17,529 matches
-
o anumită ipoteză ce reprezintă o anticipare de către vânzătorul V a faptului că un cumpărător aflat În postura În care se află cumpărătorul C va face referire la pepenii săi și nu la alți pepeni ș.a. Astfel, cel mai pertinent referent al semnului lingvistic pepenii este grămada de pepeni aflată imediat În apropierea vânzătorului V. Răspunsul vânzătorului este Apoi pe căldura asta! Cumpărătorul C, aflat În postura de interpret, Întâmpină o dificultate legată de identificarea referentului conceptului căldură. Există doi indici
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ș.a. Astfel, cel mai pertinent referent al semnului lingvistic pepenii este grămada de pepeni aflată imediat În apropierea vânzătorului V. Răspunsul vânzătorului este Apoi pe căldura asta! Cumpărătorul C, aflat În postura de interpret, Întâmpină o dificultate legată de identificarea referentului conceptului căldură. Există doi indici verbali care trimit spre căldura ce se poate percepe de către ambii actanți la momentul t0 În mediul fizic al derulării schimbului verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
temperatura reală la t0, având În vedere că schimbul verbal se produce la sfârșitul lunii august, ora 20.00, când temperatura mediului ambiant este de 10 grade Celsius. În consecință, ea este eliminată ca nefiind pertinentă În contextul producerii enunțului; referentul corespunzător semnului lingvistic căldura asta nu este căldura pe care interpretul o poate percepe la t0, ci o altă căldură. Identificarea referentului nu poate veni decît de la semnul indexical asta; acesta Însă nu trebuie interpretat ca demonstrative, ci ca anaforic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ambiant este de 10 grade Celsius. În consecință, ea este eliminată ca nefiind pertinentă În contextul producerii enunțului; referentul corespunzător semnului lingvistic căldura asta nu este căldura pe care interpretul o poate percepe la t0, ci o altă căldură. Identificarea referentului nu poate veni decît de la semnul indexical asta; acesta Însă nu trebuie interpretat ca demonstrative, ci ca anaforic. El nu trimite la un co-text anterior, În care referentul este explicit menționat, ci la un mediu cognitiv Împărtășit. Aici interpretul identifică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care interpretul o poate percepe la t0, ci o altă căldură. Identificarea referentului nu poate veni decît de la semnul indexical asta; acesta Însă nu trebuie interpretat ca demonstrative, ci ca anaforic. El nu trimite la un co-text anterior, În care referentul este explicit menționat, ci la un mediu cognitiv Împărtășit. Aici interpretul identifică următoarea ipoteză În ultima lună de zile a fost excesiv de cald. Această ipoteză nu mai intră În contradicție cu semnificația enunțului, ea fiind selectată ca ipoteză optim pertinentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
astfel: Sunt dulci pepenii pe care Îi aveți de vânzare aici lângă dumneavoastră? Apoi, pe căldura asta care durează de atâta timp! Identificarea cu precizie și În cel mai scurt timp a semnificației lexicale a elementelor enunțului și, implicit, a referenților este capitală În convorbirile radio pe timpul zborului. Majoritatea enunțurilor sunt directive ( În termenii teoriei actelor de limbaj), asta Însemnând că interpretarea corectă a enunțului va avea ca efect, În condiții adecvate, executarea unui ordin, a unei comenzi. Dacă forma completă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Urmărește În permanență indicatorul nivelului de combustibil de la bordul avionului pentru a ști În orice moment ce cantitate de combustibil mai ai În rezervoare. Această explicatură fiind optim pertinentă pentru 326, procesul de completare a formei logice, de atribuire de referenți și dezambiguizare se oprește aici. Să presupunem că enunțul Ochii pe gaz! este produs de către cumpărătorul C, din exemplul de mai sus, iar vânzătorul ajunge la concluzia că Îi este adresat lui. Cei doi nu se cunosc. Care ar fi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un teritoriu comun care să-i ofere o relație pertinentă Între emițător și gaz. Singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta este mediul fizic imediat. În consecință, el va căuta, În limita câmpului său perceptiv, cel mai pertinent referent pentru semnul lingvistic gaz. Acesta ar putea fi: o butelie de arazag, o conductă de gaze, un miros de gaz, un recipient care să conțină petrol/benzină ș.a. Negăsind nici unul dintre aceste elemente, receptorul nu poate construi o formă propozițională
