5,422 matches
-
lege imperativă”, un program de acțiune al umanității prin intermediul rațiunii practice cu care natura a înzestrat-o. Pentru Kant, în interpretarea lui Michael Doyle, obiectivul păcii eterne poate fi atins numai prin respectarea a trei principii („articole definitive”): principiul reprezentării republicane (articolul constituțional), principiul respectării și promovării drepturilor umane fundamentale (articolul cosmopolitan) și principiul interdependeței economice transnaționale (Doyle, 2005, p. 463). Înaintea primului război mondial - și mai ales în perioada interbelică - au existat numeroase scrieri subliniind natura pacifistă a democrațiilor în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
referă atât la argumentul normativ (proiectarea în arena internațională a valorilor și atitudinilor democratice, în esență pacifiste), cât și la argumentul constrângerilor instituționale. Astfel, în ceea ce privește argumentul normativ, realitatea arată că, departe de a conduce cu necesitate la pacifism, guvernarea reprezentativă republicană poate conduce la agresiune externă. Doyle, de exemplu este gata să admită că instituțiile democratice sunt perfect compatibile cu o politică externă de inspirație realistă atunci când preferințele [populare] sunt, în mod complet și integral, de orientare naționalistă, sau cu solidaritatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană a condițiilor derivând din trei dimensiuni: reprezentare republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependență economică. Dar un program de cercetare alcătuit dintr-o multitudine de mecanisme cauzale ridică serioase probleme legate de falsifiabilitate și de dificultățile generalizării (Ibidem, p. 469). În realitate, așa cum arată analiști de înclinație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
face din Imperiul Roman, pentru aproximativ 300 de ani, cel mai performant sistem politic și economic, cu cea mai puternică armată pregătită atât pentru noi cuceriri, cât și pentru apărarea de invaziile barbarilor. Superioritatea Pax Romana se evidenția prin: guvernare republicană cu Senat și, imperator, organizarea eficientă a administrației publice, comerț dezvoltat, organizare militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea rapidă a forțelor în teatre de război și victorii facile în fața adversarilor (Gibbon, 1995, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism liberal amenințat nu de curentul realist
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trăit timp de treizeci și doi de ani nu este regatul democrației, ci al pragmatismului. Or, tocmai în numele acestui pragmatism, Prezzolini (spre marea mea satisfacție, este o răzbunare divină) îi ține isonul lui Bocca. Ultimul (cel puțin până acum) este republicanul Adolfo Battaglia 3, care mă face „bufon” numai pentru că sunt un intelectual-literat. Nu știu dacă lucrul acesta este de inspirație scelbiană 4 („mărunțișuri culturale”) sau sociologică (Schumpeter, Kernhauser, Mannheim, Hoffer, von Mises, De Juvenel, Shils, Veblen etc.); este de presupus
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
importantă contribuție la Îmbogățirea esteticii noastre. Democrații n-au obținut decît 30% din voturi pe cînd Partidul Muncii a avut peste 67%. Al treilea partid În ordinea rezultatelor, care s-au limitat pentru el la cca 10%, a fost cel Republican, care a adoptat o poziție moderată: În loc de desființarea cooperativelor agricole, referendum, interdicția ca pămîntul să fie obiect de tranzacție (vînzare sau arendă) etc. Victoria comuniștilor repeta scenariul din România, Bulgaria și Serbia-Muntenegru. Totuși, guvernul Nano a fost Înlăturat de greve
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcînd din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. În principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune (vezi cazurile Nixon și Ford), iar aversiunea față de URSS și realismul politic aplicat mai strict Îi fac pe cei dintîi mai susceptibili
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, Vera (5.X.1926, Chișinău - 28.I.1995, Chișinău), prozatoare. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1961). Din 1966 este secretară a Comitetului Republican pentru acordarea Premiilor de Stat în domeniile literaturii și artei. Este maestru emerit al artei (1982), laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1996, post mortem, pentru romanul Recviem pentru Maria). M. publică din 1947, când îi apar primele scrieri
