3,066 matches
-
o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979; Săptămâna patimilor, București, 1979; Popasuri între arme
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
lui, București, 1962; Ist. lit., I, 530-546; Mario Ruffini, Il metropolita valacco Antim Ivireanul, Roma, 1966; Ivașcu, Ist. lit., I, 230-233; Dicț. lit. 1900, 42-44; Fanny Djindjihașvili, Antim Ivireanul, cărturar-umanist, Iași, 1982; Mazilu, Proza, 177-208; Manolescu, Istoria, I, 53-59; Mazilu, Recitind, I, 429-433, II, 373-390; Păcurariu, Dicț. teolog., 219-221; Eugen Negrici, Antim Ivireanul. Logos și personalitate, București, 1997; Florin Faifer, Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997, 10-42; Sorohan, Introducere, I, 121-137; Gabriel Ștrempel, Antim Ivireanul, București, 1997; Dicț. analitic
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
o politică externă care transformă Anglia În cel mai respectat imperiu colonial din lume. Cine să-și mai aducă aminte de tinerețea dandy a marelui bărbat de stat, Înnobilat la bătrânețe de regină? Doar cei care au plăcerea să-i recitească romanele. MontesquiouContele Robert de Montesquiou-Fezensac (1855-1921) se adaugă pleiadei de aristocrați francezi deveniți dandy din convingere. Reper pentru lumea mondenă a Parisului fin-de-siècle el strălucește nu doar prin eleganța Îndelung căutată a vestimentației, gesturilor, modului de a-și aranja saloanele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
et assimiler " à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1900, 217-219; Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice, coordonator Ion Gheție, București, 1982, passim; Mazilu, Proza, 21-37; Păcurariu, Ist. Bis., I, 549-563; Ion Gheție, Al. Mareș, Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română, București, 1994; Mazilu, Recitind, I, 178-181, 184-185, passim; G. Mihăilă, Între Orient și Occident, București, 1999, 236-339; Dicț. esențial, 199. C.T.
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Cartojan, Ist. lit., III, 179-188; Ivașcu, Ist. lit., I, 235-236; Ist. lit., I, 548-552; Piru, Ist. lit, 313-321; Ursu, Memorialistica, 200-201; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Dicț. lit. 1900, 226-227; Dicț. scriit. rom., I, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 318-328; Ursu, Contribuții, 7-33. I.L.
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
lit., I, 37, 41, 127-129,163, 584; Ist. lit., I, 254; G. Popescu-Vâlcea, Anastasie Crimca, București, 1972; Ștefan S. Gorovei, Anastasie Crimca. Noi contribuții, MM, 1979, 1-2; Dicț. lit. 1900, 242-243; Scarlat, Ist. poeziei, I, 64-65, IV, 232, 276; Mazilu, Recitind, I, 125-126, 244; Păcurariu, Ist. Bis., I, 480-482, 493-494, II, 5-17, 282-283, passim; Dicț. scriit. rom., I, 720-721; Păcurariu, Dicț. teolog., 132-133. R.Ș.
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 190-282; Mircea Scarlat, Introducere în opera lui Miron Costin, București, 1976; Petrescu, Configurații, 55-73; Simuț, Diferența, 6-11; Scarlat, Ist. poeziei, I, 93-95, 127-132, 137-139; Manolescu, Istoria, I, 50-58; Mazilu, Recitind, I, passim, II, 95-105, 152-166; Dumitru Velciu, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995; Elvira Sorohan, Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
aceasta constituia principala materie de studiu în școlile catolice, școli în care au învățat (în Polonia, mai cu seamă) și unii dintre ctitorii culturii românești vechi și premoderne. În contribuțiile din anii următori - Vocația europeană a literaturii române vechi (1991), Recitind literatura română veche (I-III, 1994-2000), Literatura română barocă în context european (1996) -, Dan Horia Mazilu analizează rosturile retoricii, mai cu seamă ale celei bizantine, în construcțiile baroce din literatura noastră, interesul acordat unor „genuri” și motive literare, prevalența unui
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Dan Horia Mazilu, Romul Munteanu, Cornel Mihai Ionescu, Dolores Toma, Dim. Păcurariu, Ileana Mihăilă); Adrian Anghelescu, Barocul în proza lui Arghezi, București, 1988; Manolescu, Istoria, I, 10-12; Dan Horia Mazilu, Vocația europeană a literaturii române vechi, București, 1991, passim; Mazilu, Recitind, I-III, passim; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996; Diana Adamek, Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale, București, 1997; Ileana Mihăilă, Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele Magicianului, București, 1998; Ileana Mihăilă
