1,454 matches
-
mecanismul de antrenare), iar la cealaltă extremitate cu chiulasa (un capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele automate de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
este format din două rotoare, unul conducător cu dinți în formă convexă și unul condus, cu dinți de formă concavă. În timpul angrenării cele două rotoare se întrepătrund formând o linie continuă de angrenare de la partea de aspirație la cea de refulare. Spațiul dintre dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la refulare, realizând astfel comprimarea gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
convexă și unul condus, cu dinți de formă concavă. În timpul angrenării cele două rotoare se întrepătrund formând o linie continuă de angrenare de la partea de aspirație la cea de refulare. Spațiul dintre dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la refulare, realizând astfel comprimarea gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4, iar compresoarele cu surub cu
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
stator cilindric și dintr-un rotor cilindric plasat excentric în cilindru. Acesta este prevăzut cu șanțuri longitudinale în care culisează lamele care au aceeași lungime ca statorul cilindric și rotorul. Statorul cilindric este prevăzut cu canalele de aspirație și de refulare. Răcirea este realizată cu aripioare de răcire. Când arborele se rotește, lamelele sunt supuse acțiunii forțelor centrifuge, astfel că sunt în contact permanent cu cilindrul interior, culisând în canalele din rotor, iar între rotor și cilindru se formează o cameră
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
situații în care debitele maxime depășeau capacitatea de tranzit a Dâmboviței regularizate, fenomen care s-a produs în 1975. Pe de altă parte, anumite zone ale orașului, situate la cote mai joase decât malul Dâmboviței, ajungeau să fie inundate prin refularea apelor prin sistemul de canalizare a apelor pluviale. Paul Solacolu s-a ocupat intens de rezolvarea problemelor de apărare a orașului București contribuind esențial la proiecte printre care construirea unui nou baraj de derivație la Brezoaiele, în amonte de cel
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
diferite și disponibile modalități de forjare, totuși acestea pot fi grupate în trei mari categorii: Procesele obișnuite de forjare includ: laminare, swagging, zimțare, forjare în matriță deschisă, forjarea în matriță prin imprimare, forjarea cu presare, forjarea la cald automată și refularea (aplatizarea) materialului.
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
unor tulburări de comportament și alte simptome cum ar fi dificultăți în relaționare, insuccese școlare și profesionale, inclusiv boli. Copilul cel mic poate fi apăsat de nevoile familiei, pe care mai mult le simte, decât le înțelege, această ducând la refularea trăirilor în timpul somnului, având coșmaruri, vorbind în somn. Acest criteriu cuprinde două tipuri de familii, familiile heterosexuale și familiile homosexuale. Familiile heterosexuale sunt acele familii în care ambii parteneri sunt heterosexuali, acestea fiind întâlnite cel mai des în lume. Familiile
Psihologia familiei () [Corola-website/Science/312845_a_314174]
-
Stirling și o altă mașină de aer cald. În baza celor spuse, multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți, acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
efectiv corespunzător mai mic. Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte. Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulți cilindri separați, de diferite temperaturi, sunt legați între ei. Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
cald și a etanșării sale. Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Când gazul de lucru este împins
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanșare de la pistonul cald. Funcționarea motorului Beta Stirling Cei patru timpi de funcționarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen): Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numește diafragmă) în funcționare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci și a celei calde. Lucrează pe baza capacității sale temice, înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz, și în caz ideal
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
cădură din zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece, mărindu-se astfel randamentul. Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare, dar este conectat la același volant. Gazul din cei doi cilindri circulă liber între aceștia. Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este constructiv mai simplă și adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulți cilindri
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Stirling Radioisotope Generator) pentru a putea fi utilizat în explorări spațiale. Este destinat generării de energie electrică pentru sonde spațiale ce părăsesc sistemul solar cu o durată de viață de mai multe decenii. Acest motor utilizează un singur piston de refulare pentru a reduce piesele în mișcare și unde acustice de mare energie pentru transferul de energie. Sursa de căldură este un bloc de combustibil radioactiv, iar căldura reziduală este eliminată în spațiu. Acest ansamblu produce de patru ori mai multă
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
