1,460 matches
-
o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o, soție dragă! el vine de-ți urează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la poalele ibovnicei și depune jurămîntul de vasalitate. Primește În schimb făgăduita, investitura (Iată-mă-s lipsit de tine). Aceleași elemente le aflăm În Scrisoare către Zulnia, și tot Într-o retrospectivă. Este vorba de acea parte din poem care rememorează „pustiul cel mare”: spațiul În care avusese loc, În timpurile fericite, Întîlnirea, dezmierdarea, libovul: „Acei munți pînă la nouri, acele stînci despicate, Ce răsună de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de popularizare că "în filosofia bergsoniană nu rămâne loc pentru acea modalitate de gândire contemplativă în cazul căreia, înălțându-ne deasupra vieții animale, devenim conștienți de marile țeluri", și asta deoarece distincția dintre subiect și obiect, dintre "mintea care gândește, rememorează și are imagini", pe de o parte, și "obiectele gândite, rememorate sau imaginate", pe de alta, este sistematic abolită. Deși au fost combătute de filosofii raționaliști și pozitiviști, aceste "teorii" au avut mare ecou în literatură, care s-a îndepărtat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comun, ce gândește și simte "după tipic". Ca atare, înaintea morții bătrânul își recapitulează viața, oprindu-se cu plăcere asupra iubirilor de altădată (imaginile voluptoase alungă negrele gânduri). Și, cum amintirile sunt legate de niște oameni și locuri dragi, "neamțul" rememorează cu voce tare diverse episoade din tinerețe, stârnind compasiunea unui evreu, singurul care-l înțelege, pentru că și el locuise o vreme în Fălticeni (moldovenismul nu constituie, așadar, un atribut al "rasei", ci al umanității în genere): Îl apucase un dor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui, Bizu îi mângâie mâinile "blând, cum nu i le mai mângâiase nimeni", pentru a plânge apoi împreună, ca niște ființe din "același aluat sufletesc", împărtășind deopotrivă "dezgustul vieții". Mulțumită că și-a atins scopul, în drum spre casă Mili rememorează secvențe din întâlnirea abia consumată, impresionată de sensibilitatea bărbatului cu lacrimă ușoară, dar, mai ales, de delicatețea lui (își scosese haina fără s-o jignească detaliu reluat obsesiv, ca simptom indubitabil al îndrăgostirii). Prin comparație, soțul face figură jalnică, de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rolurile, atribuind femeii inițiativa erotică și, nu mai puțin, privirea vinovată, încărcată de o intensă dorință. Interpretarea lovinesciană surprinde și nuanța aceasta. În Bălăuca există o secvență în care poetul, odată ajuns la Iași, înainte de a merge la Veronica "reală", rememorează cele mai semnificative evenimente din istoria locului un locus amoenus, în care îi place din nou să se regăsească: "Iașii trăiau în el și nu numai Iașii de acum ci și cei de odinioară, așa cum îl văzuse de departe pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dânsa nu putea trăi". Trecerea de la un roman la altul al ciclului se realizează acum firesc, fără căznitele "incipituri" din Bizu ori Firu'n patru. În trenul care-l duce spre Iași, la Veronica, Eminescu se cufundă în reverie și rememorează povestea lor de dragoste (așa cum și-o imaginase el), fără să observe că în compartiment se consumă un trivial adulter, un amor clandestin între doi necunoscuți ce încearcă să-și ascundă identitatea reală sub niște nume de împrumut (Gică și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
imposibil ca un om care este urmărit să nu știe că se cer mii și mii de referințe despre el de la cei din jurul lui”. Toate acestea au fost aruncate în față conducerii Securității și Ceaușescu părea că se încinge pe măsură ce rememora faptele: „Am văzut că sunt și fotografii și de prin străinătate, inclusiv de la ultima mea vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate aceste date: pentru americani
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
căzute peste vișinii albi, în floare fantomele vegetale. În acest peisaj, Ranevskaia este doar o ilustrată parfumată, dintr-o altfel de lume. Venirea ei provoacă o întoarcere în trecut, iar casa își trăiește alături de ea ultimele clipe de "viață". Regizorul rememorează aproape identic, în două momente diferite, clipele fericite din acel spațiu de vis "camera copiilor". Gaev și Ranevskaia, frate și soră, într-un joc ce sugerează nevoia de întreg, străbat spațiul sprijiniți de grumazul unui căluț din lemn, cândva înaripat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
2010) intensitatea experienței, ori fără îndoială nașterea îndeplinește cu prisosință această exigență. Dr. D.B. Cheek (1992), o autoritate în domeniu, a conceput o ingenioasă modalitate de validare a datelor furnizate de persoanele care, sub regresie hipnotică de vârstă, și-au rememorat propria lor naștere. Procedura era aparent simplă, dar cronofagă, întrucât medicul respectiv a avut grijă, ca în timp ce asista diverse nașteri să noteze, cu maximă parcimonie, toate detaliile aferente. Peste ani, când bebelușii respectivi erau deja adulți, au fost conduși, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate vorbi de un doliu patologic, doliu care are nevoie de intervenția unui specialist. Pentru gestionarea optimă a travaliului de doliu există câteva sugestii prețioase: aparținătorul să-l vadă pe cel decedat; să-și poată exprima liber suferința; să-și rememoreze relația cu defunctul prin poze, scrisori etc.; să-i fie permisă practicarea unor ritualuri de doliu personale, chiar dacă ele nu se pliază pe uzanțele standard; supraviețuitorul să-și conștientizeze faptul că amintirea celui drag va rămâne deplină în sipetul său
