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului CĂȚELUȘ CU BLANĂ LINĂ Cățeluș cu blană lină Iese seară în grădina Lângă floarea de sulfina... Și ridică piciorusu’ Ușurel,și... face pisu... Dimineață, pe răcoare, Lângă floarea de cicoare Blanita-i sclipeste-n soare... Și ridică piciorusu’ Ușurel, și face... pisu... Iar, la prânz, iese din nou Și când ninge, în an nou, Printre fulgi e un erou... Și ridică piciorusu’ Ușurel,... și face pisu
CATELUS CU BLANA LINA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347912_a_349241]
-
luminoase, vegheate tăcut de atent heruvim Joacă lor parcă-i chemare, invitare în sublim. Păsări cu puii de aur, de argint, în volute Ofrande moi aerului, adună tainele pierdute Le poartă-n gușile satule, botezându-se cu zări Sub scutul răcorii seară, le risipesc în duioase cântări. Aici, în locul acesta misterios, plin de lumină Am visul elixir, trăirea roib, cea mai deplină! Aici, tălpile mele aproape eteric atins-au cărarea Iar gândul zburdălnicind prin timp, cugetarea. CĂUTÂNDU-TE, SUNT Sunt fragedă
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
acasă devine, implacabil, o nostalgie frisonată de durere: “Zadarnic casa părintească-I strigă/ Când de durere inima mea-i frântă!“(Întoarcerea acasă ), tocmai din acest izvor al durerii țâșnește adevărata poezie ca un râu din care soarbe cititorul însetat de răcoarea și lucida Poezie. Având judecata gravității și o încredere în rolul mesianic al poeziei, Vasile B. Gădălin pare a fi adus cu el noblețea morală și iubirea de glie a profeților ardeleni, înverșunarea transilvană a meditației, gustul pentru reflecția gravă
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
în timpul zilei era liniște și pace de parcă toată suflarea de aici ar fi fost plecată în vacanță. N-am rezistat tentației de a mai face câțiva pași printre localurile pline de tinerețe și exuberanță bucurându-ne în același timp de răcoarea nopții scăldate în sute lumini multicolore la Ayia Napa. La un moment dat am ajuns în fața unui panou electronic pe care apărea la intervale regulate un superb cuplu de miri. Câteva perechi de îndrăgostiți, foarte atente la afișaj se vedea
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
legănându-le, trece agale duhul, uneori Auzi cum cântă-n cor pe tot Pământul Tot ce e viu, de s-a înnoit în cântec vântul. Terra: 27 Oceanele și mările pulsează-n desfătare Iar serile sunt pline de arome și răcoare E pace în văzduh, desăvârșită armonie Efluvii de încântare mă inundă: ce să fie? 28 -E dragostea! Din nou îmi dă ocol O simt în aer, o respir, vreau să mă scol Dar, mă cutremură neliniștea trecând Peste nevinovată, uimirea
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]