113,996 matches
-
citoliză și colestază nu se mai regăsesc. Sunt de considerat două proprietăți ale endotoxinelor ce le implică în reactivarea cirozelor: 1) stimularea eliberării unor citokine din macrofage; 2) efectul mitogen asupra limfocitelor B. C. Influențează pielonefritele acute sindromul edematos ascitic? Răspunsul sugerat de studiul nostru este DA. Indiferent de tipul de germen implicat în PA, infiltratul inflamator localizat în interstițiul renal blochează schimburile de apă și ioni atât la nivelul ansei Henle cât și în TCD. Astfel se explică agravarea sindromului
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
Indiferent de tipul de germen implicat în PA, infiltratul inflamator localizat în interstițiul renal blochează schimburile de apă și ioni atât la nivelul ansei Henle cât și în TCD. Astfel se explică agravarea sindromului de retenție hidrosalină și lipsa de răspuns la diureticele de ansă cât și la cele ce acționează pe TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
despre viața morală, cap. 119, în Filocaliaă, vol. I, p. 38. footnote>. De aceea spune Sfântul Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de bunăvoie jugul robiei, ci să ținem strâns la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Adam, care s-a ascuns, și l-a întrebat: Unde ești? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci? (Facere 3,11). Felul cum este pusă întrebarea: Nu cumva îi favorizează lui Adam un răspuns pozitiv, dându-i prilej de a se pocăi. Dumnezeu știa că Adam și Eva călcaseră porunca, cunoștea cauza goliciunii lor, dar El aștepta părerea de rău a acestora pentru păcatul săvârșit. Însă iubirii pline de iertare manifestată de Dumnezeu, Adam
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 29. footnote>. În tradiția patristică există trei direcții <footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit. O perspectivă pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
copilașul avortat), evitarea prietenelor însărcinate, incapacitate de comunicare, dezechilibre alimentare, abuz de medicamente, alcool sau droguri. Din punct de vedere spiritual, psihologii și terapeuții au observat că femeile, fie se distanțează de Dumnezeu, fie Îl caută în mod activ ca răspuns la avortul lor<footnote Luci Freed, P. Y. Salazar, op. cit., p. 47. footnote>. Consecințele psihice ale avortului provocat se răsfrâng și asupra familiei, după părerea Mariei Peeters, și se manifestă prin violența asupra copiilor, la care se adaugă și violentarea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a fi strict necesară pentru a avea o iubire cumpănită și corect îndreptată. Însă iubirea este ea însăși condiția prealabilă și necesară pentru realizarea chemării superioare, dumnezeiești, chemare ce necesită atât o dorință curată din partea inimii omenești, cât și un răspuns liber din partea sufletului creat, căci libertatea se află tocmai la baza chipului și a asemănării cu Dumnezeu, iar acestea au fost de la început create, și noi nu le-am pierdut cu totul niciodată. Într-adevăr, Sfântul Grigorie consideră că urmările
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
525. footnote> . Discursul miresei le face pe fiicele Ierusalimului „să se ridice ... astfel ca voința Mirelui să poate fi realizată și în ele”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 184.13-15. footnote>. Discursul miresei declanșează din partea însoțitoarelor sale fecioare același răspuns pe care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în mireasă și în Apostolul neamurilor, Sfântul Pavel<footnote Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and the Current Apophatic Rage”, în The Heythrop Journal, vol. 42, 2001, p. 3-5. footnote>. Discursul logofatic evocă în ei același răspuns pe care Cuvântul îl evocă în mireasă și în Sfântul Apostol Pavel: înălțare spre uniune, locuirea divină<footnote Ibidem, p. 5-6. footnote>. Gesturile afairetice ale miresei. Iubirea dorită a ei este cunoscută doar în necunoaștere Cu toate gesturile apofatice de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mișcările și deplasările sufletului și organele de simț ale corpului și devine curând evident că această concepție consolidează opinia pozitivă pe care o are vizavi de discursul sexualității în rolul său de descriptor al progresului sufletului spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
corpului și devine curând evident că această concepție consolidează opinia pozitivă pe care o are vizavi de discursul sexualității în rolul său de descriptor al progresului sufletului spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lui Dumnezeu pentru suflet în scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este răspunsul Sfântului Grigorie la problemele căderii sufletului și la perspectiva reducționistă a lui Eunomie asupra lui Dumnezeu și a cunoașterii noastre asupra Lui. În De vita Moysis, Sfântul Grigorie explică faptul că sufletul poate dispera uneori, pentru că nu poate să-L
