3,509 matches
-
o parte a tinereții; mai toți Își dezamăgeau părinții, doar cuplurile deocheate și ele cîndva Își admirau odraslele ce bîntuiau, ca niște năluci, orașul. Sub căști nu se vedeau capetele rase, doar pletele unora, fîlfîind pe umeri. Thomas fusese cînd ras pe țeastă, cînd lățos, cu barbă sau fără; cînd se retrăsese, banda Îi organizase o Înmormîntare; se Întristase mult atunci, dar Începuse să simtă o oboseală; din pricina prea multului citit, Îi spuse Jesper, Don Quijote chiar se țicnise din pricina asta. Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în dimineața aceasta nimeni nu emite nimic. X încearcă să capteze un post. Inutil. Un fîsîit continuu, ca o cădere în vid, îi răspunde de pretutindeni. închide radioul și trece pe casetofon. își pune un Vivaldi și începe să se radă. La ora opt și jumătate trebuie să fie la birou. X își pregătește o cafea. Deschide frigiderul. scoate untul și două felii de șuncă. închide frigiderul. taie o felie de pîine. Cafetiera pufăie ca o locomotivă. Ceașca plină de lichid
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
zace în apartament. se privește în oglindă. s-ar părea că a slăbit. nu-i stă bine cu barba crescută sălbatic. Par un cerșetor, își spune X surîzînd. Dar nu are puterea nici să se spele și nici să se radă. X mănîncă ultimul pachet de biscuiți și bea ultima cutie de lapte. termen de garanție pentru biscuiți : trei ani. Pentru lapte : șase luni. Un miros din ce în ce mai insuportabil pătrunde de pe coridor (sau mai degrabă din bucătăria doamnei Bordaz). Un miros de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
timp s-a mărit, date fiind noile sale responsabilități). „e mai bine așa”, spune Vocea. Bineînțeles. „trebuie să trăiești ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. misiunea ta, acum, este să aperi normalitatea.” Normalitatea. în primul rînd normalitatea. să se radă în fiecare zi. să-și taie unghiile și să și le curețe. să fie curat. să miroasă bine. să se îmbrace corespunzător. să se spele, să-și scrobească și să-și calce cămășile. să plece la birou în fiecare dimineață
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
intrau în mine ca niște furnici într-un mușuroi, îmi vizionau fantasmele și îmi notau gîndurile. a doua zi la ora șapte dimineața m-am smuls din patul în care asudasem de atîta agitație, am făcut un duș, m-am ras, am încercat să-mi remodelez fața pentru a șterge de pe ea trăsăturile de insectă și de a-i reda un aspect uman. mi-am făcut o cafea și am băut-o ascultînd știrile. nu m-aș fi mirat dacă buletinul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aduse aminte fulgerător atunci că moș Costache se oferise să-i cumpere el, punîndu-i în cont, anume manuale, ceea ce-l surprinsese ca contrastând cu aparenta lui ignoranță, și că chiar îi adusese unul, în perfectă bună stare, cu excepția unei semnături rase cu un briceag. Colegul îi mai povesti că moș Costache vine des să vadă casa, îi dă târcoale atente, privind-o cu mâinile la spate de pe trotuarul opus, ba urcă scările, ascultând uneori zgomotele din casă, că instalase, unicul în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o mișcare greșită se vede cu mâna și glontele, pac. Așa că a murit împușcat. Tata, Dumnezeu să-l ierte, mai trăia mult, deși avea șaptezeci și opt de ani, dacă nu se lăcomea. Dar îi plăcea șoriciul de porc, crud, numai puțin ras de peri. A tăiat odată un unchi dinspre mamă un porc, și tata a tot mâncat din șorici până i s-a pus nod în gât. Ai noștri au venit de peste Dunăre, așa spunea moșu-meu, ca să scape de prigoana
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
coborî, întorcîndu- se apoi cu o cârpă umezită, de respirația zăcămintelor ascunse ale Bucureștioarei ori chiar cu un țurțure de apă tămăduitoare. La 20 septembrie 1985 însă, Marele Arhitect, desigur, întrerupsese toată această sfidătoare trambalare a țurțurilor de apă tămăduitoare, răzând complet de pe suprafața pământului mai întîi Capela, apoi întreg ansamblul Institutului de Medicină Legală. Dar de abia la al cincilea ocol dat pe marginile văgăunii, în centrul căreia fusese clădită Capela și cu a cărei clisă îi fuseseră acum amestecate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tembel, ar părea de-un Vărsător din primul decan... Pe cel guraliv l-am putea servi cu un Quic-Cola. Celălalt s-ar da în vânt după un ceai de crușin. - Ziceți-mi