3,182 matches
-
vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității reflexive (Beck, Bonss, Lau, 2003, pp. 28-29), în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
postcomunistă este dincolo de orice dubii. Entuziasmul pentru adoptarea noului rol social este firească. În acest context, ni se pare utilă și evidențierea capcanelor pe care le aduce cu sine noul actor comunitar. Evidențierea lor, în linia anunțatului proiect de practică reflexivă, nu poate duce decât la consolidarea unei practici eficiente în domeniu. Starea actuală predominantă de a considera că tot ceea ce fac facilitatorii comunitari este bun face parte din practica nereflexivă a dezvoltării comunitare. Simplul argument că facilitatea este necesară în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple în dezvoltarea comunitară. Nu la aspectele tehnice ale evaluării intenționez să mă refer în continuare, ci la problematică, opțiuni, includerea rezultatelor de evaluare în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
agregarea unor astfel de principii într-un algoritm de culegere a datelor implică un proiect de sine stătător. Folosirea sondajelor și a cercetărilor calitative, realizate de firme specializate, conform unor planuri bine structurate nu poate fi decât benefică pentru practica reflexivă în dezvoltarea comunitară. Observatorul este din afara instituției care face organizarea efectivă a acțiunii de dezvoltare comunitară și știe regulile culegerii de date sociale. O astfel de practică a fost sistematic adoptată de către FRDS prin contractarea unor studii de evaluare cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002, Dezvoltarea comunităților, Editura Semne, București. Beck, Ulrich; Bonss, Wolfgang; Lau, Christoph, 2003, „The Theory of Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme”, în Theory, Culture & Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme”, în Theory, Culture & Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive Sociology, Unversity of Chicago Press, Chicago. Bourdieu, Pierre, 2000, Simțul practic, Institutul European, Iași. Bowman, E., 1930, „Communiy organization”, The American Journal of Sociology, vol. 35, 6. Brickman, P. et al., 1982, „Models of helping and coping”, American Psychologist, 37
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
temporal process. Property and time in Transilvania’s land restitution”, Anthropological Theory, vol 1, 3, pp. 373-392. Verdery, K., 1996, What was socialism and what comes next, Princeton University Press, Princeton. Vlăsceanu, Lazăr, 2007, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași. Voicu, Bogdan; Dan, Adrian; Voicu, Mălina; Șerban, Monica, 2002, Assessing the causes of counties disparities in RSDF projects proposals. A Report to the Romanian Social Development Fund, București, 15 ianuarie. Weil, Marie (ed.), 2005, The Handbook of
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
hrană, de adăpost, de nevoie sexuală etc. Animalul are, deci, trăirea privațiunii în calea unei satisfacții, provocată, de un alt animal, ceea ce explică și reacția sa de agresiune sau de fugă. Această stare de privțiune se deosebește, însă, de procesul reflexiv uman de analiză motivațională, prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persoana frustrată. Dar, chiar și această definiție a frustrației rămâne îngustă; ea nu epuizează toate condițiile în care poate apărea frustrația în lumea umană. Nu întotdeauna frustrația apare în cadrul unui raport social direct; nu întotdeauna ea este rezultatul unui proces reflexiv de atribuire a unei intenții răuvoitoare agentului frustrant. din stările de frustrație își au originea în mediul intern al subiectului, fiind determinate de propriile inferiorități sau incompetențe. Persoana care nu a reușit, de exemplu, să „strălucească” deloc la serata dansantă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
