2,230 matches
-
2). Dependența de TA a rigidității arteriale a fost asociată de asemenea cu o reducere a hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), care în sine influențează favorabil supraviețuirea la pacienții cu uremie cronică [London et al., 2001]. Efectele atenuării rigidității arteriale și regresia HVS au fost independente de modificările tensiunii arteriale. Același studiu a arătat că administrarea unui inhibitor de enzimă de conversie (în cazul acesta, perindopril) a fost asociată independent cu modificări favorabile ale rigidității arteriale (fl VUP) și ale tensiunii arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și proliferarea osteoblastică, promovând și sinteza de matrice extracelulară, necesară ca substrat în procesele de calcificare care urmează. PTH este considerat un factor permisiv pentru activarea fibroblaștilor cardiaci și a fibrozei miocardice. Mai mult, studii experimentale pe animale au evidențiat regresia fibrozei miocardice după paratiroidectomie. Ca urmare, PTH este considerat de tot mai mulți autori ca o cardiotoxină în sine. Pentru o discuție amplă asupra subiectului, vezi review-ul lui Quinibi și col. [2002]. Nivelurile serice crescute ale PTH s-au corelat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
într-un studiu observațional cu durată de un an la 149 de pacienți non-uremici cu calcificări coronariene în absența simptomatologiei anginoase, tratați cu medicație hipolipemiantă [Callister et al., 1998], utilizarea terapiei cu statine a încetinit progresia și chiar a indus regresia volumului plăcii aterosclerotice calcificate, în timp ce la pacienții fără tratament hipolipemiant progresia leziunilor calcifice a fost constantă. Nu există deocamdată un studiu asemănător la pacienții uremici. În fața atâtor date într-o oarecare măsură contradictorii sau incomplete, care va fi atitudinea nefrologului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
ventilație mecanică postoperatorie Se recomandă evitarea analgeticelor morfinice în perioada post operatorie Tabel 11: Riscul disfuncției pulmonare Pregătirea pulmonară preoperatorie Principalele măsuri ce pot fi luate în vederea reducerii riscului pulmonar preoperator vizează următoarele elemente: 1. fumatul întreruperea fumatului preoperator determină regresia unor modificări induse de acesta la nivelul aparatului respirator; întreruperea fumatului cu 48 - 72 ore preoperatoriu scade cantitatea de carboxihemoglobina și amelioreză disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea fumatului cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea de secreții
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Rezultatele la ultimele 6 trialuri nerandomizate arată o tendință de îmbunătățire a su teoretice și experimen chimioterapia este la fel de eficientă ca și radioterapia în controlarea bolii locoregionale. Când tumora are o rată de creștere scăzută tratamentul preoperator 190 poate induce regresia precoce a tumorii. Tratamentul înainte de intervenția chirurgicală poate de asemenea să reducă incidența populațiilor de celule tumorale drog-rezistente. Tratamentul preoperator față de cel postoperator permite o mai bună modulare a răspunsului. Această informație poate fi folosită spre identificarea pacienților care pot
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
acesteia, deci funcționarea sa psihică sub aspect cognitiv și structural-dinamic. În puseul acut, ivestigația psihologică (dealtfel și alte investigații) este, cel mai adesea, imposibilă, datorită lipsei de cooperare. După remiterea manifestărilor acute, psihoticul schizofren se păstrează într-un registru de regresie, mentală și a întregii personalități, mai mult sau mai puțin accentuată, în funcție de intensitatea fazei acute. Evident, pacientul va fi investigat și cînd se află sub terapie medicamentoasă; este însă necesară suprimarea acesteia, cu 24 ore înainte de investigare. Investigarea psihologică a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Nozinan, Largactil, Melleril). în afara unei evoluții secundare schizofrenice tratamentul este urmat 4-5 luni. 3.2. în afara urgențelor. Schizofreniile în perioada de stare răspund incomplet la neuroleptice. 146 - în formele paranoide, permit controlul în 1-2 săpt. al agitației și al angoasei; regresia manifestărilor delirante și a automatismului mental este mai lentă și rareori totală. - în formele hebefrenice, neurolepticele dezinhibitorii nu aduc nici o ameliorare decât după mai multe luni de tratament. în fața unei ameliorări persistente, este delicat de determinat când un tratament de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și cel mai scăzut nivel al încărcăturii psihopatologice și un grad mai bun de funcțoinalitate socială (faptul că pacienții care răspund bine la NL, sunt caracterizați printr-un nivel crescut al simptomatologiei de bază, ar putea reprezenta un artifact datorat regresiei la valorile mediane). Noi factori ar trebui identficați și verificați în tentativa de predicție a răspunsului la tratamentul neuroleptic. 