5,656 matches
-
08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului UNDE EU NU MĂ AFLU... Mă reprezintă cărțile mele, ambasadorii mei guralivi și tăcuți, pe care i-am născut, crescut și trimis, acolo unde eu nu pot ajunge. Acesta este miracolul creației...Ecouri despre receptarea lor, pe cele cinci continente primesc mereu și parcă nu-mi vine a crede...Nici n-am visat să fiu cunoscută în Noua Zeelandă, Australia, Americile, Asia, ca să nu mai vorbim de Europa. Cele mai mari surprize le-am avut din partea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351540_a_352869]
-
face parte dintr-un ciclu de cinci (de trei ori cinci, cum altfel?) - cifra cinci fiind elementul cheie în această serie aniversară. „Asa s-a născut această carte de poeme, “Cincizeci si cinci”, “Altă facere a lumii”, Nicolae Băciuț în receptări critice”, “Lentila de contact”, “Presa culturală mureseană. Reviste, jurnalisti. Repere”, și cartea Cezarinei Adamescu, “Privire în inima cărții” - mărturisește autorul. “Poemele mele cele de toate zilele și nopțile” - “poeme scrise în ultima vreme, ori poeme uitate, din alte vremuri - alcătuind
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
înclina să cred, le-a rânduit acolo Providența. Debutul în revistă (“Luceafărul”, București, 1971) mi-a fost vegheat de Alexandru Philippide, Ștefan Bănulescu și Cezar Baltag. Cel editorial (Cartea Românească, București, 1972) - de Marin Preda, Mircea Ciobanu și Mihai Gafița. Receptarea creației mele, în exegeza românească, îi datorează enorm Profesorului Virgil Nemoianu, geniului său hermeneutic. Iar dincolo de hotarele țării (în lumea hispanică, mai ales), poezia mea este cunoscută grație unor confrați de gust și de talent, ce s-au silit fie
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
acest context, Bousono scris că poezia este „imitație “ a unor “realități psihice “, iar scopul ei este parcă să surprindă conținuturile noastre sufletești așa cum sunt. Poetul caută înainte de toate adecvarea dintre comparative și comparat. La fel ca Bousono și Croce în receptarea poeziei este necesară modificarea statutului teoretic al cititorului. În reprezentarea lui, cititorul devine “coautor “. Valery a subliniat adeseori despre dependența operei față de cititor. El a rostit și chiar scris următoarea propoziție radicală:”Schimbarea cititorului antrenează o schimbare în textul însuși
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
roșu ce leagăprezentul de trecut, asigurând continuitatea peste generații dar și atestarea clară a existenței lui pe pământ. Niponii desemnează festivitatea sau sărbătoarea prin cuvântul japonez „matsuri”. Ca urmare, aceste „matsuri”, slăvesc viața și deschid noi perspective tinerelor generații de receptare a misterului, oferind șansă vieții de a se manifesta liber și spontan. Japonezii sunt la fel de puri și de simpli în manifestări precum țăranii de pe vremea copilăriei mele. Sărbătorile lor te transpun într-o lume magică unde, în loc de „strigoi” și „fantome
JAPONIA, MISTER ŞI FASCINAŢIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345558_a_346887]
-
și a Mișcării Artistice de Masă, care a depănat amintiri despre întâlnirile sale de odinioară cu Grigore Vieru și cu alți artiști basarabeni, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, subliniind importanța personalității acestuia, profesoara și poeta Maria Baciu, accentuând asupra receptării actuale a poeziei în general și a poeziei lui Vieru în special, relevând importanța intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au mai participat prof. Silvia Carmen Diaconu, director al Casei Corpului Didactic și prof. Ciprian Manolache, inspector de specialitate
SIMPOZION „GRIGORE VIERU” LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352056_a_353385]
-
imediate, realizate în structura de adâncime . Galeria de artă reprezenta, așadar, locul ales perfect pentru captarea unei noi dimensiuni, daca nu fizice, cel putin mentale, o modificare a timpului real, precum și o adaptare a conștiinței la o altă perspectivă de receptare a existenței efective. Simțise pentru prima dată acest lucru în fața unui tablou semnat Jackson Pollock , un drip painting celebru, considerând chiar și numai valoarea de vânzare a acestuia. Iar de atunci, memoria subconștientă îl împingea la o detaliere continuă și
