12,084 matches
-
Rusu (1983) consideră că displazia poliepifizară este sinonimă cu boala Fairbank, care constă în anomalii ale epifizelor oaselor lungi ce provoacă întârziere în dezvoltarea staturală și limitarea mișcărilor articulare. DISPNEE (< fr. dyspnée, cf. gr. dys - dificil, pnein - a respira)- Dificultăți respiratorii manifestate subiectiv prin „sete de aer”, concretizată prin tulburări ale ritmului, amplitudinii sau frecvenței mișcărilor respiratorii. Cauzele pot fi datorate obstrucției căilor aeriene, bolilor care afectează țesutul pulmonar sau bolilor cardiace. DISPRAXIE (< fr. dyspraxie, cf. gr. dys - dificil, praxis - acțiune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
epifizelor oaselor lungi ce provoacă întârziere în dezvoltarea staturală și limitarea mișcărilor articulare. DISPNEE (< fr. dyspnée, cf. gr. dys - dificil, pnein - a respira)- Dificultăți respiratorii manifestate subiectiv prin „sete de aer”, concretizată prin tulburări ale ritmului, amplitudinii sau frecvenței mișcărilor respiratorii. Cauzele pot fi datorate obstrucției căilor aeriene, bolilor care afectează țesutul pulmonar sau bolilor cardiace. DISPRAXIE (< fr. dyspraxie, cf. gr. dys - dificil, praxis - acțiune, practică, prattein - a acționa) - Incapacitatea de a exprima și coordona gesturile sau de a efectua mișcări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
psihice și fizice ale pacientului; c) obținerea unei relaxări totale a bolnavului; d) înainte de a fi mobilizat, pacientul trebuie pregătit prin intermediul unor manevre la nivelul părții ce urmează să fie prelucrată; e) ritmul mișcărilor să fie în acord cu cadența respiratorie. DOZĂ (< fr. dose) - Cantitate determinată dintr-o substanță care produce un anumit efect farmacologic sau toxic. Cantitate prescrisă dintr-un medicament care se administrează unui bolnav. Cantitate dintr-o substanță care intră în componența unui amestec. DRENAJ POSTURAL - Metodă de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în care pacientul este plasat într-o poziție adecvată localizării secrețiilor, în așa fel încât acestea să fie evacuate mai ușor. Eficiența drenajului postural crește atunci când este asociat cu educarea tusei și expectorației dirijate, cu tapotamentul, vibrațiile și cu exerciții respiratorii. Ședința de drenaj postural este structurată astfel: a) exerciții de relaxare asociate cu respirații de tip diafragmatic din poziția de decubit - pacientul adoptă poziția de drenaj corespunzătoare; b) la patul basculant se execută respirații adaptate urmate de revenirea în poziția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care secrețiile și mucozitățile colectate în diferite zone ale plămânilor vor fi evacuate prin intermediul respirației forțate și rapide, dirijate conștient. În acest caz, reeducarea respirației impune însușirea tehnicii tusei și expectorației dirijate, care trebuie să preceadă celelalte acțiuni, întrucât căile respiratorii trebuie eliberate, pentru a asigura îmbunătățirea ventilației. Insuficiențele respiratorii prezintă manifestri particulare, în sensul că unele sunt însoțite de secreții bronșice, reclamând o dezobstruare a căilor aeriene, pe când altele nu prezintă aceste secreții și deci se apelează la alte mijloace
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
plămânilor vor fi evacuate prin intermediul respirației forțate și rapide, dirijate conștient. În acest caz, reeducarea respirației impune însușirea tehnicii tusei și expectorației dirijate, care trebuie să preceadă celelalte acțiuni, întrucât căile respiratorii trebuie eliberate, pentru a asigura îmbunătățirea ventilației. Insuficiențele respiratorii prezintă manifestri particulare, în sensul că unele sunt însoțite de secreții bronșice, reclamând o dezobstruare a căilor aeriene, pe când altele nu prezintă aceste secreții și deci se apelează la alte mijloace. Eficacitatea acțiunilor este pusă în evidență, printre altele, prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