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Afirmația de mai sus poate trimite la o lege, doar dac) poate fi verificat) în moduri diferite. Condițiile contrafactuale, spre exemplu, ar trebui formulate în termenii urm)tori: persoană b se înscrie în categoria de venit care s-ar potrivi Republicanilor; dac) venitul lui b s-ar reduce pan) la un anumit nivel, el ar deveni probabil un Democrat. Mai precis, din propoziția cu statut de lege sunt derivate aceste aștept)ri: dac) b este un R cu o probabilitate x
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
consistentibus, Berlin, 1892; Schulten, De conventibus civium Romanorum, Berlin, 1892; alte trimiteri la V. Pârvan, op. cit., p. 111-112. dedicate rezidenților italici din Delos 4 și „traficanților“ de aceeași origine din Orientul elenic 5. Între timp, literatura privitoare la „diaspora“ romană republicană (cu precădere) și imperială în bazinul egeo-mediteranean în general, a comercianților în special, s-a îmbogățit substanțial 6, ultima contribuție colectivă în domeniu apărând de curând sub egida Școlii franceze de arheologie din Athena 7. Din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
5-218. • Idem, Les Traficants Italiens dans l’Orient hellénique, Paris, 1919. • Vezi, de exemplu, A. Donati, I Romani nell’Egeo. I documenti dell’ età republicana, în „Epigraphica“, Milano, 27, 1965, p. 3-19; A.J.N. Wilson, Emigration from Italy in the Republican Age of Rome, New York, 1966; F. Cassola, Romani e Italici in Oriente, în DArch, 4-5, 19701971, p. 305-329; N.K. Rauh, The Sacred Bonds of Commerce. Religion, Economy, and Trade Society of Hellenistic Roman Delos. 167-87 B.C., Amsterdam, 1993 (SEG, XLIII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fenomenului distribuirii gentiliciilor romane și latine în toată Italia), • Vezi C. Hasenohr et Ch. Müller, Gentilices et circulation des Italiens: quelques réflexions méthodologiques, în Les Italiens dans le monde grec..., p. 11. • A.J.N. Wilson, Emigration from Italy in the Republican Age of Rome, New York, 1966; C. Hasenohr et Ch. Müller, op. cit., p. 12; M. Cébeillac-Gervasoni, Note relative aux élites du Latium et de la Campanie et à leurs rapports avec la Méditerranée Orientale, în Les Italiens dans le monde grec..., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arătat deja, și de Vasile Pârvan. Cel puțin pentru spațiul romano-italic, dar și pentru alte zone, dincolo de secolul I d.H. este dificil de urmărit prezența italicilor și continuitatea diverselor gentes. Așa cum au arătat specialiștii, cauzele sunt multiple. Astfel, pentru epoca republicană responsabile sunt mai ales înnoirea constantă a onomasticii, „tendința de unificare a dreptului privat în Italia anterior războiului social prin adoptarea dreptului roman în cetățile latine sau aliate“31 și generalizarea cetățeniei în peninsulă prin lex Iulia de civitate latinis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Actes de la Table ronde des 2-4 octobre 1986 (Paris, Maison de sciences de l’homme), textes réunis et présentés par J. Andreau et H. Bruhns, Roma, 1990; M. Kajava, Roman Senatorial Women and the Greek East. Epigraphic Evidence from the Republican and Augustan Period, în Roman Eastern. Policy and Other Studies in Roman History. Proceedings of a Colloquium at Taärmine, 2-3 Oktober 1987, edited by H. Solin and M. Kajava, p. 68-82; E. Campanile, op. cit., • 560-566; La mobilité sociale dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o serie de observații și a ajuns la anumite concluzii, unele rămase valabile, în linii generale, până astăzi. Vom aminti câteva dintre acestea. • Din punct de vedere al sensului mobilității diferiților negotiatores, Vasile Pârvan făcea observația că, dacă în epoca republicană deplasarea elementului negustoresc (cives Romani in provinciis negotiandi causa consistentes) urma axa V-E, dinspre Italia și Roma spre Gallia, Mediterana estică și Egeea, atingând punctul culminant în a doua jumătate a secolului I î.H., sub Imperiu se afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cerea consolidarea infrastructurii democrației la nivel global, a fost înființată organizația privată cu finanțare federală National Endowment for Democracy, în anul 1983. Aceasta oferă sprijin nedisimulat (direct și prin intermediul instituțiilor afiliate AFL-CIO*, Camerei Americane de Comerț și partidelor Democrat și Republican) instituțiilor - sindicate, asociații ale oamenilor de afaceri, alte organizații civice, presă și partide politice - care promovează democratizarea sau contribuie la consolidarea democrației în țările unde ea este precară, amenințată ori inexistentă 60. Acest demers a fost, într-o oarecare măsură