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din " Teoria expresiei poetice"și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
plăcerii de a-l scrie) și orientarea epicureica, cea care este încercarea de diferențiere imanenta (în care plăcerea scrisului este bunul suprem), dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere adevărată. C. Bouson spunea despre estetică receptării, ca cititorul de eseu nu este doar seamănul, fratele (ipocrit) al celui care-l scrie, ci umbră să, dublul sau, un redutabil alter ego care-și aroga prerogativele unui cenzor plin de ambiții. Numai în această situație eseul poate fi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
are mai multe direcții: valorizarea eului, lucru ce-l poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului, ca prin poezie se exprimă ființă umană; o receptare a poeziei că drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Critică literară, în general este o știință; ea vine să asigure corespondență construcției sistemului cu teoria sistemului. Misiunea criticului literar este dificilă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
din opera sa la noi, în mod special, la satul din care s-a pornit... Este o problemă de reflexie, de trecere a lor prin medii de reflexie și refracție cu plămădiri, sau consistențe-densități diferite, de întoarcere și, desigur, de receptare contemporană a fasciculelor de lumină... Mai este și o altă problemă, cea denotată de titlul volumului, Anotimp cernut, respectiv cea a modului de plămădire a poemelor, a cernerii și transpunerii într-o creație originală a temelor și motivelor străvechi, dar
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
dar de ce nu se condamnă și holocaustul comunist? Poate că există în fiecare intelectual occidental o genă a criminalității comuniste care influențează spre stânga atitudinea lor și a maselor. -Succesul unei opere de artă depinde de mai mulți factori:felul receptării artei,nivelul de cultură al receptorilor, felul de interpretare a acesteia și modul de reflectare a societății și talentul autorului în interferență cu intervenția și rolul societății. -Nu există opere accesibile sau opere inaccesibile.Valoarea estetică a operei ce cuprinde
6-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356792_a_358121]
-
furtuni și cataclisme naturale. Șirul nesfârșit de metafore sau alte mijloace de expresie are și menirea de a aduce Lumină și Pace în suflete. Este chintesență de suflet. Frumusețea lui rezidă în comuniune de spirit, în dăruirea autorilor și-n receptarea poemelor de cât mai multe persoane. Poezia unește, nu separă. Un șirag magic de rugăciuni adresate aceluiași Creator, aceluiași Duh Sfânt, aceluiași Domn și Mântuitor, uniți în Treimea cea Sfântă. Consider o adevărată șansă de a putea să adaug și
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
artă, indiferent de gen, pentru creator ca și pentru „degustătorul ei” nu există naivitate. Este anacronic să opui un gest spontan unui gest conștient, o creație concepută instinctiv unei creații conștiente, fiindcă orice operă înglobează în ea o conștiință iar receptarea intelectuală este unica ce satisface experiențele ei. Scriitorul, în cazul acesta, nu este cel ce dorește să se exprime ori să se supună, să emită o gândire conștientă, ceea ce-l caracterizează e valoarea operei sale, nu valoarea a ceea ce exprimă
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
Picon: „Asist la nașterea gândirii mele”, sau mai profund „nu gândesc, sunt gândit”, cum toți suntem gândiți de Dumnezeu. Conștiința autorului nu ține loc de conștiința operei, nu se confundă cu conștiința operei. Între ele există un dialog. Creația și receptarea se rezolvă în dialogul pe care conștiința implicită a operei îl poartă cu conștiința autorului, pe de o parte, cu conștiința criticului, pe de altă parte. Activitatea coordonatoare a unei conștiințe intelectuale este suportată de opera de artă pe care
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