căilor aeriene prin „educarea” tusei, expectorației asistate și drenajului postural; e) creșterea supleței și mobilității cutiei toracice și a coloanei vertebrale; f) tratamentul afecțiunilor ce mențin și agravează emfizemul. Concretizarea acestor obiective se realizează prin intermediul mijloacelor terapeutice, dintre care gimnastica respiratorie se detașeză, ocupând un loc însemnat în recuperarea bolnavilor cu emfizem pulmonar (Albu, Rascarachi, 2001) EMOȚIE (< fr. émotion, cf. lat. emotus - mișcat; it. emozione) - Stare afectivă puternică, de scurtă durată, care se produce din cauza unui eveniment deosebit, exprimat prin atitudinea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
INCIDENȚA ȘI CAUZELE DEFICIENȚELOR - Factorii generatori de deficiențe pot fi împărțiți în patru mari categorii: a) factori genetici - reprezintă unul dintre principalii factori care favorizează apariția deficiențelor fizice și mintale; b) bolile infecto-contagioase, în special poliomielita, tuberculoza, infecțiile, afecțiunile cardiovasculare, respiratorii, reumatismele, diabetul etc.; c) accidentele ocupă un loc secundar, incluzând accidentele de circulație, de muncă și cele casnice; d) cauze socioculturale, de mediu, influențate major de sărăcie, ignoranță, superstiții, abuz de droguri și de alcool, la care se adaugă poluarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
păstreze o poziție simetrică concretizată prin: mâinile întinse, palmele pe cearșaf, membrele inferioare întinse și apropiate (nu lipite), picioarele să se sprijine pe un suport la un unghi de 90° față de gambe. O atenție deosebită se acordă pacienților cu tulburări respiratorii. Tratamentul spasmului - peste regiunea afectată, se aplică, sub formă de împachetare caldă stratificată, o învelitoare din lână, care a fost fiartă, dar bine stoarsă; un strat impermeabil, de preferință din nailon; un strat de flanelă; un strat din pânză. Temperatura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu preponderență sexul feminin (Rusu, 1983). LIPOTIMIE (< fr. lipothymie, cf. gr. leipein - a lăsa, thymos - spirit) - Pierderea bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. Este însoțită de transpirație, respirație superficială, relaxare musculară parțială sau totală, tulburări vizuale. Funcțiile circulatorii și respiratorii sunt menținute (Rusu, 1983). LITTLE (nume propriu) - Afecțiune care se manifestă prin paralizie cerebrală ce afectează cu precădere membrele inferioare și mai puțin pe cele superioare. Caracteristicile acestei maladii sunt: genunchii semiflectați și aduși în față, coapsele în rotație internă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În etapa a treia, deficitul muscular se agravează rapid, copilul este incapabil să se ridice, să meargă sau să urce o scară. Nu există un tratament specific. Se recomandă: evitarea eforturilor, kinetoterapie activă, evitarea imobilizării prelungite, lupta împotriva retracțiilor, gimnastică respiratorie, băi calde, vasodilatatoare (Meilă, Milea, 1988). MIOTONIE (< fr. myotonie, cf. gr. mys - mușchi, tonos - tensiune) - Tulburare în contracția mușchilor, caracterizată prin contractură lentă, urmată de o decontracție lentă, produsă în timpul mișcărilor voluntare, determinată de o excitabilitate și o contractilitate musculare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
infecții provenind de la plămâni (pneumonii, infarct, TBC), a pătrunderii directe în spațiul pleural a unui agent infecțios sau a unei substanțe iritante. Prezența anormală a unei cantități de lichid între cele două pleure determină apariția durerii, ceea ce conduce la jenă respiratorie. Pentru a suporta mai ușor durerile, bolnavii iau de cele mai multe ori poziții antalgice, care favorizează aderențele pleurale. Odată cu resorbția lichidului și reducerea durerii, se instituie programul de reeducare respiratorie. Precocitatea introducerii programului depinde de evoluția bolii. În acest sens, se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între cele două pleure determină apariția durerii, ceea ce conduce la jenă respiratorie. Pentru a suporta mai ușor durerile, bolnavii iau de cele mai multe ori poziții antalgice, care favorizează aderențele pleurale. Odată cu resorbția lichidului și reducerea durerii, se instituie programul de reeducare respiratorie. Precocitatea introducerii programului