4,965 matches
-
diferite. 3. Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. 4. Perspectivă subiectivă, acțiunea se relatează la persoana întâi. 5. Sunete, educația. 6. Cele două motive literare identificate în textul dat sunt: muzica, nostalgia. 7. Rolul interogațiilor retorice este acela de a atrage atenția asupra ideii de creație. Interogațiile retorice (la care nu trebuie să dăm vreun răspuns) din ultimul paragraf desemnează neliniștea de care este cuprins autorul în pragul elaborării unei cărți noi. 8. Cele două trăsături
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
noroc. 4. Perspectivă subiectivă, acțiunea se relatează la persoana întâi. 5. Sunete, educația. 6. Cele două motive literare identificate în textul dat sunt: muzica, nostalgia. 7. Rolul interogațiilor retorice este acela de a atrage atenția asupra ideii de creație. Interogațiile retorice (la care nu trebuie să dăm vreun răspuns) din ultimul paragraf desemnează neliniștea de care este cuprins autorul în pragul elaborării unei cărți noi. 8. Cele două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat, sunt: a) folosirea narațiunii ca
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
înălțime cu capacitatea de a utiliza limba. IV. ”Umbra scrisului” este un roman de luat în seamă pe două componente. În concret, este o scriere notabilă și o lectură delectantă. Ca promisiune, cartea ne arată un romancier care deține armamentul retoric pentru a merge mai sus și mai departe. Este, în plus, necesară structurarea epică a unei experiențe existențiale majore și deplierea ei pe spații ample. Puțini sunt capabili de așa ceva. Puțini, dar Dan Ionescu este printre ei. Partajează asta: Facebook
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
necreditabili, față de care instanța narativă ia distanță: ideologică, filosofică, morală, poietică; în mod deliberat îi subminează, în ce privește autorizarea, relativitatea adevărului evenimentelor. Prezența sau absența naratorului, identificarea sau sciziunea lui de autor, investirea personajelor în a alege reprezintă, se știe, proceduri retorice, strategii. Întotdeauna cineva descrie și narează, eventual apreciază ori constată în roman. Prin titlurile capitolelor, spiritul narativ ne direcționează, arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
în mod incrucișat în raport cu sursa emitentă. Ca simptome ale intoxicării trebuie avute în vedere, limpezimea discursului și ireproșabilitatea raționamentelor prin care se procesează informații excesiv asigurate și ranforsate din punctul de vedere al legitimității și credibilității” (p.220). Dezinformarea “Operațiile retoricii dezinformative bazate pe minciună constau în procedurile prin care punerea în discurs a faptelor este denaturată dezinformativ. Alterarea premeditată din dezinformare este suscitată de o sursă de putere. Intruziunea tehnicilor alternative de dezinformare de dovedește usor recognoscibila pentru cel ce
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
una, nici de cealaltă. Autorul oferă, nu numai cititorilor învățături și povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se adresează divinității, tocmai pentru ca și noi să ne trezim din starea de lâncezeală și amorțire în care ne găsim. Fie
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
necreditabili, față de care instanța narativă ia distanță: ideologică, filosofică, morală, poietică; în mod deliberat îi subminează, în ce privește autorizarea, relativitatea adevărului evenimentelor. Prezența sau absența naratorului, identificarea sau sciziunea lui de autor, investirea personajelor în a alege reprezintă, se știe, proceduri retorice, strategii. Întotdeauna cineva descrie și narează, eventual apreciază ori constată în roman. Prin titlurile capitolelor, spiritul narativ ne direcționează, arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
muncă stabil, îl percep ca atare, ei se simt bine, vin cu plăcere la muncă. Nu încurajăm sclavia, cred că în România se încurajează foarte mult <<sclavia>>. În ghilimele, dar oare e în ghilimele? Sau e chiar sclavie?”, întreabă el retoric. Aceasta se înscrie în filozofia lui de a face cel mai bun ecler. Cei mai buni angajați, angajați fericiți, mulțumiți cu locul lor de muncă. În doi ani speră că firma va avea mai multe magazine. Acum are două, unul
GENERAȚIA B. „Eu vreau să fac cel mai bun ecler, am un concept. România are unul?” () [Corola-blog/BlogPost/339041_a_340370]
-
