1,492 matches
-
11 al art. I din ORDINUL nr. 1.037 din 25 octombrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 985 din 7 noiembrie 2005. Articolul 38 (1) În termen de 20 de zile lucrătoare*) de la primirea propunerilor bine justificate de a reconsidera decizia etapei de încadrare, autoritatea publică competența pentru protecția mediului împreună cu autoritățile publice implicate în colectivul de analiză tehnică pregătesc decizia finală a etapei de încadrare, luând în considerare propunerile publicului. ... (2) Dacă această decizie finală intra în conflict cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174261_a_175590]
-
și titularul proiectului informează publicul în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) și (2). ... (3) Dacă decizia finală nu contrazice decizia anterioară, autoritatea publică competența pentru protecția mediului, în termen de 10 de zile lucrătoare**) de la primirea propunerilor motivate de a reconsidera decizia etapei de încadrare, emite un răspuns în scris prin care motivează decizia finală și pe care îl transmite persoanelor din public care au contestat decizia. ... -------------- *) Conform pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 210 din 25 martie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174261_a_175590]
-
pentru sistemele de securitate și urgență ● **) numai pentru sistemele GSM 1800 ● ***) numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000 ● ****) această valoare este extrasă din ERC/REC/(01)01 pentru frecvențe care utilizează coduri nepreferențiale și frecvențe centrale aliniate. Această valoare poate fi reconsiderată în viitor sau poate fi anulată în urma unor înțelegeri bi-sau multilaterale. Anexa 2A Schimbul de date pentru Serviciul Mobil Terestru SCHIMBUL DE DATE 1. Proceduri 1.1. Lista completă În concordanță cu punctele 1.4 și 4.9 ale Acordului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
de urgență pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Responsabilitatea asigurării paturilor libere revine șefilor de secție. ... (3) În situația în care secțiile de specialitate ale spitalului nu pot asigura numărul de paturi libere prevăzut la alin. (2), se reconsideră programul de internare a pacienților planificați. ... (4) În cazul în care secțiile de ATI nu pot asigura numărul de paturi libere pentru internarea în regim de urgență a pacienților proveniți din UPU sau CPU, în cadrul spitalului se va lua în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192045_a_193374]
-
-se îndeosebi la procesul de selecționare a candidaților pentru viitori ofițeri de securitate și pentru celelalte formațiuni. Aici problema se pune să revedem și programa mai serios, de asemenea și U.T.C. să ne dea un sprijin mai serios, să reconsiderăm tot sistemul acesta și să primim propuneri, ce mai putem face pentru acest an, pentru că suntem în plin sezon de selecționare, iar restul pentru viitoarele campanii să le avem în vedere. Aceasta este valabil și pentru Securitate și pentru Miliție
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ani”, iar profesoara BÂRZU IRINA, din Craiova, este de părere că în roman „ANTONESCU este prins într-o lumină de mare patriot, apreciat exact așa cum a fost și că istoria n-o să se rușineze de faptele lui, urmând a fi reconsiderat ca și GOGA, REBREANU și alții”. ARDELEANU VIRGIL, secretar general de redacție la revista „Steaua” din Cluj-Napoca, susține că din roman se desprinde concluzia potrivit căreia ION ANTONESCU ar fi fost „un adevărat patriot, un mare român și un mare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ei, Fran�ois Mitt�rand: �� o Europ? a culturilor, adic? o Europ? a na? iunilor (se va �n? l?a) �n contrast cu o Europ? a na? ionalismelor�� Dac? vor veni asemenea vremuri, atunci mesajul na? ionalismului cultural al lui Iorga va fi reconsiderat, iar el va fi recunoscut ca fiind ceva mai mult dec�ț doar un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. E cale lung? p�n? la un na? ionalism compatibil cu umanitatea, dar r? bdarea, buna credin?? ? i o politic? economic? adecvat? pot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de putere sociale și le poate face față mai eficient prin transformare individuală. Teoria este foarte relevantă în societatea de astăzi, caracterizată prin schimbări rapide, în sensul că misiunea sa de bază este să-l facă pe individ să-și reconsidere vechile cadre de referință, fiind utilă pentru a explica mecanismele învățării individuale în situațiile de tranziție din viața adulților, pentru a înțelege fenomenele care se produc într-o organizație care învață, în care se cere angajaților să învețe și să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să conștientizăm mesajele ascunse ale acestora (mai ales în ceea ce privește mesajele politice sau ideologice). Aplicabilitatea acestei teorii în educația