depinde de evoluția bolii. În acest sens, se urmărește: adoptarea unei cure de poziție adecvate (decubit lateral pe partea sănătoasă), pentru prevenirea formării aderențelor; facilitarea alunecării pleurelor prin grăbirea resorbției lichidului; reexpansionarea pulmonului colabat; pe cât posibil, asigurarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coborâtă, anxietate. Din punct de vedere fizic, se observă: un hemitorace imobil, cu spații intercostale lărgite; vibrații vocale abolite; hipersonoritate la percuție și tăcere la auscultație. Tratamentul pneumotoraxului vizează două aspecte: când este bine tolerat și nu prezintă complicații, gimnastica respiratorie se aplică destul de repede de la debut. Când plămânul este complet reexpansionat, se trece la un program de recuperare asemănător celui aplicat în cazul afecțiunilor pleurale (stadiul II-III) (Hope, Longmore, Hodgetts, Ramrakha, 1995). POLIHANDICAP (fr. polyhandicap; engl. multi-handicap) - Situație în care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
are un rol benefic, deoarece: stimulează orientarea în spațiu, datorită modificării relațiilor spațiale dintre corp și mediul înconjurător; asigură unele poziții în care tulburările de motricitate sunt limitate; permite asocierea capului, brațelor și mâinilor într-o activitate coordonată; ameliorează capacitatea respiratorie a bolnavului. Principiile poziționării după A. Frohlich (apud Albu, Vlad, Albu, 2004) sunt: a) Pozițiile de la care se pornește sunt cele fiziologice. Pacientul se va stabiliza mai ușor și se vor limita efectele schemelor motoare patologice. El trebuie obișnuit cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să alterneze procesul de recuperare cu odihna (McCoy, Votrobek, 1990). Tulburările metabolice impun adoptarea următoarelor măsuri: mobilizarea pacientului cât mai de timpuriu posibil; dacă pacientul este imobilizat la pat, se recomandă mobilizările pasive și active la nivelul extremităților, precum și exercițiile respiratorii; asigurarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în proteine și vitamine, ponderat în săruri minerale (Whaley, Wong, 1987). Probleme psihice - imobilitatea reduce posibilitățile de contact cu alte persoane, cu mediul înconjurător și cu cei din grupul din care face parte. În
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de tip bazală, femeile - o respirație claviculară, iar copiii mici - o respirație mai aproape de cea corectă. Educarea respirației are rolul de a asigura starea de sănătate, longevitate și o ridicată capacitate de muncă. În condițiile unui deficit funcțional respirator, kinetologia respiratorie este principalul mijloc terapeutic de recuperare a insuficienței respiratorii. Insuficiența respiratorie se definește ca fiind o deficiență progresivă manifestată prin tulburări ale respirației și schimbului gazos, ceea ce conduce la o diminuare a capacității de adaptare la nevoile organismului. Insuficiența respiratorie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mici - o respirație mai aproape de cea corectă. Educarea respirației are rolul de a asigura starea de sănătate, longevitate și o ridicată capacitate de muncă. În condițiile unui deficit funcțional respirator, kinetologia respiratorie este principalul mijloc terapeutic de recuperare a insuficienței respiratorii. Insuficiența respiratorie se definește ca fiind o deficiență progresivă manifestată prin tulburări ale respirației și schimbului gazos, ceea ce conduce la o diminuare a capacității de adaptare la nevoile organismului. Insuficiența respiratorie poate fi: acută, caracterizată prin incapacitatea bruscă a plămânilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
respirație mai aproape de cea corectă. Educarea respirației are rolul de a asigura starea de sănătate, longevitate și o ridicată capacitate de muncă. În condițiile unui deficit funcțional respirator, kinetologia respiratorie este principalul mijloc terapeutic de recuperare a insuficienței respiratorii. Insuficiența respiratorie se definește ca fiind o deficiență progresivă manifestată prin tulburări ale respirației și schimbului gazos, ceea ce conduce la o diminuare a capacității de adaptare la nevoile organismului. Insuficiența respiratorie poate fi: acută, caracterizată prin incapacitatea bruscă a plămânilor de a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