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
omoară pe aici. Cineva Întreabă dacă există o moară pe aici. Pentru a descifra semnificația lingvistică a enunțului, B trebuie să contextualizeze cele două forme logice pentru a o selecta pe cea mai pertinentă. Dezambiguizarea se realizează simultan cu atribuirea referenților. Să ne imaginăm situația În care ipoteza că, În mediul fizic extins comun actanților, se află un criminal În serie face parte din contextul pe care cei doi Îl Împărtășesc. În lipsa altor ipoteze construite pe baza perceperii unor stimuli din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În lipsa altor ipoteze construite pe baza perceperii unor stimuli din mediul fizic imediat În care se desfășoară schimbul verbal, B va selecta automat forma logică În care o moară (omoară) este verb, eliminând astfel ambiguitatea lingvistică prin atribuirea simultană a referentului corespunzător acestui semn lingvistic (acțiunea de a omorî este pusă În relație cu criminalul În serie). Această explicatură ar putea avea forma Criminalul În serie omoară În zona În care ne aflăm? În contextul memorat al lui B (la intrarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicată prin ceea ce Carston numește high-level explicature (explicitare de ordin superior). Conform acestei teorii, asemenea elemente ligvistice nu sunt parte a enunțului, dar ele sunt comunicate ca parte a explicitării, al cărei rol este de a asigura legăturile logice Între referenții incluși În forma propozițională a unui enunț și reprezentarea lor În mintea interpretului<ref id=”148”>Carston, R. (1988): „Implicature, Explicature, and truththeoretic semantics”, În Kempson, R. (ed.) Mental Representations: The Interface between Language and Reality, Cambridge, Cambridge University Press
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
numește fructul de pe raftul din stânga dumneavoastră, de forma, culoarea și mărimea unui pepene galben? efortul interpretului este minim deoarece enunțul constituie Însăși completarea, explicitarea formei logice; el nu conține nici un fel de ambiguități lexicale sau gramaticale și trimite direct la referentul avut În vedere de către emițător. În plus, având În vedere prezența efectivă a referentului, enunțul este constituit din semne privilegiate (ca niște etichete lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui subcapitol, putem reține două caracteristici esențiale ale etapei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
efortul interpretului este minim deoarece enunțul constituie Însăși completarea, explicitarea formei logice; el nu conține nici un fel de ambiguități lexicale sau gramaticale și trimite direct la referentul avut În vedere de către emițător. În plus, având În vedere prezența efectivă a referentului, enunțul este constituit din semne privilegiate (ca niște etichete lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui subcapitol, putem reține două caracteristici esențiale ale etapei de dezambiguizare și identificare a stării de lucruri la care se referă emițătorul 1
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
există categorii sociale care muncesc mai mult și câștigă mai puțin decât profesorii. Putem Încerca explicarea acestui fenomen imaginându-ne că fiecare om are o matrice pshică formată În decursul Întregii sale experiențe de viață În relație cu un anumit referent (obiect sau stare de lucruri din lumea reală), prin care el se raportează la acesta; având un caracter istoric, ea este anterioară oricărui proces de interpretare. În termenii teoriei pertinenței, această matrice nu ar fi altceva decât un segment din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Spre deosebire de tipul partitiv ilustrat de aceste trei ultime exemple, unde întregul, exprimat prin ai mei, ai noștri, ale Mariei, este delimitat, în construcțiile de tipul un elev de-al meu, întregul (al meu) nu este definit, structura indicând faptul că referentul său nu este singurul aflat într-o anumită relație cu referentul desemnat de genitiv/posesiv 10. Faptul că de nu împiedică realizarea acordului între N1 și N2 la singular ar putea sugera că de nu este prepoziție. Acesta a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
