KorAP: Find »[drukola/base=reeducare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...182 >

4,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

pentru a testa durerea. Tot Merișca Își descrie, la un moment dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape. Nicu Ioniță 18, de pildă, vorbește despre trei etape, după cum urmează: etapa Întâi era legată de pregătirea experimentului (alcătuirea echipelor de informatori, studierea viitoarelor victime); etapa a doua consta În demascarea propriu-zisă (completarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de la Pitești Diavolul s-a atins și de sufletul lor, pe acesta mutilându-l mai grav21. De altfel, Marcel Petrișor va ridica problema fenomenului Pitești la un nivel etic absolut, problematizînd astfel: de ce ispășesc mai ales nevinovații? și: trebuie considerată reeducarea o „pedeapsă Înțeleasă”? O astfel de suferință nu este dorită de Dumnezeu, ci doar Îngăduită, va afirma unul dintre reeducații siliți și căiți din cartea lui Marcel Petrișor, teologizând, Într-un fel, reeducarea 22. Concluzia câtorva dintre fostele victime ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ispășesc mai ales nevinovații? și: trebuie considerată reeducarea o „pedeapsă Înțeleasă”? O astfel de suferință nu este dorită de Dumnezeu, ci doar Îngăduită, va afirma unul dintre reeducații siliți și căiți din cartea lui Marcel Petrișor, teologizând, Într-un fel, reeducarea 22. Concluzia câtorva dintre fostele victime ale reeducării este că există doar două soluții pentru cei care nu vor să cedeze: a trăi sau a muri, dar fără nuanțele unei descompuneri fizice și psihice, cu un conținut intransigent, ascensional și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o „pedeapsă Înțeleasă”? O astfel de suferință nu este dorită de Dumnezeu, ci doar Îngăduită, va afirma unul dintre reeducații siliți și căiți din cartea lui Marcel Petrișor, teologizând, Într-un fel, reeducarea 22. Concluzia câtorva dintre fostele victime ale reeducării este că există doar două soluții pentru cei care nu vor să cedeze: a trăi sau a muri, dar fără nuanțele unei descompuneri fizice și psihice, cu un conținut intransigent, ascensional și, desigur, testamentar. Mihai Rădulescu va insista, la rându

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
soluții pentru cei care nu vor să cedeze: a trăi sau a muri, dar fără nuanțele unei descompuneri fizice și psihice, cu un conținut intransigent, ascensional și, desigur, testamentar. Mihai Rădulescu va insista, la rându-i, pe similaritatea schingiuirilor din reeducare cu martiriile creștine, cu specificarea că martiriul reeducaților a fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
conținut intransigent, ascensional și, desigur, testamentar. Mihai Rădulescu va insista, la rându-i, pe similaritatea schingiuirilor din reeducare cu martiriile creștine, cu specificarea că martiriul reeducaților a fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale: astfel, autoritățile penitenciare ce au știut și au Îngăduit tortura Între deținuți au jucat rolul unui Pilat din Pont demonizat, care nu aude

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
autoritățile penitenciare ce au știut și au Îngăduit tortura Între deținuți au jucat rolul unui Pilat din Pont demonizat, care nu aude și nu vede nu fiindcă nu poate să o facă, ci fiindcă nu vrea. Deoarece scopul ardent al reeducării era negația metafizică (uciderea aproape „carnală” a lui Dumnezeu) și autonegația umană (omul ipostaziat ca o creație diabolică), Mihai Rădulescu recomandă studierea acestui fenomen „În școlile teologice, ca revers al creației lui Dumnezeu”24. În ultimă instanță, esența fenomenului Pitești

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima Închisorii moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept un degenerat care manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care o aveau de a face orice dintr-un om procurau o imensă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
imensă satisfacție acestor tineri, care poate că-și mai aminteau că fuseseră și ei oameni și tocmai de aceea Îl urau și mai mult pe cel care Încerca să rămînă”35. Aristide Ionescu 36 consideră, la rându-i, că În cadrul reeducării a avut loc un fenomen de satanizare a deținutului politic. O parte din discursurile lui Țurcanu, care se erija În evanghelizator pervertit, pledează pentru acest lucru: „Eu sunt Țurcanu, primul și ultimul. (ă) Eu sunt adevărata evanghelie. Am pe ce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
intervențiile deja amintite, vorbește despre o dimensiune luciferică a piteștizaților, care voiau să atragă În căderea lor cât mai multe victime, după ce Îl sfidaseră pe Dumnezeu, crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-a părăsit („Aceste torturi se arată a fi veșnice, (ă) dar eu nu sunt veșnic. (ă) I-am mulțumit lui Dumnezeu că n-a făcut omul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat aproape chirurgical (fizic, psihic și moral). Demonstrația lui Davidescu este aceea că reeducarea a urmărit ștergerea diferențelor dintre om și animal, legea junglei fiind esențială pentru cei doritori să supraviețuiască În orice fel de condiții

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat aproape chirurgical (fizic, psihic și moral). Demonstrația lui Davidescu este aceea că reeducarea a urmărit ștergerea diferențelor dintre om și animal, legea junglei fiind esențială pentru cei doritori să supraviețuiască În orice fel de condiții, chiar și ajungând la stadiul de epave umane. Cu toate acestea, Davidescu nu Îi uită pe cei care

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi, și nu de colecționari de atrocități. Fenomenul Pitești trebuie scris afectiv, și nu științific, se pretinde. Deși

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
călăi, și nu de colecționari de atrocități. Fenomenul Pitești trebuie scris afectiv, și nu științific, se pretinde. Deși Înțeleg teama de răstălmăcire și de stigmatizare de care dau dovadă aceste voci, referindu-se la cei care nu au trecut prin reeducare, dar au scris despre ea și au judecat-o, consider că experimentul Pitești este o realitate istorică aplicată care trebuie mărturisită de martori, dar care poate fi comentată mai ales de istorici, psihologi și politologi. Mihai Rădulescu, fost deținut politic

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
obsedat de traumele produse de universul concentraționar, a avut inițiativa de a realiza chiar un compendiu al mărturiilor deghizate sau directe despre fenomenul Pitești, sub forma unei istorii a literaturii de tip mozaic, intitulată Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor. Deși amatoricească, lucrarea este importantă pentru că adună mărturii directe diverse, de la Dumitru Gh. Bordeianu la Eugen Măgirescu, Mihai Timaru, Octavian Voinea, Aristide Ionescu, ocupându-se În altă secțiune de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
mozaic, intitulată Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor. Deși amatoricească, lucrarea este importantă pentru că adună mărturii directe diverse, de la Dumitru Gh. Bordeianu la Eugen Măgirescu, Mihai Timaru, Octavian Voinea, Aristide Ionescu, ocupându-se În altă secțiune de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Timaru, Octavian Voinea, Aristide Ionescu, ocupându-se În altă secțiune de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru a reuși, torționarii selectează bătrâni, mizând pe incapacitatea lor biologică de a rezista la tortură. În 1952, reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii) i se Înscenează un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]