2,414 matches
-
DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult timp co date dacă nu sunt receptate de instrumentul potrivit, în acest caz un DVD-player, care să le poată decoda. Asemenea bufnitelor de pe DVD, culorile au în aer un mod de a fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma altui lucru, este aceasta deținere una de același
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fără materia proprie, dar totuși în acord cu singularitatea și condițiile de individuație care țin de materie. Acesta este gradul simțului care este capabil de a primi speciile individuale fără materie, dar totuși într-un organ corporal. Iar intelectul, care receptează fără un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
igitur Deus est în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse est maxime cognoscitivus, et maxime cognoscibilis (De ver., q. 2, a. 2, co.). [...] deoarece este necesar ca un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deoarece este necesar ca un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu este separat de materie, întrucât este lipsit cu totul de orice potențialitate, rezultă că este cel care poate cunoaște cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu este separat de materie, întrucât este lipsit cu totul de orice potențialitate, rezultă că este cel care poate cunoaște cel mai mult și cel ce poate fi cunoscut cel mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial, inteligibil. Investigația de până acum m-a condus către o reinterpretare a pasajului (I.4.) despre îngeri. Conform acestei reinterpretări, cred că pasajul ar trebui citit în felul următor: (A) În
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la întrebarea „De ce?“, Toma propune propriul criteriu: simțurile externe sunt capacități pasive făcute să recepteze formele (informo) calităților sensibile, care se disting unele de altele în funcție de felul în care cauzele externe ale informării lor diferă unele de altele, adică în funcție de ceea ce, fiecare simt în parte, percepe per se, adică în mod propriu. Din ceea ce spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, pentru că percep proprietăți care aparțin corpurilor compu se, iar la polul opus văzului se află simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietățile proprii elementelor, cum ar fi caldul sau recele: (ÎI.1.7.) [...] sensus visus, qui est spiritualior et subtilior inter omnes sensus. [...] Nam aliqua cadunt sub visu, secundum proprietates în quibus communicant inferiora corpora cum caelestibus: tactus autem est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ne uitam, de exemplu, la un curcubeu, ochii noștri nu devin literalmente asemenea curcubeului, iar atunci cand ne uităm la ouă ochi, ochii noștri nu se transformă în ouă ochi. Anumite calități pot afecta direct organele de simt, adică pot fi receptate natural a pu tem simți gustul dulce sau amar al unei băuturi, putem să ne încălzim mâinile la gură sobei a, insă altele nu pot afec ta direct organele noastre de simt, ci au nevoie, după Toma, de anumite vehicule
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specie este că una poate fi receptata direct, pe când cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care, în cazul văzului, este transparentul actualizat de lumină, nu devine colorat. Dacă transparentul s-ar coloră, în mo mentul în care ar fi traversat de speciile unor obiecte roșii, ar apărea o serie de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca imaterialitatea unui lucru este ceea ce îl face să fie cognitiv, de aceea modul cunoașterii este în acord cu modul imaterialității. De aceea se spune, în De anima ÎI, că plantele nu cunosc, datorită materialității lor. Simțul este cognitiv deoarece receptează speciile fără materie. (ÎI.1.11.) Ad operationem autem sensus requiritur im mutațio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensus, qui accipit formăm rei cognitae sine materia quidem, șed cum materialibus conditionibus (S. th., I, q. 84, a. 2, co.). De aici [rezultă] în chip evident că rațiunea cunoașterii este opusă rațiunii materiale. Și, de aceea, cele care nu receptează formele decât într-un mod material nu au în nici un fel puterea de a cunoaște, cum sunt plantele, după cum se spune în De anima ÎI. Totuși, cu cat [un șu biect cunosca tor] are forma obiectului cunoscut într-un mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului cunoscut într-un mod mai imaterial, cu atat îl va cunoaște mai bine. De aceea, intelectul care abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi doar materiale, dacă ar recepta formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actul [obiectului] sensibil; dar, din perspectiva rațiunii nu sunt una. Așadar, a vedea înseamnă a asimilă asemănarea (similitudo) culorii, adică specia culorii, si a deveni asemenea obiec tului colorat. Organul de simt este colorat „într-un anu mit mod“ pentru că receptează formă calității obiectului sensibil fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale ale obiectelor extramentale, care pot fi receptate și traduse în date informaționale de către simțurile externe, pot fi sensibile per se a perceptibile în mod primar doar de câte un simț în parte, cum este cazul culorilor sau al parfumurilor percepute doar de vaz sau de miros a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și de miros, care ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de simt, cât și în mediul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip material său natural, căci, așa cum spuneam, mâna va reacționa întotdeauna într-un mod material în contact cu obiecte calde sau reci, devenind la rându-i caldă sau rece. Toate aceste informații privitoare la simțurile externe, manieră în care acestea receptează speciile sensibile și modul funcționarii lor, au ajutat la formarea unei imagini a fundalului necesar pentru următorul subcapitol, care va chestiona relația dintre speciile sensibile și formele accidentale, care sunt, așa cum am mai spus, calitățile sensibile ale obiec telor percepute
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
-l prin aer și că obiectele nu devin incolore atunci cand traversează aerul sau apă. Obiectele nu-și pierd formele accidentale, cele care le fac să fie într-un anumit mod, atunci când acestea se tran smit prin mediu sau atunci când sunt receptate de către un organ de simt, iar motivul pentru această rezidă în faptul că formele au capacitatea de a fi în două suporturi diferite (dublă existența a unei forme): în obiectul din care fac parte, în mod natural și material, și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]