George Tei) și mustăceau, la rândul lor, „chestii” despre cei din fața noastră. Prezentările criticilor, editorilor și cele ale autorilor sunt de înaltă ținută. D-nul Dăncuș le mărturisește celor de față, câteva discuții conflictuale ale noastre, de la cafea, pe tema receptării literaturii actuale. Toți se întorc spre mine, „prozatoarea de la Timișoara”. “Dacă mai dă din casă...nu-i mai zic nimic...niciodată!” îmi juram sub culoarea roșie ce-mi aprinse obrajii și albul ochilor. “I-ai zis tu asta lui Dăncuș
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din "Teoria expresiei poetice" și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
de la real și imaginar, dinspre creatori mari, înspre interpreți mari, înspre suflete receptoare mari și reciproc. Când există această ecuație a artei, ea se însoțește cu recompensa ei, cu jubilația, într-o lărgire a perspectivei în care creația, interpretarea și receptarea se laurează una pe cealaltă. „Cinema”, spune Medeea Marinescu, „înseamnă echipă. Actorii sunt vârfuri de aisberg, dar dedesubt este o echipă: operator, regizor, scenarist... Am terminat Institutul de teatru în 1986 într-o perioadă în care teatrul românesc se reconstruia
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
participatorie. Poate fi bucurie mai mare? Sticla aceasta a căpitanului Grant aruncată în marea tipăriturilor - când ajunge în mâini cercetătoare și receptive, ce răsplată incomparabilă pentru un scriitor, fie el un simplu diletant de mâna a zecea!” Și, referitor la receptarea de către tineri a textelor sale: „-- În vara aceasta, ulterior apariției Escalelor în timp și spațiu, am primit numeroase (!) vizite ale unor tineri și mai puțin tineri, care mi-au declarat că îmi citiseră cartea cu atenție și că le-a
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
există chiar și în imaginea vizionară un implicit rațional, raționalizabil, adică, prin lectură.mai întâi ne emoționăm și numai după aceea înțelegem, dacă e cu putință.Însă, înclin să cred că emoția nu trebuie considerate ca două momente separate în receptarea poeziei.Preeminența poate fi recunoscută în cadrul unei simultaneități.. Emoția se poate dispensa de înțelegere, dar înțelegerea nu se poate dispensa de emoție. Fără emoție, înțelegerea poeziei este pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, altfel spus, comunicabilă. Prin acest eseu am căutat să sondez psihologia creației, dedusă dintr-o psihologie a receptării.Cu altă ocazie am să extind aceste considerații despre teroria Poeziei. Importanța majoră a acestei sinteze constă nu atât în descoperirea legii asentimentului, cât a conexiunii stabile între asentiment și substituire, în lumina aruncată înlăuntrul poeziei din afara ei. În continuare
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
lei), Premiul al II-lea (în valoare de 600 lei) și Premiul al III-lea (în valoare de 500 lei) vor fi acordate împreună cu premiile unor reviste literare sau de cultură, care urmează să publice ulterior prozele scurte premiate. 2. Receptarea critică a operei lui Marin Preda: se vor trimite 1-2 eseuri critice, care să nu depășească în total 10 pagini; vor fi acordate următoarele premii: - Premiul I (în valoare de 700 lei), Premiul al II-lea (în valoare de 600
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
Didactică și Pedagogică, 1996 Mariana Șipoș, Dosarul „Marin Preda”. Viața și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente, Timișoara Editura Amarcord, 1999 C. Turturică, Cum a murit Marin PredaRodica Zane, Marin Preda, monografie, antologie comentată, receptare critică, Brașov, Editura Aula, 2001 Emil Manu, Viața lui Marin Preda, București, Editura Vestala, 2003 Marian Ciobanu,MARIN PREDA, monografie sentimentală. Referință Bibliografică: MARIN PREDA ȘI „ERA TICĂLOȘILOR” II / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre avatarurile receptării lui Brâncuși de-a lungul timpului și despre împotrivirile serioase pe care artistul le-a întâmpinat nu numai din partea ignoranților, ci și din partea confraților de breaslă (în acest context a adus elogii lui Tudor Argezi, care a fost printre primii
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]