la care volumul camerei de pompare se modifică ca urmare a deplasării alternative a unui piston, plunjer sau a unei membrane. Faza în care volumul camerei de pompare crește se numește "aspirație" iar faza în care acesta scade se numește "refulare". În faza de aspirație, prin creșterea volumului camerei de pompare, presiunea din camera scade, ceea ce determină aspirarea lichidului în pompă. La refulare, prin micșorarea volumului camerei de pompare, presiunea crește, determinând evacuarea lichidului din pompă. Aspirarea și refularea lichidului în
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
în care volumul camerei de pompare crește se numește "aspirație" iar faza în care acesta scade se numește "refulare". În faza de aspirație, prin creșterea volumului camerei de pompare, presiunea din camera scade, ceea ce determină aspirarea lichidului în pompă. La refulare, prin micșorarea volumului camerei de pompare, presiunea crește, determinând evacuarea lichidului din pompă. Aspirarea și refularea lichidului în/din camera de pompare se face prin racorduri distincte. Pentru ca lichidul să intre în pompă numai prin conducta de aspirație, se deschide
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
se numește "refulare". În faza de aspirație, prin creșterea volumului camerei de pompare, presiunea din camera scade, ceea ce determină aspirarea lichidului în pompă. La refulare, prin micșorarea volumului camerei de pompare, presiunea crește, determinând evacuarea lichidului din pompă. Aspirarea și refularea lichidului în/din camera de pompare se face prin racorduri distincte. Pentru ca lichidul să intre în pompă numai prin conducta de aspirație, se deschide o supapă din racordul de aspirație, concomitent cu închiderea unei supape din racordul de refulare. În
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
și refularea lichidului în/din camera de pompare se face prin racorduri distincte. Pentru ca lichidul să intre în pompă numai prin conducta de aspirație, se deschide o supapă din racordul de aspirație, concomitent cu închiderea unei supape din racordul de refulare. În faza de refulare se închide supapa de aspirație simultan cu deschiderea supapei de refulare. Închiderea si deschiderea supapelor se face automat, prin variația presiunii în camera de pompare. "Pompele cu piston" sunt pompe formate din camera (cilindrul) de pompare
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
din camera de pompare se face prin racorduri distincte. Pentru ca lichidul să intre în pompă numai prin conducta de aspirație, se deschide o supapă din racordul de aspirație, concomitent cu închiderea unei supape din racordul de refulare. În faza de refulare se închide supapa de aspirație simultan cu deschiderea supapei de refulare. Închiderea si deschiderea supapelor se face automat, prin variația presiunii în camera de pompare. "Pompele cu piston" sunt pompe formate din camera (cilindrul) de pompare, piston, canalele de aspirație
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
să intre în pompă numai prin conducta de aspirație, se deschide o supapă din racordul de aspirație, concomitent cu închiderea unei supape din racordul de refulare. În faza de refulare se închide supapa de aspirație simultan cu deschiderea supapei de refulare. Închiderea si deschiderea supapelor se face automat, prin variația presiunii în camera de pompare. "Pompele cu piston" sunt pompe formate din camera (cilindrul) de pompare, piston, canalele de aspirație și de evacuare, supapele de aspirație și de evacuare și sistemul
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
linie dreaptă supapele-sertăraș se găsesc în poziție neutră, iar centrele găurilor lor radiale de antrenare sunt în linie cu centru găurii centrale a blocului portsupape. În această situație, sunt deschise atât orificiile de debitare din dreapta supapelor, cât și orificiile de refulare din stânga a supapelor sertăraș. Pompa de înaltă presiune trimite uleiul în spațiul din jurul blocului supapelor prin conductă. De aici, o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de spupapa superioară și prin canal intră în caseta de direcție în spațiul
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
fix, iar angrenarea cu sectorul dințat se face în poziție mijlocie. Dupa umplerea spațiilor menționate uleiul debitat de pompă se întoarce în rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin orificii, canalul central al blocul supapelor și conducta de refulare. La acționarea volanului pentru virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplasează supapa superioară spre dreapta mărind secțiunea de trecere a orificiilor de debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
canalele de debitare, prin orificii, canalul central al blocul supapelor și conducta de refulare. La acționarea volanului pentru virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplasează supapa superioară spre dreapta mărind secțiunea de trecere a orificiilor de debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare, cât și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplasează supapa superioară spre dreapta mărind secțiunea de trecere a orificiilor de debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare, cât și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
pistonului prin orificiul și conductă, realizând deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor și conductă. Întreținerea servodirecției Întreținerea sistemului de direcție în: măsurarea jocului volanului, verificarea jocului din articulații, regalrea mecanismului de acționare, verificarea și reglarea unghiurilor de poziție ale roților de direcție și pivoților, strîngerea șuruburilor de
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]