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită. (Rușinea nu m-a părăsit niciodată, rememorînd ingrata îndeletnicire.) De părăsit anecdoticul și de văzut marea fotografie a minciunii totalitare, imensul retuș la care a recurs neobosit orînduirea marcată structural de ilegitimitate, pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul). Recent, mucalitul Costache Olăreanu, rememorînd începutul, îl chiar desemna pe Dinescu "cel mai mare comic parlamentar". Unde-s cei trei? Unde-s călușarii? Istorie. 16 decembrie Să conjug fericit două prilejuri, unul oarecum personal, altul cu implicații naționale. Ce șansă! Ies, o clipă, din expoziția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Moscova, în pragul statului comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce au avut de îndurat direct efectele fascismului rasist. Ce similitudine stupefiantă e între acea Europă postbelică (infestată de sovietism), care a rememorat permanent (și justificat) ororile fascismului, uitînd, făcîndu-se că uită țările abandonate comunismului sovietic, ce asemănare îngrijorătoare deci între momentul de atunci și cel de astăzi, cînd comunismul se vede prea bine nu a predat încă armele după prăbușire! Aceeași Vest-Europă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîțiva maeștri autentici neîncremenite în formule osificate acceptă seniorial replica, chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
drumul pe care noua viziune europeană se luptă să-l deschidă, trebuie mai Întâi să revizităm vechile drumuri secundare pentru a avea un punct de referință și, sperăm, o Înțelegere care să ne ghideze În călătoria noastră. Ceea ce vom găsi, rememorând istoria europeană, sunt rădăcinile visului american pe care le-am discutat În primul capitol. Cu toate că istoricii se referă rar la el, realitatea este ca visul american reprezintă gândirea dintr-un anumit moment În timp, Înghețat În istoria europeană și transportată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cuvânt introductiv Rememorez cu bucurie momentul când domnul profesor Cristian Dumea s-a prezentat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, în dorința de a începe școala doctorală, după studii în filosofie, teologie și muzică absolvite în Italia. Încă din 1996, domnul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ne avertizează universitarul ieșean, „mulți dintre actorii sociali conservă nu numai gesticulația colectivă, ci și strategiile de evitare, practicile de disimulare, stilul adaptativ” (p. 45). O explicație pentru ceea ce Încă mai sesizăm la tot pasul. Andrei Cosmovici, În următorul capitol, rememorează viața universitară pe care a cunoscut-o din interior În perioada instalării și evoluției comunismului. Ne sunt aduse secvențe de viață ce cu greu pot fi crezute: concedieri și epurări pe considerente ideologice, recrutări de profesori și studenți mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima secțiune a volumului de studii are În atenție pe excluși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est Celui pour qui tout est possible, Celui qui est la toute possibilité. Astăzi, a rememora, a tematiza statura completă a omului constituie probabil condiția ca societățile noastre să nu fie părăsite de acea fărîmă de supranatural cu privire la care Simone Weil se întreba dacă nu cumva ține, pentru ele, de ordinul necesităților vitale. Iar atunci, libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
În Rusia, vă dați seama?. Cu siguranță că Șimon a trăit experiențe similare celor ale lui Cocîrlă și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mici și condițiile de acolo erau de-a dreptul inumane, condiții care au favorizat producerea a numeroase accidente - unele dintre ele fatale. De fapt, accidentele din mine, alături de lipsa adăposturilor și a unui nivel minim de igienă, sînt elementele centrale rememorate de mulți dintre deportați. Hrușcă Își amintește soarta pe care a avut-o În urma unei explozii: Se punea carbid, se făceau niște găuri și se punea carbid, dar culoarul unde se Împingeau vagonetele și culoarele erau Întotdeauna, cum se săpa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la vaccinate și 9 (1,8%) de la placebo au avut probleme serioase de sănătate: respiratorii, digestive etc care nu au fost datorate vaccinului. 10. IMPACTUL VACCINĂRII HPV ASUPRA SCREENING-ului În primii ani după implementarea vaccinării generalizate este important să rememorăm trecutul, prezentul și viitorul profilaxiei cancerului de col. Informații cât mai obiective și mai accesibile trebuie oferite medicilor și publicului larg. Dincolo de cifre, stau criterii de evaluare și oamenii care conduc trialurile clinice, de multe ori sponsorizate de producătorii de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de la vaccinate și 9 (1,8%) de la placebo au avut probleme serioase de sănătate: respiratorii, digestive etc care nu au fost datorate vaccinului. 10. IMPACTUL VACCINĂRII HPV ASUPRA SCREENING-ului În primii ani după implementarea vaccinării generalizate este important să rememorăm trecutul, prezentul și viitorul profilaxiei cancerului de col. Informații cât mai obiective și mai accesibile trebuie oferite medicilor și publicului larg. Dincolo de cifre, stau criterii de evaluare și oamenii care conduc trialurile clinice, de multe ori sponsorizate de producătorii de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]