Genel. Se dă liber de la Împărăție să-mi radeți și-un Quic-Cola. Și, interesîndu-se după împrejurimi, Genel inspecă pe unde, pe ce fotoliu, să și-l arunce pe hoit. Stăpâna casei își îndreptă, în jurul șoldurilor băiețești, chimonoul și, c-o sprinteneală surprinzătoare, îi pilotă până în arhipeleagul a două fotolii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceaiuri verzi ca otrava, talgere cât lacrima, cu pălăriuțe de ciuperci, însiropate și zvârcolite prin mac, o sondă cu Quic-Cola. - Arasel! Decât să trăim așa, mai bine să nu mai murim... făcu mâna greblă Genel. Și, dintr-o mișcare, o rase pe sondă. - ...Să ne trăiască toți dușmanii și să ne vadă fericiți!... Hai, jerpelitule, măscărește-i rahaturile pentru care m-ai cărat până aici... 117 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI bucureștene. Și la cheremul rubedeniilor căruia stăteau acum descuamarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o puneam s-o alerge pisica... Într-o seară sinistră, când, la rândul ei, ciorba prinsese pisica-ntr-un colț și începuse s-o piseze cu pumnii, a apărut într-o stare de agitație bătrânul meu tată și mi-a ras două palme. Eu, normal, m-am bineclătinat, dar am reușit să mai ajung pîn' afară și să mă izbesc de trei ori cu capul de un perete... Înțelegi? Împlinisem deja unșpe ani. Apăruse orgoliul... Dar fata nu-i răspundea. Nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
printre zăbrelele capacului de canalizare, spre domiciliul din strada Perone 191 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI lipsește, doar pentru a râde c-o mai imensă nerușinare de ea, de Dorina. - Ia ieși de acolo, fă, căcăreazo de muscă! Că rad la botul tău două palme, de-ți umblă fălcile, stînga-dreapta, ca la mașina de scris!... Când e furioasă, pufoasa Dorina reușește să imite splendid jargonul de cioflingar al fratelui său - căruțașul Luță. Pe de altă parte, nici Tereza, care nici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
contribuie, cât de cât, la vindecarea lor. Pronunța pe silabe cordaciul: - Trepiedul simptomatic al nevrozei astenice... es-te al-că-tuit din cei trei mari arbori: Cefalee. Insomnie. Și... astenie!... Și Gogo, cât erau ei de urgisiți, pricepeau pe loc că s-au ras pe bot de compot. Dacă-l vedeau că se distrează bine, se și urneau și se încolonau singuri lângă ghereta de pe platou, acolo unde, când era mai liric sau mai expansiv, îi strângea Mandravela pe pacienți și îi îndema să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îndrăgostească de Raicopol. "E un om sincer" i-am șoptit unui tip din apropiere, cu o scară, cu o pompă și-o salopetă de zugrav, iar ăla s-a uitat la mine cu o scârbă inimaginabilă... - Lasă gargara, măi, idiotule. Rade, mai bine, ce s-a-ntîmplat! - Cum ce? Omul tavanelor a prins să mă fixeze cu o scârbă indescriptibilă, n-auzi?... Iar între timp, măi, copii, Raicopol depăna, prin microfon, niște amintiri care adormeau populația. Celelalte garnituri de metrou, din spatele garniturii noastre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Acum amnistiați și expediați în concediu. Vezi masa din stânga... Și toți cei până la care se propagau cuvintele inexplicabilului Radu s-au întors către stânga și-au constatat că, într-adevăr, la o măsuță din salonașul din față, dormitau patru cetățeni rași în cap, fioroși, cu mutre de ocnași, probabil de curând amnistiați. Și pe toți ascultătorii se făcu pielea ca de găină gîndindu-se cum de știuse nevăzătorul Radu că ăia se aflau chiar acolo. Dar apoi, dintr-o nepăsare față de adevăr
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lungă și subțire, într-un soi de fular. Iar când ajunse de se instală în fotoliul de la rădăcina perdelei, eșarfa de ceață se lățise. Și completa deja contururile unui bărbat corpolent, cu ținută cazonă, păr rar, tuns drastic, fața lătăreață, rasă până la sânge, ochelari severi de baga. Și prin al cărui trup transparent, șiroind de ectoplasmă, reușeai să zărești desenul florilor argintii, verzi și violete, de pe materialul textil aflat în spatele său, îmbrăcînd speteaza fotoliului. Paradoxal, sub greutatea bărbatului, buretele fotoliului se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Magi și Ion care țineau la frizura lor, nici nu s-au gândit să își atingă podoaba capilară au crezut că glumește și ora următoare le va spune, - Ha, ha, ha v-ați speriat ia uite, unii chiar s-au ras în cap ! Ce înseamnă frica! Însă a doua oră, pe toți patru îi dă din nou afară. - La tuns nerușinaților! Cei trei nici nu se gândesc să își taie părul, el mai fricos, când ajunge acasă îi întreabă pe părinți