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
1982, 12-28; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 242-282; Scarlat, Ist. poeziei, I, 95-97; Rotaru, Valori, II, 153-198; Ciopraga, Propilee, 7-15; Cosma, Geneza, 57-62; Papu, Lumini, 232-244; Ecaterina Țarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, București, 1989; Mazilu, Recitind, I, 375-378, 398-403, passim; Sorohan, Introducere, 99-107, 275-311; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între Orient și Occident, București, 1997; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir - Strategii de lectură, Timișoara, 1998; Monica Spiridon, Modelul Cantemir, RL, 1999, 1; Dicț. analitic, II, 186-189
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
neverosimil era visul ei - ea și cu Fiodor în orașul acela franțuzesc, într-o dimineață luminoasă de toamnă -, când a simțit irealitatea absolută a acelei plimbări atât de simple, totuși, a scos din buzunar un petec de hârtie și a recitit a suta oară vestea morții, înscrisă cu litere cețoase, și numele soțului ei, scris de mână cu cerneală violetă. Cineva o striga deja la celălalt capăt al coridorului. Urma să sosească un nou convoi de răniți. „Samovare!” Așa îi numea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ridicat ochii la ea. Privirile ni s-au întâlnit... Nu ne-am mai spus nimic până la sfârșitul mesei. Cele trei femei mi-au schimbat vederile, viața... Le descoperisem din întâmplare, pe dosul unei tăieturi din ziar îngropate în cufărul siberian. Reciteam încă o dată articolul despre primul raliu automobilistic „Pekin-Paris - via Moscova”, parcă pentru a-mi dovedi mie însumi că nu mai era nimic de aflat, că Franța Charlottei fusese epuizată de-a binelea. Distrat, lăsasem să alunece pe covor pagina aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai întâi cu amărăciune, mai târziu cu un zâmbet, că blestemul meu franco-rus era mereu prezent. Numai că, dacă în copilărie fusesem obligat să-mi ascund grefa franceză, acum „rusitatea” mea era cea care devenea condamnabilă. Seara, instalat pentru noapte, reciteam ultimele pagini din Însemnări. În fragmentul consemnat în ajun, scriam: „În izba mare din fața imobilului în care locuiește Charlotte a murit un băiat de doi ani. Îl văd pe tatăl copilului sprijinind de balustrada scărilor o ladă lunguiață, acoperită cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
strălucea de interes. El zise: - Ah, ce răpitor sunet, ca de clopoței, e acesta! E aproape muzică: curge așa de frumos. Am păstrat în memorie mai toate versurile; mai spune-le înc-o dată ș-o să le știu desigur. Le-am recitit. După aceea le spuse părintele N. A făcut o mică eroare pe care am cores-o. Dar în rândul al doilea și-n cel următor le-a recitat corect. Atunci mi s-a părut că o sarcină mare mi se ia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
domenii potențiale de perfecționare: precizia de lovire la mare distanță, războiul informației, manevra dominantă și războiul spațial (în care se vor dezvolta sistemele de transport spațiale, armele antisatelit, mijloacele antirachetă și sistemele de atac la sol desfășurate în spațiu). Dacă recitim Joint Vision 2010 privind spre orizontul următor, vom constata că succesul în război se va susține prin superioritatea tehnicii, iar tendințele tehnologiei vor ține de precizie, sporirea efectelor armelor, tehnologiile invizibile și de mascare a forțelor și mijloacelor, sistemele de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
În consecință, îi descriu, în mod deliberat, în termeni denigratori care dezumanizează, numindu-i necredincioși, câini, copii ai lui Satan sau socotindu-i necurați sufletește. Autoritățile clericale fie ayatollahi sau mollahi, preoți sau rabini, pastori sau reverenzi își îngăduie să recitească, în maniera proprie, pentru uzul credincioșilor, textele sacre oferind interpretarea care justifică, din punct de vedere religios, violența. Serge Moscovici observa, pornind de la aprecierile părintelui psihologiei mulțimilor, Gustave Le Bon, care socotea că toate credințele mulțimii au o formă religioasă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
