1,582 matches
-
județelor, municipiului sau a unei zone dintr-o localitate, în cazul unei comisii interșcolare; expertizarea complexă a copiilor care prezintă cerințe educative speciale datorate unor deficiențe, precum și a persoanelor cu dizabilități locomotorii (nedeplasabile), școlarizate la domiciliu, în vederea orientării și/sau reorientării lor școlare și profesionale; recomandarea curriculumului corespunzător potențialului de învățare al unui copil cu cerințe educative speciale; recomandarea planului individual de studiu pentru școlarizarea la domiciliu a unei persoane cu dizabilitate (nedeplasabilă) în vârstă de până la 30 de ani; realizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
serviciilor speciale necesare și disponibile într o comunitate; fundamentarea și emiterea recomandării de orientare școlară a copiilor cu cerințe educative speciale; asigurarea reevaluării periodice a situației școlare a copiilor cu cerințe educative speciale și emiterea, după caz, a recomandării de reorientare școlară (această acțiune este obligatorie semestrial pentru copiii cu cerințe educative speciale cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani și anual pentru copiii/elevii cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani); fundamentarea și emiterea recomandării de orientare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
această acțiune este obligatorie semestrial pentru copiii cu cerințe educative speciale cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani și anual pentru copiii/elevii cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani); fundamentarea și emiterea recomandării de orientare și/sau reorientare profesională a absolvenților învățământului special (obligatoriu), precum și, după caz, a unor elevi cu dizabilități care urmează ciclul gimnazial din învățământul de masă; examinarea și soluționarea altor situații de expertiză școlară a unor copii/elevi cu cerințe educative speciale de pe raza
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și psihopedagogice. Practica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești prin supraaprecierea copilului orientat inițial spre învățământul obișnuit decât să-i subapreciezi capacitățile reale, orientându-l cu ușurință spre învățământul special, știut fiind faptul că o reorientare tardivă spre învățământul integrat, după ce copilul cu falsă deficiență mentală și-a petrecut mai mult timp în instituții speciale de învățământ, duce la scăderea dramatică a șanselor de reușită a integrării sale în clase/ școli obișnuite. Pentru a favoriza integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tematice de investigație" Schimbările legate de poziția și rolul familiei în societate, ca și cele din interiorul ei s-au tradus repede în teme de cercetare pentru sociologia și antropologia familiei. Achizițiile din disciplinele conexe au contribuit, de asemenea, la reorientări în câmpul ei tematic. În anii ’70, două mari evenimente au marcat evoluția studiilor asupra familiei și le-au împins înspre formularea unor teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
baza lor, iar rezultatul era ridicat la rangul de nouă limbă literară. Procesul de constituire de către regimul sovietic a „naționalității moldovenești” și a „limbii moldovenești”, începând cu 1924, a parcurs, până în 1940, o serie de etape, de căutări și reorientări a politicii lingvistice. Atunci când obiectivul prioritar era considerat anexarea Basarabiei, pentru care se afirma că se dispune de o legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atât taberei proromânești, cât și celei moldoveniste, și cerea impunerea limbii ruse ca limbă de stat, a obținut 22% din voturi. Frontul, slăbit considerabil, nu a obținut decât 20 de locuri în Parlament. Deja Mircea Snegur trecuse de partea agrarienilor, reorientare materializată prin discursul susținut la deschiderea congresului „Casa noastră - Republica Moldova” în 1994. Discursul în sine cuprinde ideile principale ale curentului, dar, în același timp, și o serie dintre contradicțiile fundamentale și de nereparat ale acestuia: Mircea Snegur vorbea despre tradiția
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
celuilalt obiectiv, urmărit de secole, de suedezi, si anume Norvegia. Unirea ei cu Suedia nu avea să fie, însă, realizată, în concepția să, cu ajutorul Franței, ci cu cel al Rusiei. De altfel, Bernadotte făcuse, deja, un pas hotărât pe calea reorientării politicii externe a Suediei, atunci când și-a declarat independența totală față de Franța. Într-o scrisoare adresată lui Napoleon, el îi făcea cunoscut faptul că, în urma proclamării sale că prinț moștenitor al tronului Suediei, el devenise "ganz Schwede"120 și că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
învățării behavioriste, finalizate prin achiziții direct observabile și măsurabile (cunoștințe, abilități). În prim plan acum, este cerut cel orientat către perspectiva integrării postșcolare socio-profesionale, către formarea prioritară a competențelor, ca scopuri sau obiective fundamentale și specifice, realizabile disciplinar sau transversal. Reorientarea este determinată complex de evoluția cunoștințelor legate de principalele domenii ale realității solicitate (cunoștințe științifice, instrumentale, tehnologii), de prevenirea eșecului în școală și ulterior, de flexibilitatea în dezvoltarea, transformarea indivizilor și a instituțiilor educaționale. Reconstrucția unui curriculum, care să formeze