adulților se regăsește mai ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discutabilă. Pe de altă parte, practica poate corecta/contrazice teoria, care, uneori, este greșit formulată (vezi exemplul cercetărilor psihologice care evidențiau declinul cognitiv la vârsta adultă și au frânat mult timp practica în domeniul educației adulților, dar care au fost reconsiderate în baza evidențelor practice: declinul cognitiv nu a mai fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a învățării permanente, „Memorandumul” solicită intensificarea și armonizarea acțiunilor statelor Europei într-un efort concertat, care să asigure un caracter relativ unitar politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le reconsidere, îmbunătățindu-și astfel înțelegerea, învățarea având loc prin aceste procese metacognitive de reflectare, adaptare, transfer al cunoștințelor în situații noi. Abordarea facilitatoare, devenită astăzi predilectă, pune profesorul în postura de a crea situații de învățare stimulative, bazându-se pe caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reflecteze, să găsească soluții alternative din care să o aleagă pe cea optimă. Rolul profesorului este de a formula sarcini provocatoare, a observa și a sprijini activitatea cursantului, a crea disonanța cognitivă și a-i ajuta pe cursanți să-și reconsidere punctele de vedere. În educația adulților se recomandă folosirea cu preponderență a ultimelor două abordări, în special a celei facilitatoare, fără a se exclude însă cu desăvârșire și momente didacticiste, oportune, în anumite condiții. Relația dintre predare, învățare și evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu privire la capabilitatea sa de a parcurge conținutul propus, stimulându-i dorința de a învăța; - ajutați cursantul să își conștientizeze propriile tehnici de învățare, să le analizeze critic, pentru a pune mai eficient în valoare ceea ce este pozitiv, respectiv pentru a reconsidera ceea ce este greșit; - încurajați cursantul să își lărgească aria de raportare, de extrapolare a ceea ce a învățat pentru a transfera în contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau ale colegilor în scopul generării unor moduri alternative de gândire și simțire, al reflectării asupra propriilor experiențe, reconsiderând semnificația și înțelesul lor în situații noi sau din alte perspective (nu este vorba doar despre a discuta, ci și despre a lucra în echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a socializa într-un cadru creat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru tutore, acesta și-ar putea reconsidera prompt și oportun atât materia, cât și modalitatea de predare; - deși existau temeri privind infrastructura inadecvată ce făcea imposibilă participarea tuturor la procesul educațional, totuși, pe de o parte, putem spune că Europa stă relativ bine la acest capitol, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de putere sociale și le poate face față mai eficient prin transformare individuală. Teoria este foarte relevantă în societatea de astăzi, caracterizată prin schimbări rapide, în sensul că misiunea sa de bază este să-l facă pe individ să-și reconsidere vechile cadre de referință, fiind utilă pentru a explica mecanismele învățării individuale în situațiile de tranziție din viața adulților, pentru a înțelege fenomenele care se produc într-o organizație care învață, în care se cere angajaților să învețe și să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să conștientizăm mesajele ascunse ale acestora (mai ales în ceea ce privește mesajele politice sau ideologice). Aplicabilitatea acestei teorii în educația adulților se regăsește mai ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discutabilă. Pe de altă parte, practica poate corecta/contrazice teoria, care, uneori, este greșit formulată (vezi exemplul cercetărilor psihologice care evidențiau declinul cognitiv la vârsta adultă și au frânat mult timp practica în domeniul educației adulților, dar care au fost reconsiderate în baza evidențelor practice: declinul cognitiv nu a mai fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a învățării permanente, „Memorandumul” solicită intensificarea și armonizarea acțiunilor statelor Europei într-un efort concertat, care să asigure un caracter relativ unitar politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de întrebări studenților, astfel încât, prin răspunsurile pe care le dau, să-și exprime cunoștințele, să revină și să reflecteze asupra lor, să le reconsidere, îmbunătățindu-și astfel înțelegerea, învățarea având loc prin aceste procese metacognitive de reflectare, adaptare, transfer al cunoștințelor în situații noi. Abordarea facilitatoare, devenită astăzi predilectă, pune profesorul în postura de a crea situații de învățare stimulative, bazându-se pe caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]