exprimat prin ai mei, ai noștri, ale Mariei, este delimitat, în construcțiile de tipul un elev de-al meu, întregul (al meu) nu este definit, structura indicând faptul că referentul său nu este singurul aflat într-o anumită relație cu referentul desemnat de genitiv/posesiv 10. Faptul că de nu împiedică realizarea acordului între N1 și N2 la singular ar putea sugera că de nu este prepoziție. Acesta a fost motivul pentru care propuneam în Nedelcu (2005) ipoteza analizei lui de-
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
2. Construcțiile de grad zero (,,pure degree"), unde prima poziție este ocupată fie de un substantiv propriu-zis care și-a modificat parțial sensul lexical originar, dezvoltând o semnificație diferită și având acum rolul de a evalua într-o anumită direcție referentul reprezentat de N2 (o bazaconie de lucrare, o otravă de femeie, o catastrofă de summit), fie de un substantiv transparent semantic, rezultat prin derivare cu sufix de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
vorbește de mine. A vrut să-i dau bani să-și construiască două vile, dar l-am refuzat." (www.adevarul.ro, 2007) Ciorile astea de rapidiști (poze-haioase.hopa.ro, 2007). Etichetările de acest tip fie trimit la etnia reală a referentului, fie îi atribuie acestuia o trăsătură sau un set de trăsături ale unei rase sau etnii, nu neapărat cu o intenție jignitoare 7. Substantive ca negrotei, bozgor, jidan, ciori au în sine (și implicit în aceste contexte) un sens depreciativ
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
mi spuneam, și mai trăgeam o "beție" cu ortodoxul de Dostoievski, cu ortodoxul de Steinhardt, cu scepticul de Liiceanu (thesaltstreetjournal.blogspot.com, 2007). Pot apărea pe prima poziție, în cazuri izolate, și adjective care desemnează nume de boli reale ale referentului 9: Între timp poate da ortu-popii cancerosul de Iorgovan (www.cotidianul.ro, 2007); este vorba despre boala reală, care a dus chiar la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe prima poziție nume de boli care nu desemnează
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
da ortu-popii cancerosul de Iorgovan (www.cotidianul.ro, 2007); este vorba despre boala reală, care a dus chiar la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe prima poziție nume de boli care nu desemnează o afecțiune reală a referentului, ci funcționează ca insultă (vezi infra, 5.2.3., adjective ca handicapat, retardat, drogat, anorexică). Un fenomen inedit îl reprezintă trecerea dinspre invectiva cu centru verbal sau nominal înspre tiparul analizat. Structura N1 de N2 cu invectivă în prima poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
amărăciune de mâncare, o oribilitate de supă (AD) 3.2.3. Observații la nivelul sensului Sunt foarte numeroase posibilitățile de expresie a ideii de frumos, bun, de calitate. Interesant este că, de multe ori, același N1 este folosit atât pentru referenți umani, cât și pentru referenți nonumani. O astfel de utilizare care a apărut în răspunsurile subiecților este confirmată de ocurențele semnalate pe Internet: o piesă de fată/de telefon, o șucărime de profesor/de haină, o bunăciune de femeie/de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de supă (AD) 3.2.3. Observații la nivelul sensului Sunt foarte numeroase posibilitățile de expresie a ideii de frumos, bun, de calitate. Interesant este că, de multe ori, același N1 este folosit atât pentru referenți umani, cât și pentru referenți nonumani. O astfel de utilizare care a apărut în răspunsurile subiecților este confirmată de ocurențele semnalate pe Internet: o piesă de fată/de telefon, o șucărime de profesor/de haină, o bunăciune de femeie/de mașină/de mâncare (AD) marfetul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
foto • o bălărie de revistă Scrie-ne, dacă știi, exemple asemănătoare, precizând și sensul cu care le folosești. 1 Mai mult decât atât, s-a spus de cele mai multe ori despre elementul de pe prima poziție că presupune o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
chestionarul propus, va fi utilizată din acest moment notația AD. 4 Totuși, există situații în care un adjectiv categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele calificative și, mai rar, cele categoriale pot însoți ambii constituenți: namila aia idioată de angajat vs namila aia de angajat idiot; un tăntălău
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]