2,802 matches
-
mai bine ca „O conștiință!”, Înțelegând prin aceasta o ființă morală, adică nu un om printre oameni, ci „un-om-pentru-oameni”. Dar, pentru a se realiza la nivelul cel mai Înalt al personalității sale, omul trebuie să se edifice Într-un ansamblu relațional, În care raporturile sale cu ceilalți să fie frumoase, Înălțătoare - din punct de vedere estetic - și pozitive, În spiritul binelui - din punct de vedere moral. Nu se devine uman decât aparținând la o comunitate și nu se dă sens vieții
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și a înălțimii. După cum nici invocarea unui Tu absolut, etern, în care să comunice imensa comunitate de tu-uri nu-l atrage pe Lévinas, pentru că această stare fuzională abolește distanța ireductibilă în viziunea sa -, aceea a ileității. A rezuma sistemul relațional uman, în toate nuanțele sale, la ecuația Eu-Tu, i se pare lui Lévinas schematică și reducționistă, căci exclude terțul, fără de care nu poate exista un "altul al celuilalt", nici dreptate, nici ordine socială, nici umanitate. În primatul Celuilalt rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să existe și să vadă. Îl văd pe cel care mă vede, subiectivitate spiralată a retragerii în sine, cumva analog cu modelul lurianic al lui Tzimtzum, acea "împuținare" deliberată a luminii divine pentru a crea spațiu luminii umane. În optica relațională a lui Lévinas, sacrificiul de sine e prezent în cel mai înalt grad, cel ontologic, chiar dacă nenumit astfel. Și chipul celuilalt, ca poartă de intrare a alterității, devine hieratic, fără trăsături clare, în ciuda trecerii prin enigma feminină. Un neașteptat sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îi vor servi în definirea propriei grile de lectură (precum noțiunile de "schemă corporală" sau "model postural"), dar în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se construiește pe un dublu nivel individual și social, și că imaginea este subiectivă, dinamică, relațională și emoțională (așa cum a subliniat-o și fenomenologul Merleau-Ponty), niciodată neutră. Cercetările lui Edward Hall asupra limbajului gestual și a discursului despre corp ca fiind intim legat de discursul despre spațiu (proxemie) completează fericit fundalul teoretic din care autoarea și-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
abdicările de tot felul, același echivoc în raporturile cu sine și cu cititorul și aceeași trăire a unui eu îngust, instabil și compozit. Este un spațiu polifonic unde plenitudinea sinelui incorporează o rețea vastă de prezențe invizibile care întind țesutul relațional la extrem, stricînd relațiile de simetrie și de ipseitate, permițînd o trăire intensă, inegalabilă. Sunt succesiunea stărilor, a umorilor mele, îmi caut "eul" în zadar, sau mai degrabă nu-l regăsesc decît atunci cînd toate aparențele se volatilizează, în exultarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
multiple. Acolo unde autobiografia caută retrospectiv o identitate unificată, autorul de autoficțiune își inventează eu-ri posibile, practică diviziunea sinelui. E un spațiu polifonic în care plenitudinea și înțelegerea de sine incorporează o bogată rețea de prezențe invizibile, care întind țesutul relațional la maximum, spărgînd relațiile de simetrie și de ipseitate, permițînd o trăire de o intensitate inegalabilă. În ceea ce-l privește, Maxime Roussy are geniul finalurilor neașteptate, năucitoare, fiind un experimentator ieșit din comun al formulelor narative inovante, ceea ce face din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
modern, dar relația sa cu acea materialitate nu este chiar nu pe de-a-ntregul "aceeași". [...] În această complexitate, relația dintre modern și postmodern reprezintă translația de la elegia metafizică la "simpla" retorică"148. Aparatul retoric care este utilizat în această clarificare relațională este deosebit de sugestiv pentru înțelegerea legăturii dintre cei doi termeni. Fiind considerată o figură semantică prin contiguitate, coexistență, proximitate sau învecinare, metonimia a suscitat diverse încercări de diferențiere față de metaforă și sinecdocă. Pentru Marc Bonhomme, metonimia face parte din categoria
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
