3,930 matches
-
zis „egoiste” cum ar fi nevoia de a se înțelege mai bine pe sine, creșterea prețuirii de sine și credința într-o dezvoltare personală pozitivă. Cei a căror motivație este saturată de valori umanitar-morale abstracte „neegoiste” părăsesc mai repede asociațiile. Remarca de mai sus are valabilitate pentru asociații și munci foarte specifice (în particular, cazul celor bolnavi, și cu precădere de SIDA), fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
existenței și, eventual, a unui trai mai bun prin mijloace ilegale și agresive funcționează ca standard de viață. Cei care s-au ocupat însă de problematica subculturii violenței - denumire sub care această stare a intrat în argoul din disciplinele socioumane - remarcă pe bună dreptate că ea nu este specifică doar marilor orașe și, după cum am mai menționat, nu este necesar corelată cu sărăcia. S-a constatat, spre pildă, că rata omuciderilor printre albii nonhispanici care trăiesc în mediul rural sau în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
femeile devin aproape la fel de agresive ca bărbații (Betancourt și Miller, 1996). O deosebire notabilă (Björkqvist et al., 1994) constă în aceea că bărbații se angajează mult mai repede și mai frecvent în diferite forme de agresivitate directă (de la înjurături și remarce jignitoare până la bătăi și omoruri), pe când femeile, în modalități indirecte, cum sunt bârfele, răspândirea de zvonuri denigratoare, reclamații, trimiterea de anonime, dezvăluirea unor secrete ce victimizează persoana în cauză. De multe ori, asemenea conduite sunt mai nocive decât cele directe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din America Centrală în Canada care au adoptat asimilarea petrec mult mai puțin timp cu cei proveniți din aceeași zonă decât o fac cei integrați (biculturali) și, cu atât mai mult, cei care mențin o identitate etnică separatistă. • A doua importantă remarcă este că există specialiști în domeniul relațiilor interetnice și interrasiale, în particular al identității de rasă și etnie, care consideră că e mai productiv a aborda respectiva problemă ca pe un proces evolutiv ce parcurge mai multe etape (Helms, 1990
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
institute de sondare a opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că, inclusiv în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fost tratate ceva mai sus, în capitolul 1, în secțiunea dedicată schimbării de atitudine. Ceea ce e valabil și pentru schimbarea opinională, opinia fiind manifestarea verbală a atitudinii. Dinacest motiv, în cele ce urmează voi face un rezumat, adăugând doar câteva remarce noi. Dintre caracteristicile sursei mai importante sunt următoarele: prestigiul și credibilitatea (cât de competentă este percepută); cât de obiectivă apare ea, adică dacă poziția (opinia) propusă de comunicator este una legată direct de interesele (materiale și de putere) ale sale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cultură sunt tot mai puține norme prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hannessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea o dată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în practica școlară, anume aceea de a construi mesajul făcând abstracție de particularitățile de orice fel ale elevilor care se vor constitui ca beneficiari ai comunicării didactice), acest punct de vedere delimitând clar conceptul de repertoriu comun. Astfel, așa cum putem remarca, repertoriul comun nu trebuie să privească doar o sferă de sinonimie a volumului de cuvinte pe care îl dețin cei doi comunicatori, ci să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își va pierde credibilitatea). Concluzia are, la rândul ei, o funcție importantă în prezentarea dumneavoastră; ea ajută audiența să sumarizaze ideile auzite și le oferă oamenilor perspective de reflecție asupra informațiilor aflate. Pentru a concluziona, putem să ne reîntoarcem la remarcele pe care le-am făcut în introducere: acest fapt le oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și întrebări retorice