regresiunea, represiunea), așa cum au fost ele descrise în literatura de specialitate, să capete noi semnificații atunci când este vorba de lumea umană. Reflexul biologic de „agresiune”, de exemplu, este transformat, în lumea umană, sub influența condițiilor de educație, „într-o reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea, normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale” (V. Pavelcu). Altfel spus, nivelul biologic de agresiune este depășit la om prin conduita de revendicare, care se încadrează într-un anumit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și „fuga”), în lumea umană se înregistrează o mare diversitate de reacții: de la acțiuni inadecvate, preponderent emoționale, care exprimă, mai mult sau mai puțin, trăsături de „distructivism”, „rigiditate” și „imaturitate” la reacțiile cele mai adecvate (realizate pe baza unor acte reflexive obiective), prin care subiectul dă dovadă de stăpânire de sine, de „amânare”, de capacitate de „raționalizare” etc. 3) Aceeași orientare behavioristă, de esență mecanicistă, dovedesc J. Dollard, L. Doob, N.F. Milier, C.H. Mowrer, R.R. Sears, atunci când demonstrează experimental relația necesară
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de altă parte, o varietate destul de mare în ceea ce privește forța (intensitatea) agresiunii, ca răspuns la frustrare. În lumea umană, deși frustrarea poate să determine, adesea, o conduită agresivă, condițiile de educație au rolul de a transforma reflexul biologic într-o „reacție reflexivă de rezolvare a contradicției, cu respectarea normelor sociale și însoțită de sentimentul respectiv de adeziune a conștiinței individuale”. (V. Pavelescu). Chiar dacă rezolvarea unui conflict, suprimarea prin agresiune a agentului care ne amenință constituie, în general, ca și evitarea lui prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
datorăm noi”, adică între „drepturi” și „obligații”. Acțiunea de revendicare, adoptată de cel acre se simte deposedat de un drept, nu are, de regulă, la acest nivel, caracterul unui act agresiv: ea (revendicarea)îmbracă, în primul rând, forma unei reacții reflexive de rezolvare„” a contradicției apărute, concomitent cu un sentiment de respectare a normelor sociale și de adeziune conștientă (deliberată) la ele. Ceea ce asigură, de fapt, păstrarea sănătății psihice, a unui armonius climat social, este rezolvarea judicioasă (rațională, realistă) a contradicțiilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unui scop sau rezolvarea unei probleme”. (op. cit., p. l20). „Frustrația este starea animalului exprimată în reacții caracteristice și provocată de dificultăți ce apar pe calea spre satisfacerea unei nevoi biologice”. (op. cit., p. l20). Cel puțin nu o are în sensul reflexiv în care există, la om, care dispune de limbaj și, implicit, de judecăți de evaluare. Animalul își simte semenul ca ostil doar senzorial, intuitiv, afectiv. Din viața sentimentelor, 1969, Editura enciclop. română, Buc., p. 52. Emotions conceptualized as intervening variables
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lan de orez, În furnicarul pestriț al unui bazar, smiorcăiala unui copil ori noroiul unei tranșee, ci În doar sinea lui: În mahmureala propriei memorii și În fantasmele care Îi jalonează țărmurile. În linia desenului și a culorii, molcomă, minuțioasă, reflexivă, care nu-i cu putință decât când inima bate de-acum cu Încetișorul. Când zeii bătrâni și meschini, și consecințele lor, nu-l mai incomodează pe om cu dușmănii și favoruri. Pictură de război. Un concept impresionant pentru oricine, profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câmp sau la gară adunate zeci de vagoane de grâu, plouau pe ele, vai ș-amar28. La nivelul unor lideri de grupuri din rezistență, cum a fost Teodor șușman din Munții Apuseni, formarea opiniilor anticomuniste este rezultatul unor lecturi formative și reflexive din anii premergători comunismului. Ele și-au primit confirmarea În istorie-realitate prin instalarea iminentă a comunismului al cărui pericol a fost perceput cu acuitate de lumea elitară românească: Tatăl meu nu putea suferi venirea comuniștilor la putere. El citea În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ale procesului de comunicare (vezi supra, 1.2), iar pe de altă parte, prin modul particular în care se actualizează trăsăturile generale ale comunicării (vezi supra, 1.3). 