orientare spațială a relațiilor externe, aspecte ce subliniază câteva dintre particularitățile definitorii ale lumii arabe. Avem deci în față un spațiu generos și amplu din toate punctele de vedere, cu realități politico-teritoriale ceși trimit și totodată spre care converg filiații relaționale din toate arealele politico-geografice ale planetei, repere pe care ne-am propus a le analiza, evalua și documenta într-o manieră integratoare și pe cât posibil, de completitudine spațio-temporală, pentru a aduce în prim plan profilul identitar al organismului teritorial arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
identitar al organismului teritorial arabofon, rezultat din îmbinarea interactivă a trăsăturilor sale politico geografice, geopolitice și geostrategice. Totodată, am avut în vedere extinderea coordonatelor de investigare din matricea strict analitică, care ar limita anvergura întreprinderii propuse, spre latura abordării raporturilor relaționale intra și interregionale, circumscrise ariei de conținut a elementelor specificate. Demersul vizează reliefarea atributelor particulare ale spațiului arabofon, ca unitate geopolitică cu personalitate teritorial-regională distinctă. În același timp, un atare proiect este menit a evidenția și valențele funcțional-teritoriale ale “piesei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
este urmată de o ispășire resimțită ca destinală. Manifestarea nemijlocită a violenței mitice este, conchide Benjamin, de același tip cu cea a întemeierii dreptului. Exterioritatea mitică, tradusă ca acțiune teribilă, neînțeleasă a destinului, nu rupe circularitatea dreptului, nici logica lui relațională. Un ultim punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face să survină un concept al violenței pure, ireductibile la orice logică a dreptului: este vorba de violența divină, care se manifestă într-o lume, după cum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar bogate în resurse energetice (E.A.U., Kuwait, Qatar), și-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar bogate în resurse energetice (E.A.U., Kuwait, Qatar), și au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
doar atunci când primul este "fertil", iar ultimul "transfigurat". În celelalte cazuri, categoriile sunt opuse, iar polaritatea lor blochează fenomenul vizionar. Ajung, astfel, la una dintre preocupările obsesive ale lui Blake, referitoare la starea de conflict permanent care definește orice dezvoltarea relaționala, atât pe plan material, cât și pe plan spiritual. Nu se poate înțelege ierarhia vizionara blakeană și polaritățile interne ale acesteia în absența unei analize prealabile a dialecticii postulate și aplicate consecvent de artistul englez. 3.4. Dialectica lui Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
caz, afirmația privește forma relației dintre A și B. Relația are diverse conținuturi și diverse forme; există totuși un element constant în această varietate: faptul că din cei doi termeni ai relației unul cere de la celălalt anumite însușiri gramaticale. Conținutul relațional „acțiune — obiectul asupra căruia ea se răsfrânge” apare și în alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea spunem că forma ei este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea spunem că forma ei este echivocă sau ambiguă. În
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cazul sinuciderii sau a euthanasiei "voluntare") și poate fi intenționată sau semi-intenționată, cazurile extreme fiind vătămările cauzate de imprudențe sau produse într-un cadru instituțional asupra indivizilor sau asupra unor grupuri întregi. Dar, în fiecare caz, violența este un act relațional în care obiectul violenței este tratat, în mod involuntar, nu ca un subiect a cărui individualitate este recunoscută și respectată, ci doar ca un simplu obiect care merită să fie vătămat sau chiar anihilat. Definirea violenței ca o intervenție fizică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de muncă, grupul profesional, grupul de vârstă sau grupul religios, comunitatea locală, o comunitate etnică etc. Oricare dintre acestea poate fi descris potrivit funcțiilor și trăsăturilor caracteristice însă, primul fapt care ni se impune în abordarea lor, îl reprezintă fenomenul relațional care domină orice grup, faptul interacțiunii și comunicării între oameni. În acest sens, putem spune că pentru ca un grup să funcționeze, trebuie să existe relații sociale și pattern-uri de comunicare. Dacă nu