2,352 matches
-
folosul celor din jurul său. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Prin credință, participăm la viața lui Hristos. Devenim uniți cu El Și ne împărtășim de harul și darurile Lui. În cadrul credinței creștine se utilizează un număr de imagini pentru a reliefa bogăția acestei teme: spre exemplu, utilizarea de către Sfântul Apostol Pavel a imaginii legale a adopției (înfierii). Această imagine este utilizată de marele apostol pentru a exprima relația dintre credincioși Și Iisus Hristos (Rom. 8, 15; 8, 23; 9, 4; Gal
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
la Anii scrierilor istorice, subcapitol ce are în vedere o prezentare a scrierilor istorice ale lui Alexandru Lapedatu, abordare realizată sub raport tematic, metodologic și al manierei de redactare, mare parte din ele fiind scrise în perioada tinereții. Totodată, este reliefată și activitatea sa în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, ca secretar al instituției culturale, având în vedere faptul că acolo s-a petrecut debutul carierei sale. Se poate, totuși, atribui acestui prim capitol cel mai pronunțat caracter biografic, față de celelalte segmente constitutive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Persic și în nordulAfricii este al doilea atu deosebit în lumea arabă, generator de enorme rezerve financiare, ce a transformat spațiul arab în ultimele patrucinci decenii dintr-o periferie într-un pol regional intermediar, dar a și mărit discrepanțele interarabe, reliefând o lume arabă cu două viteze, una dezvoltată (cea deținătoare de hidrocarburi) și una pauperă, brăzdată de conflicte interne (țările arabofone saheliene: Mauritania, Ciad, Sudan). Condițiile mediului economic au fost deosebit de favorabile acumulării rezervelor de capital în special în perioada
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
nu este scutită de a deveni un bazar de afaceri comercial-turistice. Blestemul epocii nu cruțase nici cele sacre, și nici pe cei îndrituiți prin vocație să le slujească. Romancierul-sociolog Lobo Antunes apără și ilustrează cauza păturii silențioase, disprețuite și orbite, reliefând sublimul ei sufletesc, omenia păstrată prin recurs panteist la frumusețea naturii și a roadelor pământului. La polul opus, al ironiei vitriolante, se află elita celor ce profesează disprețul de clasă, aproape rasist, față de sărăcime și tentativele ei de revoltă, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la Anii scrierilor istorice, subcapitol ce are în vedere o prezentare a scrierilor istorice ale lui Alexandru Lapedatu, abordare realizată sub raport tematic, metodologic și al manierei de redactare, mare parte din ele fiind scrise în perioada tinereții. Totodată, este reliefată și activitatea sa în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, ca secretar al instituției culturale, având în vedere faptul că acolo s-a petrecut debutul carierei sale. Se poate, totuși, atribui acestui prim capitol cel mai pronunțat caracter biografic, față de celelalte segmente constitutive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
se scrie cu slave biblice - „La început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876. Nici evoluția situației pe câmpurile de luptă, nici reformele otomane, și nici măsurile militare luate de Poartă la Dunăre nu erau de natură să ofere temeiuri, pentru ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Viena și Berlin ale regelui Carol I (din 1881) și ale primului ministru Ion. C. Brătianu.Era însă răul cel mai mic ca între două puteri amenințătoare să te aliezi cu una împotriva celeilalte. Ioan Coman întreprinde o analiză care reliefează aderența desăvârșită la obiectul cercetării în lucrarea, Cronica participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a căror înfruntare avea să-și aibă deznodământul în primul război mondial. În anii 1990, apar o serie de lucrări care oglindesc istoria poporului român, un loc important acordându-i-se lui Mihail Kogălniceanu. Memoriile regelui Carol I a României, reliefează pe larg toate actele politice ale marelui Mihail Kogălniceanu, săvârșite pentru dobândirea independenței țării. Viziunea nouă pe care o are marele patriot român în ceea privește evoluția României independente