nu mai reprezinte un pericol. Desigur, sînt și unii care răzbesc, indiferent cît de amară li se face viața - fiecare generație își are supermasochiștii ei - dar există ac și de cojocul lor”. Cum ar fi trimiterea în misiuni sinucigașe?”, întrebă retoric Oțel. „E o metodă bună”. „Dar de data asta n-a mers! Spune-ți rugăciunea, larșnic murdar, în curînd îți vei întîlni Creatorul!”. „Creatorul!? Rugăciunea!? V-ați ieșit din minți, toți larșnicii sînt atei pînă la capăt”. Și apoi veni
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
de un critic pe care îl prețuiesc foarte mult, Magda Mihăilescu, n-am reușit să râd. Polițistul oprește Dacia, fostă o rablă albă, reparată și vopsită în negru de Dinel. După ce constată că în actele mașinii scrie „albă”, îl întreabă retoric pe șofer ce culoare are mașina pe care o conduce. „Albă” zice Dinel, cu ton de „cerul e albastru”. Ce urmează e calificat drept umor absurd. Polițistul îl invită pe pasagerul Sile să se dea jos, să se uite la
Două lozuri și trei luzări iluzări () [Corola-blog/BlogPost/339145_a_340474]
-
sau de preocupări plasate cu totul în afara școlii (v. ultima parte a volumului: Centrul de votare). Construirea personajelor urmează același principiu al discrepanței dintre fond și formă (în planul vieții sociale, instituționale și morale), dintre aparență și realitate (la nivel retoric). Încă de la început (v. cap. Se prevestește deschiderea), Marian Drumur ne introduce într-o lume pestriță, unde epicul pare a fi încredințat unor actanți ciudați, caracterizați nu doar prin ceeea ce fac, ci și prin conotațiile pe care le vehiculează
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
fel. Idealul și realitatea din lumea ortodoxă românească o aflăm din acest excelent album. Pe când „o călătorie foto prin lumea creștină occidentală?”. Pe când o călătorie comună prin lumea creștină unită în Uniunea Europeană? Pe când o comuniune ortodoxo-occidentala? La toate aceste întrebări retorice albumul de față ne ajută subtil să facem primul pas. Prof. Dr. Viorel ROMÂN Akademischer Rât a.D. Consilier academic la Universitatea din Bremen www.viorel-roman.de București 25 Decembrie 2011 Referință Bibliografica: PRECUM ÎN CER, AȘA ȘI PE PAMANT/ ON
ON EARTH AS IT IS IN HEAVEN de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341481_a_342810]
-
m-am întrebat dacă la următorul Crăciun vom fi în aceeași formație, dacă într-un an Dumnezeu va mai îngădui să fim aceiași, mai mult sau mai puțin schimbați. Cine poate ști? Până atunci, nu-mi rămâne decât să exclam retoric: „Carpe diem!”, precum dictonul acela latin celebru. Crăciun fericit și să fiți iubiți! 25 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Crăciunul / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 725, Anul II, 25 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristea Aurora
CRĂCIUNUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341523_a_342852]
-
rugăciune am să fiu,/ pe fluturi tinerețea mă apasă,/ tăcută-mi este mâna cu care astăzi scriu ... ” O altă particularitate o constituie ceea ce numim figuri ale modificării ordinii cuvintelor (inversiunea, dislocarea, elipsa), dar și figuri ale modificării intonației, cu scop retoric, interpretativ (invocația, exclamația, interogația retorică): „Aliluia! Mântuirea și slava și puterea să fie ale Poeziei!/ Pentru că adevărate și drepte sunt povârnișurile sale,/ imn triumfal întru gloria Clipei înalț!/ Facă-se, deci, un alb stânjenel inima ei pofticioasă,/ îi voi răspunde
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
fluturi tinerețea mă apasă,/ tăcută-mi este mâna cu care astăzi scriu ... ” O altă particularitate o constituie ceea ce numim figuri ale modificării ordinii cuvintelor (inversiunea, dislocarea, elipsa), dar și figuri ale modificării intonației, cu scop retoric, interpretativ (invocația, exclamația, interogația retorică): „Aliluia! Mântuirea și slava și puterea să fie ale Poeziei!/ Pentru că adevărate și drepte sunt povârnișurile sale,/ imn triumfal întru gloria Clipei înalț!/ Facă-se, deci, un alb stânjenel inima ei pofticioasă,/ îi voi răspunde cu glasul dintâi,/ căzut definitiv
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
-te în credință de brațul meu,/ îți voi elibera îndată tot Alfabetul rostirii/ și-n tumultul cataclismului fi-vom din nou fericiți ... / Iubită Patria mea, îți trimit singurătatea inimii mele!/ De pe Rugul Aprins: Theodor Răpan!” Construit pe baza repetiției exclamației retorice din titlu ‒ „ Da, vin curând! ”, poemul final are o valoare concluzivă, motivând prin iubire și dăruire totală relația simpatetică a Poetului cu esența stărilor pure. Emoția universului lăuntric favorizează acordul empatic cu nețărmuritul metafizic, dar și cu întruchipările diverse ale
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