10. Criterii clinice de evaluare a strategiilor terapeutice în schizofrenie De la bun început ar trebui subliniat faptul că nici unul din criteriile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe "economia de jetoane". "Economia de jetoane" reprezintă un program de reeducare pus la punct de Ayllon și Azrin în decursul anilor ‘60 - ‘70 odată cu "sistemele de credit motivațional" găsindu-și aplicarea la subiecții cu un grad mare de regresie. Principiul este simplu și constă în stabilirea unei liste de comportamente pe care echipa de asistență și pacientul schizofren cad de acord, în mod contractual, să le modifice, cu stabilirea în paralel a unei liste de stimulente pe care pacientul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asociație între durata perioadei premergătoare internării și statusul EE ; respectiv un mai lung istoric fiind asociat cu o mai mare probabilitate a unui nivel crescut al EE în familie. Aceiași autori concluzionează mai departe,pe baza unei analize logistice a regresiei, că EE nu a constituit un un predictor semnificativ al recăderii cînd durata bolii a fost considerată ca un element de apreciere. Legătura dintre statusul EE și debutul sau recăderea schizofreniei nu clarifică natura natura mecanismelor de mediere intre atitudinea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea 1, atunci când persoana declara că a frecventat biserica cel puțin odată pe lună. Pentru analiza în dinamică a practicii private am folosit un indicator mai slab: „Aveți momente când vă
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Mediul rezidențial urban a fost considerat în analiză drept categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
premisa că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de asemenea, efectul credinței religioase, verificând ipoteza că dincolo, de conformism, la nivelul normelor comunității, practica religioasă reprezintă expresia unor valori internalizate, a unei credințe de tip religios. Rezultatele analizei de regresie logistică prezentate în REF Ref126761520 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 1 susțin ipoteza impactului credinței asupra comportamentului religios. Practic, în toate cele trei modele prezentate, care conțin analize pentru trei seturi de date din momente diferite de timp (1993, 1999 și 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de timp (1993, 1999 și 2005), valorile religioase internalizate au efectul cel mai puternic asupra practicii religioase. Frecventarea bisericii este, în primul rând, expresia unei credințe împărtășite, ceilalți factori favorizând sau nu manifestarea externă a acesteia. Conform rezultatelor analizei de regresie, vârsta și genul persoanei influențează practica religioasă, acești predictori fiind prezenți în toate cele trei modele elaborate. Astfel, este mai probabil ca o credință religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B Wald B Wald B Wald Constanta -1,42
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0) Socializare religioasă 0,25 0,1*** 0,77 0,4*** R2 ajustat = 0,120 R2 ajustat = 0,177 R2 ajustat = 0,272 Durbin-Watson = 1,700 Durbin-Watson = 1,716 Durbin-Watson = 1,617 * p < .05; ** p < .01; *** p < .000. Analizând rezultatele regresiilor din perspectiva transformărilor care au avut loc în timp, se constată că, la fel ca în cazul practicii religioase, efectul apartenenței la genul feminin crește cu trecerea timpului. Creșterea semnificativă se înregistrează între anii 1993 și 1999, după 1999 valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că interesul este determinat de anumite caracteristici sociodemografice și, că la rândul său, este responsabil de aspecte precum informarea, discuțiile și cunoștințele politice. Relațiile dintre fenomenele discutate sunt însă mult mai complexe. Pentru a le analiza vom folosi analiza de regresie liniară multiplă și vom combina diferitele modele construite într-o analiză de cale (path). Conform rezultatelor anterioare, interesul este mai ridicat în cazul bărbaților, adulților, persoanelor mai educate, celor cu venituri mai mari și celor proveniți din mediul urban. De
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scadă pe măsură de gradul de acord al cetățenilor cu aceste afirmații crește. Pentru a analiza simultan aceste relații și a vedea care sunt factorii cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
camere fiind împărțite (multipartidism 45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea iar independente toate variabilele din modelele anterioare. În toate aceste modele, interesul pentru politică a avut un efect direct sau mediat de cunoștințele politice. Astfel, participarea politică crește
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai educați, cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și cresc cu aproximativ 50% în cazul în care acesta are una din următoarele caracteristici: bărbat, mai educat, pensionar sau status ocupațional ridicat, sănătos, din Transilvania, știe o limbă străină, nu este un consumator puternic de emisiuni TV (model de regresie logistică). Desigur, apartenența asociativă depinde foarte mult și de cadrul de participare existent la nivel local. Ne referim aici la existența unor asociații și mai ales a unora active. Din păcate nu dispunem de date pentru a evidenția această relație
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi membru într-un partid se triplează atunci când respondentul este maghiar, se dublează dacă este pensionar sau bărbat și crește cu aproximativ 20% dacă acesta este mai educat, cu status ocupațional ridicat, cu relații, știe o limbă străină (model de regresie logistică). Potențialul de protest și protestul efectiv Pe lângă formele de participare prezentate anterior (politică și asociativă) participarea cetățenilor, în general, și, în mod special, la activitatea de guvernare (direct și indirect) poate lua și forma protestului. Ca formă de răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul urban al României am realizat patru modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt cele patru tipuri de alegători, iar variabile independente fiecare dintre determinanții menționați anterior (construcția indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]