3,881 matches
-
cum ziceam noi ardelenii, printre nuanțe de gri. Dar orașul era doar decorul, nu și responsabilul acțiunii. Este acum o mare ușurare să constat că imaginea Bucureștiului nu se suprapune în memorie peste acea stare de angoasă. Temerea mea cu privire la revederea cu capitala fantasmagoricei Republici Socialiste Române - acel halucinant „stat în curs de dezvoltare” - nu s-a adeverit. Revederea străzilor și clădirilor, multe din ele renovate, mirosurile familiare de prin piețele de cartier sau de prin librării, unghiul neschimbat sub care
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
acum o mare ușurare să constat că imaginea Bucureștiului nu se suprapune în memorie peste acea stare de angoasă. Temerea mea cu privire la revederea cu capitala fantasmagoricei Republici Socialiste Române - acel halucinant „stat în curs de dezvoltare” - nu s-a adeverit. Revederea străzilor și clădirilor, multe din ele renovate, mirosurile familiare de prin piețele de cartier sau de prin librării, unghiul neschimbat sub care cade lumina solară de-a lungul Bulevardului Magheru, gustul prăjiturilor de la laboratorul de patiserie, la fel ca și
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > LA REVEDERE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu mai sunt scrutări fatale! Și se-ntâmpină cu cerul Ceară peste gând - petale, Tainele din tot misterul. Tremurând, catre plafon, Răsucea câte-o
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
din eternitate. Se zbătea că un tutore, Teamă hotărât foșnea, Timpul, între două ore Sub genunchi îmi ciocănea. Înroșit de greutate, Corpul mi-era neclintit Cu bagajele pe spate, De trei ore amorțit. 17 mai 2016, Constantă Referință Bibliografica: La revedere / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
că dacă nu-l încuraja, acum nu trăia cu emoție și teamă. Se vedea nevoită să vorbească cu cineva ca să fie lăsată în pace înainte de a fi prea târziu. Nici nu-i mai ardea de munte. Tot entuziasmul și bucuria revederii cu Mircea s-a dus pe apa sâmbetei. Doamne, ce viață are și ea! Niciun necaz nu o ocolea. Terminând de spălat și întins rufele, se apucă să-și facă ordine prin cameră. Apoi își pregăti ceva pentru cină. Spera
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
pentru mutare. Totodată o mărire de salariu cu două clase, ceea ce era mult. Deoarece tot treceam prin Bacău am decis să-i fac o vizită fostei colege. Era Duminecă iar Marga mă aștepta pe peron. Ne-am bucurat reciproc de revedere. - Am înțeles din scrisoare că mergi la Moinești. Când ai trenul? - Peste două săptămâni, dacă nu mă gonești. - Poți locui la mine? Întreb deoarece fără chitanță nu poți deconta cheltuielile. - Dacă mă inviți cu plăcere. Sunt de fapt într-un
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
că te-așteaptă colegul tău. - Hai! Și o porni spre ușă, sprijinindu-se de cârjă, urmat de căpitan. După ei, Simona îi conduse și după ce îl îmbrățișă pe Miță, făcu același lucru, și cu Vasile. Și ei își luară la revedere de la ea, după care coborâră treptele scărilor, fără să-și spună nimic. Când ajunseră jos și ieșiră din scara blocului, Miță îi spuse căpitanului: - Ne oprim prima dată acasă să lăsăm astea, nu? Și după aia plecăm iar, nu? - Nuuu
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
diafane Un înger își așază cu mâini înfrigurate Plăpânda sa făptură prelinsă din icoane. Și primul ton al toamnei își țipă ruginiu Un dor de amintirea când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau... Un cântec mai răsună în scoarța fără viață A ramului ce ieri, pulsa de seva florii; Dar ce sonete, Doamne, scâncesc dintr-o paiață Cu lacrima logodnei uscată-n cer, când norii Mai uită că e toamnă și
LEMNUL ÎNVIERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341282_a_342611]
-
acest moment, ar fi fost mort dacă nu foloseați cele 3-5 minute în avantajul lui. Am ținut să vă felicit personal. Va fi bine! O zi bună! - Mulțumim, domnule doctor ! A fost cu voia Domnului... - Da..., să fiți aici. La revedere! Autospeciala SMURD, urmată de echipajul de prim ajutor, a părăsit parcarea cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune. Au plecat și cei doi agenți “Anonimous”, întorcându-se la treburile lor, la fel cum au venit, doar curioșii de la fața locului