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu mă poate vedea și apoi să trăiască»”<footnote Ibidem, II. 233, loco citato. footnote>. Sufletul nu poate să vadă niciodată direct fața lui Dumnezeu, conform Sfântului Grigorie. Acest divin „nu” adresat sufletului este aspectul învățăturii Sfântului Grigorie care indică răspunsul cel mai puternic al acestuia către adversarii săi, care și-ar fi dorit ca sufletul să-L vadă pe Dumnezeu față în față cu prețul dureros al unui Dumnezeu finit și al unui suflet căzut<footnote Kathryn Rombs, op. cit., p.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G. XLIV, col. 1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și amânau cărțile de la un an la altul. Nici valoarea estetică nu intra în discuție - pentru că dacă era ceva ce-i lăsa reci pe cenzori era tocmai relevanța artistică. Și atunci? Atunci, nu-mi rămâne decât să-mi imaginez un răspuns: că unii dintre cei care sunt considerați, în mod rizibil, vârfuri ale culturii române, beneficiau din greu de atelele oficialității. S-au schimbat doar denumirile: astăzi nu mai e vorba de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ci de diverse posturi
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
home alone 30... Janush: O să-mi facă o vizită cineva cu picioare lungi? Janush: M-am îndrăgostit de Andreea Marin Janush: pentru că are picioare extrem de lungi Janush: îi scriu în fiecare zi o scrisoare Janush: la care nu aștept nici un răspuns Janush: blog sinistru, home alone 30: o să-mi facă o vizită Janush: cineva cu picioare foarte lungi? * Catalina Vieru: ai nevoie de ajutor* Janush: nu-ți doresc să faci vreodată 30, dacă nu e inevitabil... Janush: Am nevoie de un
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
unic Janush: Ce îmi doresc e unic și irepetabil Janush: Azi o femeie cu picioare excesiv de lungi Janush: ieri o călătorie în junglă. Janush: Un porche albastru care să nu polueze Janush: cu sistem imunitar inclus Janush: & o scrisoare de răspuns Janush: în care să mi se spună precis Janush: tot ce nu știu eu despre mine (din volumul în curs de apariție la Ed. Cartea Românească)
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
Gogh sau Picasso au, de la un moment dat, o valoare educativă limitată, indiferent de succesul lor de public. Cele câteva manifestări recente, la care m-am referit în rândurile de mai sus, te duc cu gândul la o întrebare cu răspuns dificil. Oare ce este mai benefic pentru iubitorul de artă? Explorarea unor aspecte minore ale unor artiști majori sau reconsiderarea unor nume uitate?
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce răspuns i s-a dat. Îi mulțumim d-lui Tudor Giurgiuca pentru documentele oferite. (Red.) 4-10-1938, Br. Mult iubite domnule Giurgiuca, nu știu nici eu cum am putut întârzia cu trimiterea materialului pentru antologie. De astă-dată mă execut ca ,vântul și
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
evenimente literare, acestea ar fi, rezumându-le, temele anchetei din Ramuri. Participanții extind discuția și la alte probleme care au preocupat anul trecut lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție cu cei care le formulează, sau uneori deloc. Opiniile provocante, stârnitoare de controverse, fac sarea și piperul discuțiilor de felul aceleia găzduite de Ramuri. Să dăm și exemple. Bogdan Ghiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles (1855), conceput oarecum în „trena” volumului Biographie universelle des musiciens et bibliographie générale de la musique (1835-1844) de François-Joseph Fétis (1784-1871) (articolul „Beethoven”, pp. 100-112) și ca răspuns la denigrarea personalității Beethoven de către Alexandr Ulîbîșev (1794-1858) în monografia lui intitulată Nouvelle biographie de Mozart (1843). (1) Perioada incipientă începe din 1794, odată cu definitivarea celor trei Trio-uri pentru pian, vioară și violoncel, opus 1 (1795), și durează până în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
schimbări, din moment ce criteriul explicit, geografic (al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și temperamentului) sau cel pur existențial (modul de viață, condiția matrimonială, aspirațiile și filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sens temporal univoc -, o putem exemplifica prin „coagularea” școlilor naționale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]