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvolta resursele pe palierul de la „ce resurse avem” la „ce resurse putem obține”. Acest lucru ne oferă posibilități noi de a obține resursele identificate ca utile, poate chiar prin modificarea și transformarea celor existente (acest lucru se poate face, așa cum remarca M. de Mot, pe următoarele categorii: de utilizat în alte scopuri; de adaptat;de modificat; de mărit; de micșorat; de înlocuit; de reclasat; de inversat; de combinat etc.). Totuși, există cazuri în care dezacordurile dintre persoane nu pot fi rezolvate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în discuție. Iată că cei prezenți ajung destul de repede la un anumit conflict. Astfel, unii dintre aceștia reclamau faptul că anumite persoane vorbesc prea mult și nu-i lasă pe ceilalți să se exprime. Persoanele spre care se îndrepta această remarcă s-au simțit foarte jignite și au replicat că „Dacă este așa, noi nu mai zicem nimic!”. Pe de altă parte, anumite idei au fost considerate, din start, ca fiind nepotrivite de către unii dintre membrii grupului și, de aceea, aceștia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comportamentul agresiv, facilitează concesiile și creativitatea; de altfel, trebuie făcută o distincție între rolul profesorului ca mediator și rolul de arbitraj al acestuia (atunci când, în ipostaza de terță parte, el este în poziția de a impune un acord) deoarece, așa cum remarca Myers, citându-l pe Neil McGillicuddy, s-a observat că, atunci când oamenii știu că vor fi arbitrați, dacă medierea eșuează, ei încearcă mai intens să-și rezolve conflictul, arătând mai puțină ostilitate și dovedind o dispoziție mai mare spre construirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre ei i-a replicat: «O.K., dar nu pot suporta fumul din sală. Dacă se fumează, după un timp trebuie să ies, altfel am o criză de astm. Nu este vina mea dacă am nevoie de aer poaspăt». Cum remarca se adresa în mod evident unui fumător înrăit, directorul s-a întors către acesta pentru a primi un răspuns. Fumătorul i-a replicat și el imediat: «O.K., nici o problemă, nu o să mai fumez în sala de ședințe... dar dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspuns directorul, „tocmai am investit nouă milioane de dolari în educația ta”. Exemplul ne arată rolul unui lider în viața oamenilor săi. Dar ce este un lider? Definirea termenului conducere este dificilă, chiar dacă pare, la o primă vedere, clară. Așa cum remarca Stogdill în 1974 (apud Northouse, 2001, p. 2), se pot identifica aproape tot atât de multe definiții câți sunt cei care au încercat să elaboreze o astfel de definiție. Spre exemplu, pentru T.K. Gamble și M. Gamble, „leadership-ul este abilitatea de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care stimulează entuziasmul pentru atingerea scopurilor de grup ori pentru obținerea unei performanțe ridicate) și (4) facilitarea activității (referindu-se la comportamentul ce ajută la realizarea scopurilor prin activități ca: programarea, coordonarea, planificarea și obținerea resurselor). Așa cum lesne se poate remarca, rolul tipului de conducere asupra activității de comunicare este nu doar unul dintre cele mai semnificative, ci și unul dintre cele mai ofertante în ceea ce privește multitudinea laturilor și ipostazelor sub care poate apărea. În acest mod, fie că ne referim la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
percepe, gândi și de a fi al cursantului nostru. O soluție la această dilemă o constituie necesitatea folosirii unui protocol de observare (o listă a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate observării; la aceasta trebuie adăugată remarca faptului că este imposibil să cuprindem în acest protocol toate aspectele care ar putea fi înregistrate de către cursantul nostru și, de aceea, acesta din urmă trebuie să aibă libertatea de a înregistra și alte fenomene, dacă socotește necesar. Pe de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