dar, în lumea lor și spinii pot fi catifelați și tandri!) un veșnic monolog al vocii auctoriale, paralel cu rememorarea unor vechi sau mai noi întâmplări, acesta este subiectul cărții de față. Autorul ține să-și explice totul, sub pelerina retoricei întrebări: altfel cum? Un stil autopersiflant cât cuprinde, bagatelizându-și trăirile și sentimentele sub masca umorului care uneori ia aspectul tragismului existențial. De fapt, autorul, scăldat în sudoarea timidității, a autocontrolului și a pudorii, încearcă, măcar prin scris, să-și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
maimuțele fac televiziune. -Și animalele celelalte, ce fac? -Ies pe cărare și urlă în haită: “Ieși afară/Javră ordinară!”... Unde afară? În junglă? - (tremurându-i mâna pe microfon) Dar, cum supraviețuiți? Ce mâncați? - Parlești ca la Fixeală FM ! Ești deja retoric, băi propter defect! Eu aici în junglă, mănânc în somn, mănânc încolo și îndărăt, toată crăpelnița. Încep cu sfârșitul și termin la urmă. Noroc cu câte o mână de ajutor. - Primiți și ajutoare? - Ești driblat pe fâșie, vere?... O mână
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
evreul l-a acuzat pe Radu de escrocherie. Când și-a început Nichita Tomescu pledoaria în favoarea acuzatului, s-a ridicat în picioare, calm și cu un zâmbet plin de carismă, a vorbit destul de scurt, iar la finalul pledoariei a adresat retoric, o întrebare completului de judecată: Păi dânsul, ca avocat, nu știa că nu are voie să împrumute bani cu o asemenea dobândă? Și astfel l-a scăpat Tomescu pe Radu Spital de ani grei de pușcărie. Înainte de proces însă, Nichita
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
îndeplinească jobul sau chiar să trăiască mai bine. Acestea se petrec în Republica Autonomă Mehedinți sau în Republica Autonomă Vrancea sau în oricare altă Republică Autonomă din fosta Valahie sau Moldovă feudală. Nu vă gândiți la lucruri „sfinte”. Presupun, așa retoric, o lume „mai bună”. Orice asemănare cu ceea-ce vedeți în jur este pură întâmplare, nedorită. Și jocul nevinovat al copiilor? Oare tineretul acestor Republici Autonome Baronale este altul decât în restul țării? Oare copii din baronate se joacă de-a
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
eligibilitatea. Dar, conducătorul ales era controlat de „sfatul înțelepților” al vârstnicilor care au făcut ceva în viață. Nu averi ce carton mai mult sau mai puțin licite. Se îmbina astfel activ vigoarea tinereții cu gândirea înțelepciunii. În baronatele fictive evocate retoric mai sus parcă „democrația” are alt înțeles. Un mic dictator în devenire se cere „ales” al întregului popor și în acest sens este „făcut cunoscut” în „anul electoral” întregii suflări baronale. Baronul local, interesat până peste urechi, folosește biciul sau
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
neamului și care să nu fie mândru de fiecare Premiu Nobel câștigat de un cosânger al lui. Îmi amintesc de o vizită la Muzeul Yad Vashem din Jerusalem când Joshua Erlich, îndrumătorul nostru de grup, ne întreba și se întreba, retoric firește, în fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul în acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
de necaz” din subtextul întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși, retorică. Tot experiența mi-a arătat cum un popor, după ce a fost înrobit secole de-a rândul, când cuceritorul a făcut tot ce-a putut ca să șteargă de pe fața pământului urmele existenței sale, se poate ridica din propria cenușă și poate
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
procedat un ungur, sau un israelian, sau un coreean, sau un maor, sau un aborigen, atunci când cineva din comunitate sau din afara ei, ar fi ridicat mâna goală, sau cu noroi, asupra celui mai reușit semen al său. Din nou întrebare retorică la care se poate răspunde, totuși. Acel cineva ar fi fost pus la stâlpul infamiei în locul victimei sale. Da. Numai că deosebirea în cazul nostru este că la noi lipsește o instanță morală care să pună stavilă pornirilor antropofage ale
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
în viață de acele momente în care inima bate mai repede, mai puternic, când timpul parcă zboară, iar în interior se aprinde o flacără ce te face să te simți cu adevărat viu. Să simți că trăiești." Se întreba apoi retoric în continuare: “ Cum să simțim din nou pasiune, entuziasm? Cum să ne simțim inima pulsând cu energie, nu abia bătând în piept? Cum să lăsăm iubirea, bunătatea, înțelegerea și compasiunea să ne modeleze?” Oare Carmen o fi găsit răspunsul care
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]