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
cu o situație atipică. Uitați cum procedăm: întrucât eu mă grăbesc, iar dumneavostară sunteți în situația jenantă, penibilă și deloc competentă de a nu ști cum să acționați în cazul unei contravenții atipice, vă propun să ne luăm, elegant, la revedere. - Păi și deranjul meu pân-aici?, încearcă omul legii să-mi sugereze s-o încalc, oferindu-i o „consolare” palpabilă și numărabilă. Cum mie, însă, nu-mi place să încalc legea, i-am oferit soluția de compromis: - Sunt sigură că
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
mutaseră într-o localitate din Banat, orașul natal al mamei, iar eu trebuise să îi urmez, firește. Revenirea mea pentru un an la O.M., în ultimă clasa de liceu, urmare a unei neplăcute întâmplări, nu-mi crease și prilejul revederii domnului G., din păcate, acesta dispăruse, iar timidei mele încercări de a afla unde se gaseste nimeni, nici macar doamna Milea, nu catadicsise să răspundă. Îmi întorsesem privirea spre portretul ei aninat la capătul patului și îl privisem îndelung. Îmi stârnise
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
să nu fie nevoie. - Bine, atunci vorbește și cu tatăl tău că stă nerăbdător lângă mine cu mâna întinsă să-mi ia receptorul de parcă nu azi-dimineață ai părăsit casa. - Bine mami, te sărut și ai grijă de sănătatea ta! - La revedere dragule, și imediat se auzi vocea sonoră de tenor a tatălui său: - Bună Mircea, am înțeles că ești mulțumit de cazare. - Da papa, mulțumesc, directorul s-a întrecut pe el însuși, ne-a dat un apartament destul de confortabil. - Bravo, am
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
suni. - Mulțumesc papa, dar nu am pe ce să-i cheltui. Totul aici este plătit după cum s-ar zice. - Da, bine atunci, să mai dai câte un telefon când te lasă fata în pace, încheie tatăl său cu subînțeles. - La revedere papa, vă voi suna zilnic! Închise telefonul după ce se auzi clinchetul receptorului de la celălalt capăt al firului. La plecare, atât tatăl său, cât și mama sa i-au dat câteva mii de lei fără să știe unul de celălalt, pentru
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
capăt al firului. La plecare, atât tatăl său, cât și mama sa i-au dat câteva mii de lei fără să știe unul de celălalt, pentru a avea de cheltuială și cel mai frumos a fost atunci când își lua la revedere și taxiul aștepta la poartă să-l ducă la gară, mama sa i-a mai întins o mie de lei pe scări de față cu tatăl său, așa... - Să ai și tu de o bere cu fata, spuse ea privindu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
o hârtie pe care era scris ceea ce avea să fie ultima sa poezie. ,,E scrisă cu sânge”, i-a spus, dar prietenul bănui că vorbește metaforic. A doua zi amicul a realizat că poezia pe care o primise, intitulată La revedere, prietene, la revedere, e cu adevărat scrisă cu sânge. Aceasta e povestea cu Esenin. Ok, ok, dar știați că primele concursuri ale frumuseții se trag încă de la Ivan cel Groaznic? Având grijă ca imaginea sa să nu aibă de suferit
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
care era scris ceea ce avea să fie ultima sa poezie. ,,E scrisă cu sânge”, i-a spus, dar prietenul bănui că vorbește metaforic. A doua zi amicul a realizat că poezia pe care o primise, intitulată La revedere, prietene, la revedere, e cu adevărat scrisă cu sânge. Aceasta e povestea cu Esenin. Ok, ok, dar știați că primele concursuri ale frumuseții se trag încă de la Ivan cel Groaznic? Având grijă ca imaginea sa să nu aibă de suferit în fața mulțimii, tânărul
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
clipe sublime o priveam pe Katy atât de prelung. Cât aș fi dat atunci să mai fi putut obține un minut de răgaz! Dar nu se mai putea amâna plecarea nici cu o secundă! - Înseamnă că trebuie să plec! La revedere, Mark!... Apoi, îngrijorată parcă, adăugă pe un ton ocrotitor: - Mark, să ai grijă de tine în expediția ta, cam prea aventuroasă și plină de neprevăzut!... N-am reușit să mai spun măcar o vorbă. Katy a plecat spre echipaje. De cum