există interacțiuni între indivizi și, implicit, comunicare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lucrării" pe care o vede ca fiind absolut necesară în înțelegerea literaturii. Metoda e decis modernă și se subsumează structuralismului, tematismului, psihocriticii argumente existând pentru fiecare. De la Roland Barthes la Mihail Bahtin, de la Schoupenhauer la Hegel, comentatorul caută tipare, scheme relaționale... Rezultatele sunt interesante, dar memoria (nici măcar cea afectivă) nu le reține, cu toate că inteligența le "bifează". Cititorul mai mult sau mai puțin avizat e, însă, impresionat de pasajele în care criticul dă măsura talentului său analitic. Cu răbdare și detașare cordială
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ego, id), nu e nici pe departe vorba de o suprapunere a acestora. Criticul pleacă, în construcția taxonomiei propuse, de la dihotomia ontologică (prezentă în limbă) între cele trei persoane (ego, tu și ille) pe care le privește prin prisma psihologiei relaționale. În acest mod, el distinge în antropologia literară cele trei tipuri de personaje: eu protagonistul acțiunii, tu deuterogonistul, destinatarul și antagonistul acestei acțiuni și el martorul și raisonneur-ul; toate, personaje distincte sau instanțe psihice ale aceluiași personaj. Arhipersonajul construit pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care a fost înzestrat romancierul. Popa Furtună, personaj așezat în planul secund al acțiunii, este un astfel de erou a cărui complexitate scapă ușor cititorului la o primă lectură. Avem tendința să eludăm însemnătatea sa de prim ordin în țesătura relațională a scrierii, deși toate notațiile naratoriale care îl vizează o indică 103. Busuioc tatăl și Iorgovan fiul sunt, în egală măsură, conduși, manipulați în deciziile lor majore de sfaturile părintelui Ioan din Socodor. Preotul "păpușar" le marchează destinele iremediabil. Influența
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
specificrii și consider c nici omul rațional al lui Aristotel, nici cel vorbitor, ipostaz de fapt a celui dintâi, nici omul capabil de obiectivitate al lui Sombart, nici omul acțiunii, homo faber al lui Bergson, și nici cel social sau relațional, de la același Aristotel (zoon politikon pân la L. von Wiese, nu reprezint altceva decât manifestri derivate dintr-o alt esenț. Întemeiat totuși pe unele idei desprinse din Max Scheler, întrite cele ale lui A. Gehlen, gânditorul român accentueaz caracterul de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
tehnic artificialist, care gsește raporturi între fenomene și obiecte și le pune împreun într-un anumit mecanism, autorul român vede în cea din urm, opera pur a inteligenței și adaug: Instinctul nu mai are ce cuta aici. Presupunând o judecat relațional a fenomenelor și o tendinț ctre știința teoretic, mecanismele inventate de om, de la foc pân la mașina cu aburi, au avut parțial o origine magic, dar și una fundamentat pe necesitțile materiale ale omului. Intervine la un moment dat o
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cum să se comporte în viață ca să reușească. Jucătorul este, astfel, invitat să se întoarcă în mod regulat la ei pentru ca aceștia să verifice evoluția capacităților sale, să învețe lucruri noi și, totodată, să verifice dacă n-a făcut greșeli relaționale sau strategice. Dacă, însă, lucrurile stau așa, îi e dată ocazia să le repare". (Tisseron, 2013, p. 85) În mod curios, evoluția în spațiul virtual presupune actualizarea cunoașterii inductive, de tip empiric, un tip de cunoaștere obținută prin încercări și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
treptat, dezvoltarea intensă a personalității pe toate planurile constituind nota dominantă a întregii perioade. Marea varietate a teoriilor și interpretărilor referitoare la dezvoltarea psihică în perioada adolescenței explică interesul crescut pentru această vârstă cu caracteristici extrem de complexe sub aspect psihologic, relațional, valoric etc. Fără a se contrazice neapărat în punctele lor esențiale, multe dintre teoriile referitoare la dezvoltarea personalității în adolescență propun viziuni complementare, axate pe anumite elemente definitorii ale acestui proces, astfel încât o abordare holistică, multidimensională a evoluției personalității la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]