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este și critică (analizează obiectiv condiții, relații, restricții, obstacole, oportunități, limite, alte alternative posibile ș.a.) Capitolul 7 Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) 7.1. Noi sensuri pentru (macro)paradigma evaluării Reconceperea, reorientarea educației către satisfacerea asteptărilor pregătirii educaților, din perspectiva calității afirmării lor în realitatea complexă viitoare, au modificat sensibil, progresiv după anii '60 și modalitățile de abordare a etapei finale a unui proces educațional proiectat acum curricular. Tot mai multe sisteme
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Perrenoud, 1999, pp. 7-9; Aubert, 2003, p. 27; Scallon, 2004, pp. 1-12), constatăm că schimbarea de paradigmă în evaluare a fost raportată la determinări variate. Tabel 18: Evaluarea în fața a noi determinări • Dezbaterile în jurul crizei valorilor în formare și evaluare. • Reorientarea educației prin centrare pe educat, pentru învățarea, formarea necesare reușitei, succesului în realitatea ulterioară. • Nevoia de a reanaliza întreg sistemul educațional, pentru a lua decizii, a regla, a trece de inerția constatată în fața așteptărilor sociale, a modifica atitudinea față de diferențele
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în noul curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a strategiilor alternative, soluții pentru noile roluri ale actorilor educației sau pentru modificarea criteriilor de evaluare sau pentru conducerea acțiunilor sau pentru perfecționarea lor. Așteptarea generală asupra reorientării formării educaților, a creșterii caracterului științific al practicii educaționale, a profesionalizării educatorului poate deveni realitate astfel. Prin tematică, acest demers este strâns corelat cu cel din volumul anterior Știința educației prin paradigme, prin simplul fapt că ilustrează posibilitatea schimbării în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
existenței unei științe a politicii interna-ționale, puncte de vedere epistemologice și ontologice contradictorii, natura cauzalității și ideea discursului istoric. * Perspectivele multidisciplinarității reconstituirea disciplinei utilizând abordările liberale și radicale pentru a dezvolta o economie politică internațională a fost cea mai importantă reorientare către interdisciplinaritate în anii '80 și '90. Stabilirea legăturilor cu teoria socială, sociologia istorică și "istoria lumii" și demolarea barierelor între Relațiile Internaționale, teoria politică și etică au fost evoluțiile principale începând cu anii '90. Modul cum se poate face
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
putere, dar fără susținerea Consiliului de Securitate s-a chinuit să scape de o aură de ilegitimitate și ilegalitate ce a subminat serios capacitatea sa de a-i face și pe alții să-și asume costurile ocupației și ale reconstrucției. Reorientarea unilateralistă în politica externă americană, "războiul împotriva terorismului" și apariția războiului "preventiv" împotriva statelor criminale i-a determinat pe unii constructiviști să articuleze o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea "spiritualistă", ce recurge la diferite idealuri pentru vindecare (câteva exemple elocvente: religia, ideologia, psihanaliza). * Memorabilă formulă a lui G. Liiceanu: "sufletul suferă, spiritul gândește" (Ușa interzisă, p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a filosofiei; altfel spus, transformă (aparent) neesențialul în temă a gândirii. Un exemplu în acest sens: fenomenologia. Existențialismul, un alt exemplu posibil, este situat simultan în fenomenologie și în afara ei (înainte de fenomenologie, odată cu ea și ceva timp după). Această schimbare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Lambru, M.; Mărginean, I. (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale, Editura Ziua, București. Mărginean, I., 2000, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, București. Mărginean I., 2004, Politica socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București. Mărginean, I., 2004, „Imperativul reorientării, dezvoltării și diversificării serviciilor sociale individualizate pentru copii”, Revista de Asistență Socială, nr. 1. Midgley, J., 1997, Social Welfare in Global Context, Sage Publications, Thousand Oaks. Petrescu, C., 2004, „Subvenționarea publică de servicii sociale. Studiu de caz asupra Legii nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din instituție. Problema reinserției sociale a tinerilor care au petrecut o lungă perioadă în instituții rezidențiale se dovedește a fi una dintre cele mai dificile. Noile măsuri privind pregătirea timpurie și sistematică a acestor copii pentru viața independentă, ca și reorientarea sistemului de protecție către susținerea reintegrării familiale dau speranțe că, în mod treptat și printr-o abordare complexă, ea își va putea găsi rezolvări mai favorabile pentru generațiile viitoare. Rolul asistentului social în integrarea socioeducațională a copilului Lect. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Din cauza fracturărilor timpului, tuturor le-a fost greu să aibă despre lume și chiar despre ei înșiși o idee de continuitate. Dimpotrivă, în cele mai multe cazuri, „înainte” și „după” au însemnat dureroase rupturi. Fiecare din ele a determinat schimbări de atitudini, reorientări, îndreptări, renunțări. Fiecare a zdruncinat sau a corectat, a dat speranțe sau a dezamăgit. Lipsit de capacitatea de a se adapta, Bacovia s-a salvat retrăgîndu-se din fața noilor valuri, a noilor asalturi. însă unele din acestea au avut și consecințe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Uznadze, fenomenele de „frustrație” și „conflict” îndeplinesc un rol important,, acela de a facilita realizarea proceselor de „obiectivare”: obstacole, privațiunile și contrarierile întâlnite în calea reealizării disponibilităților de moment ale „activității” impun modificarea de către persoană a vechilor disponibilități, devenite inadecvate, reorientarea acstora în vederea depășirii disponibilităților impulsive, și elaborarea unui nou „montaj”, capbil să reorienteze acțiunile conform exigențelor realității. Deși teoria lui Uznadze asupra „montajului” lasă, la prima vedere, impresia că se bazează mai mult pe elementele „trecutului”, pe experiența anterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din unitatea cu subiectul”, se realizează în momente se maximă conștientizare și d parte pare subiectivă din partea persoanei, deoarece presupune modificarea montajului și reorientarea disponibilității lor psihice. În concepția lui D.H. Uznadze, „montajul „ („ustanovka”) reprezintă acea stare pregătitoare 9de așteptare activă), preacțională, determinată de disponibilitățile psiho-fiziologice care orientează și susțin realizarea unei activități. Montajul îndeplinește, deci, nu numai un rol orientativ al acțiunii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în final înlocuit cu " Aici urlă fluviul cu apele sale învolburate". 3. M. Foucault, 1966; Cl. Abastado, 1977; G. Delfau, A. Roche, 1977; J. Dubois, 1978; A. Viala, 1985. 4. "Romanul este forma literară care reflectă cel mai bine această reorientare individualistă și novatoare. Formele literare precedente reflectaseră tendința generală a curentelor lor care confereau conformității uzajului tradițional valoare de adevăr: subiectul (plot) poeziilor epice clasice și ale Renașterii, de exemplu, se baza pe trecutul istoric sau pe poveste, iar stilul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e nici o relație pozitivă între gradul de inteligență și valoarea caracterului. Spiritul vremii, promovat mai ales de filosofia lui Fr. Nietzsche, a condus la afirmarea individualismului ca unul din scopurile prioritare ale școlii. În consecință, aprecia Foerster, este necesară o reorientare a scopurilor educației către viața internă a omului, prin cultivarea caracterului și a responsabilității sociale, deci situarea pe prim plan a educației morale. Spre deosebire de Ém. Durkheim, care considera că formația morală a ființei umane trebuie să urmeze cerințele sociale diferite
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ei, căuta un nou sistem de educație, care să corespundă noilor aspirații umane. Atitudinea plină de grijă față de copil, față de trebuințele lui, constituirea unui nou tip de relații între educator și elevi specifice educației noi ofereau o garanție pentru o reorientare a procesului de educație și deci pentru realizarea unui om capabil de mai multă autonomie, dar și de cooperare. Spiritul educației noi era puternic susținut de cercetările experimentale efectuate în epocă, dintre care unele erau conduse de Éd. Claparède și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu oarecare rezerve, găsea unele apropieri între concepția sa și cea rogersiană. Orientarea spre ideile psihiatrului american n-a întreprins-o el, ci unii discipoli care ieșiseră din cercul său cu puțin timp înainte de a muri (5, p. 195). Această reorientare a educației noi, în urma contactului cu psihologia socială americană, este afirmată chiar de către cei mai reprezentativi teoreticieni ai noii concepții pedagogia instituțională MICHEL LOBROT (24), FERNAND OURY (25). (Alături de aceștia s-au remarcat, prin scrierile lor, și G. LAPASSADE, LOUROU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se adreseze comunităților rurale sărace și categoriilor vulnerabile s-a produs în contextul unei delegitimări și retrageri a statului din viața comunităților rurale (și, implicit, al lipsei unui cadru legislativ care să stimuleze dezvoltarea comunitară), dar și al unei reorientări a strategiilor finanțatorilor. Dacă până atunci granturile erau dirijate preponderent către dezvoltarea capacității ONG-urilor - cu speranța că, în acest fel, se va crea implicit și o „societate civilă” puternică -, deziluzia față de colaborarea slabă între ONG și comunitate a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]