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
tranziție” până În octombrie 1990 (momentul reunificării Germaniei) sub guvernele Modrow și de Mazières; b. perioadă situată Între reunificarea din noiembrie 1990 și alegerile din 1994, caracterizată mai ales prin angajarea mai multor germani din Est În noile instituții federale și republicane; epurările politice Începute În acel moment, mai Întâi „spontane”, pe urmă „birocratice”, combinarea epurărilor birocratice profunde În toate funcțiile publice și importarea masivă de elite În mai multe sectoare constituind o „specificitate germană” (cf. Derlien, 1997). Și În celelalte țări
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unică În Uniunea Sovietică și organizația de Komsomol fiind foarte mare, existau În jur de 15 catedre, o aspirantura (școală doctorala), un centru de cercetări științifice și un total de 200 de profesori, doctori În științe, candidați la doctorat. Școlile republicane sau interregionale, precum Școală Superioară de Partid din Gorki (Nijnâi Novgorod) sau școală din Kiev, de nivel superior celei dintâi, n-aveau statut academic, funcționând mai degrabă ca centre de pregătire continuă sau servind drept clase pregătitoare pentru școlile centrale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1844 se afla în Franța, unde revine în aprilie 1845. La Paris, deși nu prea are tragere de inimă pentru învățătură, urmărește cursurile lui Jules Michelet și Adam Mickiewicz de la Collège de France. E acceptat în loja masonică de orientare republicană L’Athénée des Étrangers și figurează printre întemeietorii publicației „Les Écoles” (1845). O realizare deosebită a lui R. o constituie inițierea Societății Studenților Români, al cărei Apel îl redactează. Căsătorit în 1847 cu Maria Grant, va avea mai mulți copii
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
va număra printre organizatorii actului de la 11 februarie 1866. În 1864 publicase la Paris broșura, nesemnată, Relation authentique du coup d’état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern îi revine iarăși funcția de ministru al Cultelor (februarie-iulie 1866). Republican convins, de orientare liberală, nu se împacă nici cu guvernarea lui Carol I și, pentru răsturnarea de la putere a grupării conservatoare, se implică în așa-numita coaliție de la Mazar-Pașa (1875-1876). Primar al capitalei, apoi, la 1876, președinte al Camerei, R.
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
fiecărei persoane - și al familiei - de a avea proprietăți. Credința că rolul principal al guvernului este să protejeze dreptul inalienabil al fiecărei persoane la proprietate, era o idee radicălă, care, cu timpul, a devenit strigătul de luptă atât al reformatorilor republicani, cât și al altora În lupta lor de a Înlocui monarhiile cu forme democratice de guvernare. Bodin a insistat asupra acestei chestiuni. Dacă statul ar fi renunțat la motivul principal al existenței sale - protecția proprietății private -, nu ar mai avea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
curs de apariție era, totuși mai grăbită să-l lase pe fiecare om liber să-și caute calea. O clasă aristocratică bine așezată a mers Împreună cu burghezia. Nobilimea s-a dovedit foarte flexibilă În a se adapta la noile regimuri republicane și dovedindu-se abilă În a folosi În propriul beneficiu resursele ei financiare și legăturile sociale, pentru a face afaceri foarte bănoase pe piață. Lucrătorii Însă nu au apucat să se bucure prea mult de câștigurile materiale promise de filosofii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
, cotidian apărut la București de la 25 martie până la 30 iunie 1876. Oficios al unei grupări disidente liberale, cu o ușoară nuanță republicană, S. avea ca director pe Pantazi Ghica, iar ca redactori pe Al. Macedonski (până la 23 aprilie), pe Bonifaciu Florescu (până la 3 iunie) și pe G. Fălcoianu. Retrăgându-se din redacție, Macedonski nu își întrerupe colaborarea, ultima apariție a numelui său
STINDARDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289933_a_291262]
-
îngustimile lui și cu ideea lui fundamentală că trebuie să ia naștere o nouă cultură și nici formalismul nu mai puteau răspunde cerințelor unei epoci care încă abia mijea, din punct de vedere politic, după înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist, al cărui principal promotor a fost poetul, au un iz comic. E ca o parodie de sine, involuntară: "Era teza noastră de a
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]