2,609 matches
-
după primul război mondial, ca urmare a tranziției orientate spre industrializare și a achiziționării pe cale politică a Transilvaniei mai dezvoltate, România se afla într-un moment de răscruce al evoluției sale. Lumea occidentală însăși se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile cele mai dezvoltate ale acesteia, ilustrate în tabel prin Marea Britanie și SUA, capabile să producă încă din 1938 de peste cinci ori mai multă avuție pe cap de locuitor decât România
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
odată și jumătate mai mare decât al țării noastre, un raport ce părea recuperabil și care justifică optimismul și proiectul lui Carol I de a transforma România într-un soi de „Belgie a Dunării de Jos”. În acest moment de răscruce - este pe deplin posibil ca momentul real de răscruce să fi fost cu decenii mai devreme, o serie de cercetători considerând că procesul de omogenizare a creșterii economice și a bunăstării în lumea occidentală (recuperarea distanței față de SUA și Marea Britanie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un raport ce părea recuperabil și care justifică optimismul și proiectul lui Carol I de a transforma România într-un soi de „Belgie a Dunării de Jos”. În acest moment de răscruce - este pe deplin posibil ca momentul real de răscruce să fi fost cu decenii mai devreme, o serie de cercetători considerând că procesul de omogenizare a creșterii economice și a bunăstării în lumea occidentală (recuperarea distanței față de SUA și Marea Britanie) a avut loc în perioada de după primul război mondial
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vreme - printre colegii mult mai prolifici de generație -, autorul unei singure cărți. O carte de care etichetele critice (ca de pildă, textualismul) s-au lipit grăbit și, uneori, ireversibil. Prozele din Caravana cinematografică demarează, de regulă, dintr-un fel de răscruce, de unde autorul își propulsează personajele, silindu-le să facă naveta între text și viață, să etaloneze distanțe și să traseze perimetre. Dincolo de orice nuanțe, este ceea ce se petrece în istorisiri precum Marea amărăciune, O dimineață minunată pentru proza scurtă sau
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
corporală” (Ion Pop). Mai discursiv și mai prozaic e volumul Ultimele, primele (1994), poate din cauza intruziunii prea vizibile a tensiunilor contemporaneității, mai ales sub semn politic. Nu mai este vorba de Sibiu, ci de Europa, într-un moment de gravă răscruce istorică. Poetul a renunțat la principala sa achiziție, remarcabila concentrare verbală, optând pentru soluția opusă. Din fericire, a dispărut și livrescul mult prea acuzat. Versul are acum desfășurarea amplă a unui discurs deseori înecat în plâns ori deviat într-un
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
În comun a resurselor”), crearea unui model operațional comun („a degajă cele mai bune practici”) și, mai ales, existența unei investiții În pregătirea personalului. Ca obiect de studiu, cercetările asupra «excelentei», «elitelor» sau inovațiilor științifice sau artistice se află la răscrucea a mai multor discipline, dar publicațiile care preiau cuvântul În titlu sunt destul de rare; asta poate din cauza unei anumite rezerve din partea cercetătorilor. În acest context, traducerea franceză a titulaturilor de Instituts sau Centres for advanced study (studies) prin «Institute (centre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Erika (1995), Aufstieg und Fall der Intelligenz der DDR: Transformation und Sozialisation, Max-Planck-Institut für Bildungsforschung, 35 p., manuscris transmis de autor. Hoffman, Oscar (1974), Clasa muncitoare din RSR. Dinamică și structura, Editura Politică, București. Holomeia, Virgil (1994), „Uniunea Scriitorilor la răscruce”, Curierul Româesc, VI, 6, iunie. Holz, Hans Heinz (1992), Niederlage und Zukunft des Sozialismus, Edition Marxistische Blätter, Neue Impulse. Horst, Adam (1995), „Politische Erziehung und die DDR-Schule: Historische Aspekte der Transformation în den ostdeutschen Bundesländern unter Berücksichtigung der Wertoptionen Jugendlicher
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Infinită apare aici un text tipografiat, cu excepția ultimului (pseudo)vers, în verticală monosilabică. Asemenea excentricități, grafice și de alte feluri, există și în alte cicluri. De pildă, un text din Piatra scrisă (2002), intitulat Joc de cifre, jonglează cu anii răscrucii de milenii: „N-a fost nimic nici pragul 2000, / Nici anul 1 din mileniul 3, / 2002! Drept care, poți să vii/ Mai relaxat în brațe să ne iei”. Numeroase sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Între semnatarii prestigioși se numără, de asemenea, Mircea Eliade (Cultura și propaganda culturală, Literatura românească în exil), Ștefan Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței, George Racoveanu ș.a. M.P.-C.