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
se simțea totuși că vine primăvara. Dispăruseră temperaturile negative. Ghioceii începuseră să răsară prin grădinițele din fața blocurilor. Bucureștenii așteptau o ultimă zburlire a Babei Dochia, până să-și lepede cele nouă cojoace, conform legendei populare, și să-și ia la revedere de la iarnă, până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic, prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei, anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
de trecut ceva în catalog, minți el cu seninătate. Nici nu-și dădea seama de unde apăruse atâta ușurință în a minți. - Bine atunci, pa, mă grăbesc să mă întâlnesc cu Ernest. Mergem să facem cumpărături pentru weekend. - Succes și la revedere. Distracție plăcută dacă plecați undeva. Ne vedem luni. Cu bine! - Da, pa, pa! Mersi. Minodora întârzia. Sebastian nu știa că era invitată la director pentru o “întâlnire informală” cum o anunțase secretara. Tânăra nu prevăzuse acest lucru și era speriată
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
ei după cursuri. - Vă mulțumesc mult. - Nu aveți pentru ce. Așa cum am spus mai înainte, există cineva acolo “sus”, care veghează asupra dumneavoastră, cu speranța că nu veți dezamăgi în timp. - Din nou vă mulțumesc, doamnă Ivănescu! - Pentru puțin, la revedere și weekend plăcut! - Mersi. La revedere. Deschise ușa și ridică de la secretariat plicul cu antetul Universității. Era pregătit pe biroul acesteia. Când îl luă în mână, parcă o frigeau degetele. Nu știa ce conține. Încă era sigilat. Atunci de unde știa
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
Nu aveți pentru ce. Așa cum am spus mai înainte, există cineva acolo “sus”, care veghează asupra dumneavoastră, cu speranța că nu veți dezamăgi în timp. - Din nou vă mulțumesc, doamnă Ivănescu! - Pentru puțin, la revedere și weekend plăcut! - Mersi. La revedere. Deschise ușa și ridică de la secretariat plicul cu antetul Universității. Era pregătit pe biroul acesteia. Când îl luă în mână, parcă o frigeau degetele. Nu știa ce conține. Încă era sigilat. Atunci de unde știa directoarea că-i vorba despre o
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
trecem imediat la... Pre-pa-rare: Fiind un tort festiv le explicați invitaților că urmează să le serviți un tort rapid. Atât de rapid, căci ei n-au cum să-și dea seama de tortul servit cu viteza luminii. Așa că, pa, la revedere, mai poftiți, noapte bună la masă! Gata! S-a terminat. Vedeți ce simplu e? DIN CARTEA VIEȚII În orice împrejurare, la munte sau la mai mare, în societate, în activitatea de zi cu zi, în casă, în tramvai, într-o
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
a-mi răspunde, doar ești matematician și bănuiesc că nu sunt probleme care tu să nu le găsești rezolvarea. - Uneori mai poți întâlni și astfel de cazuri. În general nu poți ști răspunsul la toate problemele vieții. - Bine Sebi, la revedere și îți promit că nu ai să aștepți prea mult să-mi faci cinste, încât să dorești a te răzgândi. Îmi este o așa de mare sete cum nici nu bănuiești. - Mulțumesc. Așa să fie. Nu am de ce să mă
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
promit că nu ai să aștepți prea mult să-mi faci cinste, încât să dorești a te răzgândi. Îmi este o așa de mare sete cum nici nu bănuiești. - Mulțumesc. Așa să fie. Nu am de ce să mă răzgândesc. La revedere. Se auzi cum de partea cealaltă se închise telefonul cu un click obișnuit. De data aceasta vru să pună telefonul tot pe măsuța din chioșc, dar își aminti că elevele lui stau cu sufletul la gură cum s-ar spune
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
ca am ore până la doisprezece patruzeci și cinci. - Atunci așa rămâne. Vorbim mâine. Te sărut. - Mulțumesc de intenție. Sper să nu uiți să o și faci. - Hi, hi, hi. Ce crezi că mi-e teamă? - Nu știu. Voi vedea. La revedere și închise telefonul. Liniștit de data aceasta, Sebastian puse pe marginea fotoliului cartea din care citea înainte de a suna telefonul și merse la frigider de unde își luă o doză de bere rece. Simțea nevoia de a se răcori după atâta timp cât
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]