este prezentată și în cartea lui Constantin Schifirneț, Civilizație modernă și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au apărat cauza independenței și integrității teritoriului acesteia, insistând asupra faptului că nu era vorba de a dărui României independența, ci ”de a se recunoaște, după dreptul cel vechi și potrivit cu jertfele făcute în război”. Reliefând condițiile convenției încheiate între România și Rusia la începutul războiului, cooperarea armatelor române cu cele ruse, pe câmpul de luptă, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe al țării, a afirmat dorința României de a i se păstra integritatea teritorială, a i
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
foarte puțin din cotidianul insignifiant îl atrage pe acest poet preocupat, dimpotrivă, de retorica marilor neliniști existențiale (Odată cu timpul și apa) sau de hermeneutica biblică ( Rondul de moarte, Cain, Abel). Subiectele, tratate întotdeauna într-o dicțiune ceremonioasă, apăsat solemnă, sunt reliefate expresionist: cromatica violentă (îndeosebi pastele groase de negru și de roșu), infrastructura profetic-vizionară, tumultul interior, revărsat adesea în impulsuri extatice, halucinatoriul, predilecția pentru decriptarea semnelor sacre, a vestirilor transcendente par a fi, încă de pe acum, formele de manifestare predilecte ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și de roșu), infrastructura profetic-vizionară, tumultul interior, revărsat adesea în impulsuri extatice, halucinatoriul, predilecția pentru decriptarea semnelor sacre, a vestirilor transcendente par a fi, încă de pe acum, formele de manifestare predilecte ale lui Nichita Danilov. Tot ca notă specifică, se reliefează fabula identitară, fixată într-un decor sumbru ("orașe însângerate", "străzi lăturalnice", "case vechi părăsite", "clădiri bântuite de umbră" Peregrinări; "casa clădită din carne/ Din carne care mai sângeră încă" Amurg; "o stradă înadins înfrigurată" Abel), propice înscenărilor sciziunii de un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
recuzita ce l-a consacrat în primele volume, poetul mai păstrează, ce-i drept, o serie de imagini, procedee (în special antropomorfizarea elementelor) și figuri emblematice "apocalipsa declanșată pe străzi", fantoșele abandonate pe trotuar, Manechinele dar numai pentru a le reliefa contururi ori semnificații noi (așa cum se întâmplă, spre exemplu, cu Povestea micuțului Hans și Tânguirea micului Hans, Daniel: Pleoape închise) sau pentru a sugera continuitatea de profunzime a poeticii sale (printre Imaginile de pe strada Kanta întâlnim, bunăoară, un căutător de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la lumina isteriei/ animate de păpușarii diferit colorați/ o posibilă renaștere/ a spectacolului morții/ dominat de urletele interogării/ despre viață" (Țara păcatului...). Vocea concretului se aude, practic, în fiecare dintre cele mai recente cărți ale lui Doru Maximovici, pentru a reliefa o certitudine mai veche a autorului: aceea că trăiește într-un univers al inconsistenței și al nonvalorii, în care "nebunii se adună/ și pânze de vorbe ei țes disperați/ o lume prostită/ de gânduri ascunse/ se scaldă în vorbe/ și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
canonic dovedită cu asupra de măsură în Marele Albastru (Editura Timpul, Iași, 2001), Sălbaticul anotimp (Editura AXA, Botoșani, 2004) și În bucătăria Sylviei Plath (Editura Vinea, București, 2008) ea se poate întoarce exact împotriva autoarei, diluându-i drama personală și reliefând minusurile discursive. Riscurile sunt vizibile mai ales în cazul textelor care dovedesc ceea ce un comentator al ultimului volum scris de Indira Spătaru numea "bovarism cultural" maladie, într-adevăr, din ce în ce mai cultivată de poetele noastre: "Ore fixe când plouă/ În interiorul tău/ oriunde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unor consonante cu versurile poetului din Alexandria. Tema atât de leopardiană a curgerii de neoprit a timpului, semnalată la Ungaretti și de Silvio Ramat, este prezentă și la Quasimodo, prin urmare prezenta cercetare o va expune pe larg, încercând să reliefeze elementele pe care cel din urmă le-a împrumutat, si pe filiera ungarettiană, de la recanatez.142 Anticipând, se observă că unele motive din Oboi scufundat sunt, la origine, leopardiene, neexcluzând prin această medierea autorului Bucuriei. Printre ele, deosebit de sugestiv este