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
să aibă - așa cum s-ar crede - singular. Există adevărul unui om și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o împinge profesia de jurnalist. Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
man out), Într-o totală discordanță cu schimbările care au loc În jurul nostru, acum, când rasa umană se pregătește să intre În era globală. Începutul Erei Globale 8. Comerț În rețea În economia globalizată Omenirea se găsește, din nou, la răscrucea dintre o ordine veche și muribundă și apariția unei noi ere. Tehnologii noi și revoluționare, forțează o schimbare fundamentală În conștiință noastră spațiotemporală. După două secole, În care am trăit sub domnia piețelor naționale și a statelor-națiune teritoriale, relațiile umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte ușor de recunoscut în jurul nostru. Hanul de la răscruce ni se înfățișează ca o construcție dramatică menită să ilustreze o idee. [...] Observatorul realist al societății contemporane a făcut deci loc unui dramaturg cerebral, pentru care conflictele se desfășoară mai degrabă între ideile întâmpinate de personajele sale decât între oameni
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București, 1957; Omul care și-a pierdut omenia, București, 1957; O întâmplare, București, 1958; ...Și pe strada noastră, București, 1959; Surorile Boga, București, 1959; Revederea, București, 1962; Teatru, București, 1963; Moartea unui artist, București, 1965; Teatru, București, 1967; Jocul vieții
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
războiului, urmat de o schiță în „Curțile dorului” (1941) și se numără printre membrii fondatori ai Cercului Literar de la Sibiu, în a cărui revistă va semna, în 1945, o povestire. În 1941 contribuie la apariția în Alba Iulia a revistei „Răscruci”. Student de vârf, S. este totodată comunist în ilegalitate, ceea ce face să fie trimis pe front în linia întâi, ca sergent la artilerie (1941-1944). Dat dispărut după luptele și înfrângerea de la Stalingrad, cade prizonier, apoi evadează: secvențe ce par desprinse
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
medaliei (lupta neștiută și victoria oficială, riscul individual și reușita colectivă, spectrul eșecului și confirmarea publică) vibrează și se înfățișează pe rând, până la finalul limpezitor. Iarna lupului cenușiu (cea mai bună dintre piesele istorice) e legată de un moment de răscruce al Războiului pentru Independență din 1877, La o piatră de hotar are acțiunea plasată „în preajma primului război mondial”, pe granița dintre „Ardealul chezaro-crăiesc și vechiul Regat”, iar Covor oltenesc își desfășoară conflictul în 1944, cu puțin timp înainte de întoarcerea armelor
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1997; L’Ombre parlante, tr. Constantin Frosin, Ploiești,1997; Destinul umbrei, Brașov, 1998; Esteu, Brașov, 1998; Deasupra tainei, Brașov, 1999; Nimicul ca o cruce, Brașov, 2000; Memoria sferei, Ploiești, 2000; Gânduri în oglindă, Ploiești, 2001; Banca de metafore, Ploiești, 2002; Răscruci, Ploiești, 2002; Praguri și trepte, București, 2003; Naufragiul, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 88-90; Mircea Moga, „Pauza dintre crime”, LCF, 1991, 42; Alina Hristea, Poezia ca „pauză între crime”, APF, 1992, 1; Ioan Moldovan, „Interior”, F, 1992
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
de suflete, București, 1946; John Galsworthy, Forsyte Saga, I-V, București, 1958-1961; ed. I-III, București, 1963, Comedia modernă, I-III, pref. Ion Ianoși, București, 1961-1963; Ivan Turgheniev, Opere, IX, București, 1958 (în colaborare cu Miron Tarasov); Emily Brontë, La răscruce de vânturi, pref. Ana Cartianu, București, 1959; Rabindranath Tagore, Gora, București, 1965; Shikibu Murasaki, Genji, București, 1969. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, III, 298-300; Constantinescu, Scrieri, IV, 606-620; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 160-161; Sadoveanu, Cărți, II, 30-38; Alexandrescu, Confesiuni