2.1. Nivelul comunicării intrapersonale Este nivelul la care, prin intermediul unui discurs reflexiv, individul comunică cu sine însuși cu scopul de a se autocunoaște. Conștiința de sine (engl. self-awareness), ca rezultat al autoevaluărilor, al reflectării propriei persoane în discursul și atitudinile celorlalți și al comparațiilor sociale pe care individul le face cu ceilalți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul, marcând coparticiparea la dialog în ciuda rolului pasiv asumat. În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cam, cineva) sau prin condițional (Aș zice să mai așteptăm), prin litotă, diminutive (Mi-ar trebui și mie o foicică de hârtie, nu mai mult); (iv) impersonalizarea expresiei prin folosirea verbelor impersonale, a unor verbe cu subiecte non-agentive sau a reflexivelor impersonale (trebuie, regula este să...; ni se cere să...); (v) reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (prin structuri condiționale, temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când te hotărăști, vin să facem ordine în bibliotecă.); (vi) exprimarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
multe cunoștințe Curajos Darnic De încredere Demn Dependent Emoționat Energic Extrovertit Fericit Grijuliu Idealist Independent Ingenios Inteligent Introvertit Iscoditor Isteț Iubitor Încordat Încrezător Ândrăzneț Înțelept Liniștit Logic Maleabil Mândru Matur Milos Modest Observator atent Organizat Prietenos Prostuț Puternic Rațional Răbdător Reflexiv Relaxat Religios Săritor Săritor Se impune Spiritual Spontan Timid Vesel Adjectivele selectate atât de persoana testată, cât și de ceilalți vor fi plasate în zona numită „arena”. Adjectivele selectate doar de persoana testată, nu și de ceilalți, vor fi plasate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
colegi etc.). Respectul de sine (engl. self-esteem) reprezintă percepțiile personale subiective ale individului în legătură cu importanța/valoarea cu care se autoînvestește. Autocunoașterea exprimă preocuparea pentru sine a individului, capacitatea lui de a se autoevalua și automonitoriza. Identitatea personală este rezultatul activităților reflexive ale individului, precum și al activităților sale interacționale. Identitatea personală este o sumă a unor identități personale parțiale, activate în funcție de context: într-un concurs de frumusețe se activează identitatea care strânge la un loc elementele de natură fizică și estetice, într-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la începutul textului, acolo unde este formulată teza. Cultura japoneză, de pildă, preferă patternurile inductive, în timp ce cultura americană, pe cele deductive. Cele două tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat, amplu, controlat, [auto]reflexiv, colectivist, respectând distanțele ierarhice, orientat spre autoexprimare și relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de informare a limbii, printr-un discurs de tip utilitar în care se acordă prioritate dispunerii coerente a informației și dezvoltării unei argumentații eficiente, în timp ce în culturile orientale predomină funcția de relaționare a limbajului, activată printr-un discurs de tip reflexiv, centrat pe sentimente și relațiile dintre participanții la comunicare. În culturile occidentale limba joacă un rol decisiv în negociere, ratificare și în formularea deciziilor, în gestionarea imaginii personale și în stabilirea relațiilor interpersonale, pe când în culturile orientale rolul decisiv al
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este a elevului - elevul are o carte; el are un dor la inimă - îi e dor), dezvoltarea a două structuri pasive (Au fost aduse cărțile, S-au adus cărțile) cu frecvență ridicată în limbă, diversificarea structurilor cu verbe însoțite de reflexiv (Ion se spală, Ion se gândește, Ion se vaită, Ion și Gheorghe se salută, Ion și-a pierdut stiloul), specializarea prepoziției pe, la origine cu sens locativ, ca marcă a complementului direct uman specific (L-am văzut pe Ion), dublarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de natură paraverbală); particularitățile individuale ale ascultătorului, ascultarea; percepția; relația dintre vorbitor și ascultător; situația de comunicare; scopul comunicativ; stilul comunicativ; comportamentul comunicativ; competența de comunicare; Competența de comunicare Comportamente comunicative; comportamentul euristic; comportamentul de ranforsare; comportamentul de susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]