rezultatul meciului verbal arbitrat de marele public ar fi fost evident. În scris, în schimb, între Filosofia mizeriei a lui Proudhon și Mizeria filosofiei a lui Marx, polemica arbitrată de comunitatea filosofică nu s-a întors în avantajul simpaticului autodidact. Recitiți cărțile lor una după alta și veți aprecia singuri. Lăsînd gluma la o parte, Marx și Engels au înnegrit hîrtia la răscrucea a două epoci tehnice: epoca mașinilor de tip mecanic (ușurare a efortului pentru sistemul muscular uman) și cea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
amenință cu distrugerea dar se poate transforma în forță de construcție. Eseurile ca sublimare, deci ca diversiunea în fața evidenței morții: hedonismul însuși considerat ca diversiune: iată niște piste majore și de o redutabilă modernitate. A se citi și a se reciti Eul și „Asta” în care Freud arată cum poate fi recitită o energie mortiferă în pulsiune de construcție... într-un alt moment al meditațiilor sale, Montaigne îndeamnă la purgația creierului ca remediu al unor boli considerate greșit ca fiziologie - îndeosebi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Eseurile ca sublimare, deci ca diversiunea în fața evidenței morții: hedonismul însuși considerat ca diversiune: iată niște piste majore și de o redutabilă modernitate. A se citi și a se reciti Eul și „Asta” în care Freud arată cum poate fi recitită o energie mortiferă în pulsiune de construcție... într-un alt moment al meditațiilor sale, Montaigne îndeamnă la purgația creierului ca remediu al unor boli considerate greșit ca fiziologie - îndeosebi al afecțiunilor gastrice. Contra medicilor șarlatani care recurg la invocații și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
are aici un rol igienic. Nici prea mult, nici prea puțin ci atât cât este necesar pentru a evita starea de fustrare. Disocierea iubirii de sexualitate pare a fi o idee mai veche - romană de fapt. A se citi sau reciti Ovidiu și Arta de a iubi; evident, și Lucrețiu. De fapt, este o idee de avangardă. 44. Glorioasa capodoperă. Intersubiectivitatea hedonistă a lui Montaigne vizează urmărirea unei plăceri care nu alienează. în prietenia trăită, și nu reconstituită în virtutea idealului amintirii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
antipozii criticii clasice opuse dintotdeauna hedonismului, desfătarea nu poate fi trăită împotriva conștiinței ori fără participarea acesteia: căci, pentru a exista cu adevărat, cea dintâi are nevoie de cea de-a doua. Satisfacția animalică - a se citi și a se reciti Lactanțiu! - nu l-a interesat niciodată pe Aristip. De altfel, cum ar arăta o plăcere căreia conștiința, rațiunea, cultura și reflecția nu i-ar da nicio formă? Ce ar fi o desfătare nemodelată de inteligență? O descărcare nervoasă parcurgând mușchii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al statului Leviathan? Epicur crede în contractul între indivizi consimțind la edificarea intersubiectivității libere. Cetățeanul atenian conduce comunitatea folosind constrângerea, autoritatea, poliția? Cel din Samos face apel la prietenie. Platon se află la originea totalitarismelor moderne îa se citi sau reciti textele lui Popper)? Epicur se află la originea rezistențelor dintotdeauna. La țară, departe de lume și de mârșăviile pe care le generează orașul - Horațiu își va aminti de ele, ca și Petrarca, de altfel... -, filosoful pune temeliile libertății sale, își
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scrisorile de referință, rapoartele etc. Comunicarea în scris necesită atenție sporită și cumpătare din partea emitentului, iar acesta nu are la dispoziție arsenalul instrumentelor de metacomunicare. În scris ideile și emoțiile sunt exprimate mult mai selectiv și concis. Mesajul poate fi recitit, corectat înainte de a fi înaintat receptorului. De multe ori scrisorile, faxurile întăresc de fapt o înțelegere verbală prealabilă. Keith Davis în Ghidul pentru comunicarea în scris propune: Folosiți cuvinte și fraze simple! Folosiți cuvinte scurte și familiare! Folosiți pronumele personal
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
el însemna umanul în toată cuprinderea și cu toate pasiunile lui. „Peste acest fond pasional ai-a aruncat marele său stil”, spune despre el G. Călinescu. Iorga, care scria la iuțeală, cum îi venea, și care sigur că nu se recitea niciodată, este unul dintre cei mai mari stiliști, nu numai din literatura noastră. Niciodată arta literară nu a mers mai departe. Oricare din nenumăratele lui cărți, istoria comerțului, a bisericii, a armatei etc. sunt pline la tot pasul de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]