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de S. „răscruce a veacului modern” - pe o schemă ascensională, cu patru trepte: „pregătirile și îndoielile”, „ispitele și păcătuirile”, „căirile și rodirile”, „canonurile și fericirile”. Experiența eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
care mă conduce Și-n cercul meu cel strâmt mă regăsesc, Rutina pare drept ceva firesc, Eu nu sunt răstignit pe nicio cruce. Fantasme-nfricoșate iarăși cresc, Secundele se fac, mai mult, caduce Și nu mai știm, când suntem la răscruce, Spre care timp cărările pornesc. Când clipa-i tot mai neagră și mai sumbră Și-n urma ei un ceas întreg se strânge, Poteca mi se pierde în penumbră, Iar sub copaci și lăcrămioara plânge. Și eu rămân ființă fără
LĂCRĂMIOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381323_a_382652]
-
spre ceea ce Peerbolte numește „personificarea” personajului mitic sau, în consonanță cu terminologia noastră, istoricizarea lui. Fiara este încadrată, ca un al optulea membru, în seria împăraților a căror domnie dă ritm cursului istoriei. Apocalipsa reprezintă, fără îndoială, un moment de răscruce în evoluția ideii adversarului eshatologic. Didahia Ultimul capitol al Didahiei începe, într‑o manieră foarte directă, printr‑un îndemn la vigilență. „Privegheați pentru viața voastră; candelele voastre să nu se stingă, coapsele voastre să nu le descingeți, ci fiți gata
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu s‑au făcut niciodată din veac. Acest pasaj trebuie analizat în contextul general al operei. Didahia este alcătuită din trei secțiuni principale. Prima este consacrată descrierii celor „două căi”, a vieții și a morții, sufletul omenesc aflându‑se la răscrucea acestora. A doua secțiune prezintă principalele „prescripții rituale și liturgice”, altfel spus, „maniera” concretă de manifestare a credinței. A treia se concentrează asupra „normelor de disciplină”. Principala temă a ultimei părți este cea a „prorocului mincinos”. Fragmentul referitor la „înșelătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Lactanțiu, Pseudo‑Hipolit etc.): „Ce furtună, ce răsturnări [vor fi] atunci în toată lumea! Pretutindeni credincioșii omorâți cu toții, nimiciți în toate cetățile și în toate ținuturile, sângele drepților [va fi] vărsat, unii arși de vii, alții aruncați fiarelor. Copii sfârtecați la răscruci, părăsiți toți fără mormânt și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de-a rândul în „Vatra” - numai în parte reunite în volumul Cestiuni secundare, chestiuni principale (1983) - dovedesc forța unei priviri de-a dreptul satirice, gogoliene chiar, laolaltă cu profunzimea reflexivă a unui autor pentru care nimic din omenescul aflat la răscruce nu este străin. Morocănos, sucind și răsucind fără încetare frustrări și nostalgii țepoase, omul la S. este în chip constant convins că „dincolo de adevărul faptelor există și un alt adevăr, și acesta îmi scapă. Poate e doar un adevăr psihologic
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din bătrâni, vol. I, București, 1902, vol. II: Manea, București, 1906; ed. București, 1916; Așezarea vorbelor în românește, București, 1905; Mara, Budapesta, 1906; ed. București, 1913; Institutul „Ion Oteteleșanu” din Măgurele, București, 1906; La răscruci, București, 1906; Nuvele, ed. 1, I-VI, București, 1907-1927; Povești, București, 1908; Spiru Călin, București, 1908; Din valurile vieții, București, 1909; Românii din Ardeal, București, 1910; Puișorii, București, [1910]; Popa Tanda, Sibiu, 1914; Politica națională română, București, 1915; Din două
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
care cu siguranță ar fi meritat-o și o merită Încă. Cincizeci de ani petrecuți În orașele și pe drumurile dificile ale Asiei, Europei și Africii n-au fost până azi suficienți pentru a-i păstra o amintire nedeteriorată la răscrucile Europei Orientale, și nici cărțile, broșurile, articolele și scrisorile pe care le-a scris nu au depășit ceea ce Mircea Eliade și Arion Roșu au numit just „nenorocul” sau „steaua rea” sub care s-au aflat studiile de indianistică În România
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]