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dacă acesta înseamnă refuzul de a crede orbește în poetica de sorginte clasicista a modelului, susținut de un antinaționalism opus tendințelor grupului rondist.145 Diana Parra precizează că nu se poate vorbi despre un Montale critic al lui Leopardi decât reliefând distanțele ce ii separă, deoarece laureatul premiului Nobel neagă orice continuitate metrica sau tonala cu poezia trecutului, considerând că amintirile sunt inutile prilejuri de nostalgie, inclusiv în domeniul literaturii.146 În ciuda distanței ce separă operele celor doi creatori, statuarea absenței
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morții va constitui, pornind și de la aceste observații, subiectul unuia din subcapitolele următoare. În versurile celor doi termenii silenzio și quiete, alături de cei ce țin de câmpul semantic al sunetului, îmbogățesc prin prezența lor nucleul tematic timp. Acesta va fi reliefat în paralel, în opera quasimodiană și cea leopardiană, prin selectarea contextelor în care indiciile lexicale ale motivelor tăcerii și sonorității îl conturează (de exemplu sunetul orei îl suon dell'ora din Amintirile Le Ricordanze). Procedeul permite identificarea corespondentelor dintre acele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeții descriu începutul și sfârșitul unui arc temporal, fie că este vorba despre o zi, o noapte, viața unui om sau a universului, în general momente de tainica prefacere. După fixarea punctelor inițiale și finale ale traseelor cronologice, se vor reliefa dinamicile de-a lungul respectivelor axe, îndeosebi cea de abandon a unui prezent detestat și de recuperare, pe firul amintirii, a trecutului, timp fericit al speranței, iluziei și amăgirii. În cazul lui Salvatore Quasimodo analiza se concentrează asupra poeziilor: Nopții
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor sale la Canturi, reliefate de-a lungul cercetării, au confirmat puterea de atracție pe care poezia romantică a exercitat-o asupra creatorului sicilian. Acesta a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene nu ca atare, ci înțelegând să le modifice, să le fragmenteze, să le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
valoare prin modificarea topicii firești, prin hiperbat; în vreme ce scriitorul sicilian îi acordă acestuia greutate prin plasarea la început de vers, de exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn Patriarhilor autorul romantic îl plasează la final de stih și îl reliefează prin separarea de regentul sau. În versurile recanatezului durerea, constantă a existenței umane, este alimentată de imposibilitatea omului de a dialogă cu natura, adică de limitele sale intelective și de muțenia celei din urmă. În unele poezii quasimodiene (Apăstătută) tăcerea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
schimbări mai ample și mai importante, de dezvoltare. Cea mai mare parte a proceselor reale și de reglare din cadrul sistemelor economice fac parte din sfera funcționării vegetative, staționare, care constituie și un fel de mecanism de autoapărare a sistemului. Kornai reliefează corect această analogie între fenomenele economico-sociale și cele biologice. De pildă, pentru a supraviețui, sistemele economice trebuie să se adapteze la mediu. Sistemele mai centralizate se adaptează mai bine la schimbările bruște din mediu, în schimb se adaptează mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aduce, la nivel individual (n.n.), dezvăluind, astfel, o promotoare a postmodernismului, trebuie să fie luate în calcul, în modul cel mai ferm."25 Analiza creației Anei Blandiana, care este, de fapt, miza principală a demersului nostru, ne propunem să o reliefăm prin raportare tematologică, urmărind cronologia volumelor, pe parcursul cărora să insistăm și asupra artei poetice propriu-zise, asupra marilor toposuri, în modul lor de materializare textuală. Universul particular al liricii acestei poete va fi investigat, în consecință, simultan, la nivel retoric și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]