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ridicat o baracă cu geamuri, legată în trei șindrile, și s-a apucat de treabă. Singur și ăsta. Avea de lucru. Tundea lucrătorii, zidarii și ceferiștii. Știa să dea cu gura, să le spună cîte-n lună și-n stele, le rădea obrajii aspri, îi potrivea pe la sărbători; mahalagiii și-au trimis și copiii să le scurteze chicile. Mai târziu s-a plătit de datorii, și-a cumpărat un sticlete, 1-a pus într-o colivie legată cu funde bogate, o oglindă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Spiridon. Frizerul își șterse obrazul cu palma lui albă și parfumată și privi pe răposat. Gogu ședea cu mâinile pe piept, nemișcat. - Te duseși și matale, fl plânse meșterul. Te duseși, mă, nene Gogule! Ți-a fost dat să te rad eu! Femeile plângeau. 289 Tilică Q săpuni bine pe răposat și după aceea trase de câteva ori cu briciul peste obrazul vânăt și înțepenit. Barba suna ca oțelul și, când termină, văduva fl ajută să-l spele și să-l
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să vedem cine-i? "... Iau pălăria din cui, cobor iute scările și la Corabie. Întru-nlăuntru... moșneagul - la masa mea. Corabia era o odaie mare, boltită și întunecoasă în care și ziua ardea lampă. Bătrânul era interesant. Părul capului era alb, ras cu totul la față, ochii suri, mari și pătrunzători, apoi mirosea de departe a tabac și mie mi-a plăcut totdeauna oamenii cari mirosă a tabac.. I-am dat bună sară și m-am pus în fața lui, pentru că eram în dreptul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acești nefericiți sunt în genere mai interesanți pentru toți indiscreții decât cei ce se pierd în complexul flecărirei și a petrecerei. Alături cu căminul, lungindu-și picioarele în curmezișul oblonului, ședea un bătrân cu fața prietenoasă și senină. El era ras și rădăcinele albe ale bărbei îi pudruia fața. Părul alb de la tâmple și de la ceafă era pieptănat în sus, poate cu prea multă îngrijire, spre a acoperi fruntea pleșuvă și naltă, ochii mari, suri, cu desăvârșire limpezi, se uitau cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și cu visele sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari cari înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și, fiindcă răsese fulgii de barbă neagră ce începuse a împlea părțile în josul urechei, el părea pudrat cu brumă de pe struguri; nasul era corect și plin, parcă taiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măiestrie erau întunecoși, dar de o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ți s-ar [fi] părut că are pânză neagră peste lumina lor. Lângă el ședea un frate a stăpînu - său, cel mai mare. Fruntea lui era naltă și boltită cu măiestrie și pletele galbene de albe încadrau o față blândă, rasă cu îngrijire. El își răsucea din când în când mustețile și nu vorbea mai nimica, deși știa atât {EminescuOpVII 308} de multe. Acest om avea o istorie ciudată. Cu-o adâncă plecare religioasă, el se hotărâse a merge-n monăstire
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea va aluneca în prăpastia angoasei. „În fața corpului magic al celuilalt, dorința angoasantă de a întâlni viața în el trezește posibilitatea angoasantă de a putea face; cele două fluvii negre ale angoasei și-au reunit într-adevăr valurile. Forța lor rade totul, elimină orice reper”1. Aflate sub presiunea insuportabilă a angoasei, cele două trupuri decid eliberarea nu prin distanțare, ci printr-o mai intimă apropiere, consumată în unirea sexuală. Ceea ce-i așteaptă pe cei doi nu este însă o „metafizică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unei populații, prin împiedicarea unor indivizi de a participa la reproducere și prin stimularea altora de a-și transmite mai departe genele. Această metodă a fost utilizată pentru producerea unor linii pure de varietăți de șoareci și șobolani de laborator, rase de căini, pisici, porumbei, animale de fermă etc. Obținerea liniilor pure pentru anumite caractere selectate se poate face mult mai rapid dacă se practică împerecherile consangvine controlate. Astfel, dacă frații și surorile se împerechează între ei, va fi nevoie de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]