respiratorie este principalul mijloc terapeutic de recuperare a insuficienței respiratorii. Insuficiența respiratorie se definește ca fiind o deficiență progresivă manifestată prin tulburări ale respirației și schimbului gazos, ceea ce conduce la o diminuare a capacității de adaptare la nevoile organismului. Insuficiența respiratorie poate fi: acută, caracterizată prin incapacitatea bruscă a plămânilor de a asigura oxigenarea sângelui și eliminarea dioxidului de carbon; cronică, ce se caracterizează prin scăderea oxigenului din sângele arterial (hipoxemie) și prin creșterea presiunii parțiale a dioxidului de carbon în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a asigura oxigenarea sângelui și eliminarea dioxidului de carbon; cronică, ce se caracterizează prin scăderea oxigenului din sângele arterial (hipoxemie) și prin creșterea presiunii parțiale a dioxidului de carbon în sângele arterial (hipercapnie). Din multitudinea de cauze generatoare de insuficiență respiratorie, se desprind următoarele: insuficiențe obstructive, restrictive, de distribuție și de difuziune. Scopul procesului de recuperare a respirației este de a preveni și îmbunătăți funcția diminuată atât în afecțiunile bronho-pleuro-pulmonare, cât și în deviațiile de coloană. Ca obiective, identificăm: prevenirea și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
întregul volum sanguin nu ar umple sistemul circulator nici până la înălțimea cordului. Principalele mecanisme de reglare sunt: reflexele presoceptoare cu punct de plecare în sinusul carotidian, arcul aortic, aria cardiacă și marile vene; contracția ritmică a musculaturii membrelor inferioare; pompa respiratorie; creșterea tonusului venos; scăderea excreției renale de apă și electroliți. Aceste mecanisme ajustează circulația în partea superioară a corpului. Clinostatismul prelungit le dereglează, apoi chiar le suspendă parțial prin dispariția excitantului continuu care le întreține. Reluarea lor după terminarea imobilizării
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
două categorii fundamentale. a) Tulburările subiective de sensibilitate cuprind: paresteziile, senzații anormale, neplăcute, descrise de bolnav ca fiind amorțeli, furnicături, senzații de rece sau de cald, senzație de cârcei etc.; paresteziile viscerale, resimțite de obicei în sferele cardiacă, digestivă și respiratorie; durerile - după locul unde este situată, durerea poate fi: nevralgie, localizată la nivelul unui nerv (nevralgie intercostală, sciatică, facială, suboccipitală etc.); cauzalgie, care se prezintă ca o formă specială, în sensul că durerea este asemănătoare cu senzația de arsură, întâlnindu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
C5 sau o paraplegie în leziuni sub D2. Sindromul secțiunii medulare totale cervicale- se instalează deasupra lui C5 și se prezintă clinic ca o tetraplegie, cu tulburări de sensibilitate și sfincteriene (leziunile la nivelul C3-C4 afectează centrul frenicului, producând tulburări respiratorii mortale). Sindromul secțiunii medulare totale cervicale - apare în zona C5-C6 și constă într-o paralizie flască cu amiotrofii ale mușchilor umărului și în loja anterioară a brațului, cu areflexie osteotendinoasă pentru reflexul bicipital și stiloradial, dar și cu tulburări de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ordinea și succesiunea evenimentelor, lipsa de percepere a intervalelor, inexistența unui ritm regulat, incapacitatea de a-și organiza timpul. SUFOCARE (de la sufoca < fr. suffoquer, cf. lat. suffocare) - Formă de asfixie mecanică determinată de lipsa de oxigen, provocată prin obstrucția căilor respiratorii (pătrunderea de corpi străini în faringe sau în trahee), din cauze patologice (leziuni cardio-pulmonare) sau printr-un obstacol la nivelul nasului sau al cavității bucale. Sufocarea antrenează o pierdere rapidă a cunoștinței. SUPINAȚIE (< fr. supination, cf. lat. supinare - a răsturna
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]