referitoare la problematică (o listă cu toate aceste întrebări va ajunge la fiecare dintre ei); moderatorul se va comporta așa cum am văzut deja la strategiile privind conflictul, în direcția oferirii unei egalități în oportunitatea de a vorbi și va clarifica remarcele ambigue (ori va cere participanților să o facă). Discuția-panel poate fi completată cu două alte perspective: 1. intervievarea publicului (audienței) de către o persoană aleasă anume pentru acest scop, care va reprezenta publicul și va oferi mai mult dinamism și interacțiune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mâna și să aștepte să fie numiți de către moderator; (b) să nu vorbească de două ori până ce toți cei care doresc să intervină nu o vor fi făcut; (c) să-și adreseze comentariile ori întrebările unei persoane anume din cadrul grupului-panel, remarca trebuind să aibă loc într-o anumită perioadă de timp (stabilită prin intervale temporale) etc. 13.2.2.9. Metoda reversului tc "13.2.2.9. Metoda reversului " Charles Thompson (în What a Great Idea) a observat un lucru firesc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă), continuum ce se realizează prin intersecția structurală și instrumentală a ansamblului de variabile pe care utilizarea metodei respective le implică. Dan Potolea remarca: „Aspecte importante ale metodologiei didactice au fost dezvoltate (elaborate și evaluate) oarecum independent de activitatea reală a profesorului. Prea puține cercetări au fost întreprinse pentru a se cunoaște cum asimilează și practică efectiv cadrul didactic o metodă sau alta, ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reflecții semnificative pentru psihologia exilatului: „Anul trecut, când am trecut pe la Uniunea Scriitorilor pentru a-mi plăti cotizația de membru pe ultimii nouă ani, am văzut în dreptul numelui meu, scris cu litere vizibile, cu majuscule, cuvântul PLECAT. Nici o adresă, nici o remarcă, doar acest PLECAT. Putea fi la fel de bine mort. Ceea ce, într-un anumit fel, se credea despre exilați”. SCRIERI: Dimineața, București, 1966; Peștele de fontă, București, 1968; Trufie, București, 1974; Pasarela, București, 1979; Le Roman du retour, Montréal, 1992; ed. (Romanul
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să fi fost „diata” lui Anton Pann), pentru ca să vină la rând sfâșierea modernă, alternând negațiile, „demistificările”, anxietățile și freneticele elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și îndeosebi Tudor Arghezi. Inegal în plan estetic, mizând prea mult pe efectul contrastului, al paradoxalului, volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă cuprinde și texte ce vexează bunul gust. Țelul duhovnicesc este doar în
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din fluier” - cum remarca Teofil Lianu -, cu străluciri de metafore parcă izvorâte din „imensa serilor fântână”, din crengi „ce-și țipă zveltețea”. De la S. au rămas în manuscris ciclurile de versuri Văpăi lunare și Fragmente și schițe. SCRIERI: Poeme, îngr. și pref. Teofil Lianu
STRATOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
Rilke. Referințe oculte, o onomastică aproape transparentă, cohorte de aluzii la mai-marii zilei din dictatura ceaușistă, exerciții de dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic, nu fără un pigment ludic, toate acestea nu pot ascunde „fenomenologia letalului”. Cum remarca Ion Vartic, prozatoarea „devine un anatomopatolog îndurerat și patetic, precis și crud însă, care descrie cu minuție «priveliștea cadavrului uman» încă viu și apoi imediat după extincție”. SCRIERI: Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor Vântu), București, 1952
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
lui Bornkamm nu include tocmai capitolele care prezintă interes pentru prezentul studiu, 12-14 și 17-19, exegetul considerându‑le elemente alogene sau adăugări ulterioare. O altă părere, mai simplă și mai potrivită intenției noastre, este cea a lui F.D. Mazzaferri. Acesta remarcă pe parcursul cărții anumite formule recurente sau de referință. Spre pildă, Mazzaferri observă că de fiecare dată când se schimbă tema vedeniilor, modificarea este precedată de formula: ♣< Β<γβ:∀ ϑ4. Autorul ține să sublinieze în acest fel, la începutul fiecărei serii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o foarte profundă criză socială și politică. Imagine a haosului „eshatologic”, Imperiul Roman este în același timp o caricatură diabolică a împărăției cristice. În acest punct, Hipolit își prezintă teoria asupra caracterului mimetic al imperiului pământesc (IV, 9). Cea dintâi remarcă: romanii ating apogeul puterii lor exact în momentul nașterii lui Cristos, care vine să întemeieze pe pământ Împărăția cerească (a celor care cred). Împărații romani nu fac decât să imite „după lucrarea lui Satan” acest plan divin. Nu întâmplător primul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]