7,645 matches
-
a doua mărime ale simbolismului rus de la începutul secolului XX. Rând pe rând adept și propovăduitor entuziast al marxismului, al spiritualității medievale, al lui Baudelaire și al antroposofiei lui Rudolf Steiner, el și-a renegat succesiv toate aceste pasiuni și revelații parțiale, pentru a-și afla într-un târziu refugiul în sânul credinței catolice, adoptate în anii exilului său elvețian. Talentul său, mult comentat de contemporani, de a imita și de a caricaturiza cu o forță de-a dreptul demonică figuri
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
Idei tot mai puține, clișee „patriotice”, un verb oratoric impresionant prin energie (dar vetust în raport cu epoca, inclusiv la nivel de limbaj), și o atitudine tot mai agresivă față de elementele ce alcătuiau democrația românească. Imperfectă, desigur, dar net superioară totalitarismelor. Nici o revelație, așadar, și în nici un caz o operă „întemeietoare”. Doar o reeditare necesară, deși imperfectă.
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
publicistica, cu imperfecțiunile ei, cu viața ei scurtă, cu moartea ei o dată la 24 de ore, pe de altă parte însă, retrezită din somn după o sută de ani, presa veche se dovedește tot actuală. Și, în plus, aducătoare de revelații. Cartea Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale se sprijină pe două întrebări care mă preocupă de multă vreme, una despre rezistența operei comice a lui I.L. Caragiale, cealaltă despre viața din vremea lui. Prima ține de curiozitatea cercetătorului literar
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
venit zile și luni și zile în care Marius mă suna și-mi spunea doar atît: „I-am promis Mihaelei”. Neliniștea mea a schimbat, în acest răstimp, destule forme. Și tot atîtea forme descoperirile acestui om. Poate una dintre puținele revelații pe care le-am avut în anii din urmă. Poate puținii care își înscriu traiectoria într-o evoluție profundă. Deși colegi de vîrstă și de generație, ne-am tatonat de la distanță. Nu întotdeauna am agreat stilul talk-showului pe care îl
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
spus, între real și imaginar, atunci când cineva alege să creadă în iluzoriu mai mult decât în concret? Partea a treia vine să explice motivul pentru care Jack Spintecătorul, în loc să fi scăpat nepedepsit, a fost prins și spânzurat, iar odată cu această revelație, ni se oferă și cheia descifrării titlului. Harta timpului este, „un soi de pânză de păianjen, făcută din sfori colorate, de care sunt atârnate tăieturi din ziare”, dar care este rolul ei și mai ales cine se folosește de ea
Pe urmele timpului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5529_a_6854]
-
condiții, calea de urmat ar fi aceea a empatiei. A impresionismului. Termenii pot părea omologi. Doar că nimic nu garantează această omologie. Impresionismul e, în primul rând, o problemă de suprafață. O opțiune stilistică. Îndărătul căreia poate sta la fel de bine revelația sau impostura. Cum le deosebim? De la caz la caz. Un criteriu general e greu de găsit. De fapt, tocmai aici stă dificultatea. Așanumita critică de poezie nu e altceva decât suma discursurilor câtorva critici care comentează cu predilecție cărți aparținând
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
o imprimă. E cazul rarisim al unui logician care fascinează printr-o strictețe de tip rapsodic, forma lapidară a intuițiilor avînd ceva ominos și tulbure, de duh coborît în străfunduri periculoase, de unde și senzația că asiști la o procesiune de revelații subtile. Vocabularul îi este elementar pînă la sărăcie lexicală și sînt fraze a căror stîngăcie, dacă nu ar purta semnătura lui, ar suna stînjenitor de neplăcut. În rest, e uimitor cum o uscăciune epică de tip abstract poate da naștere
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
lamentabil, chirurgia izbutise a reconstitui unealta suprem eficace a umanului. Livrescul, recursul la reperele lui, pînă departe invidiabile - „Omul e inteligent pentru că are mîini”: Anaxagoras - n-ar da totuși seamă, îndeajuns, de încrederea zdravănă cu care ne fortifică atare episoade. Revelația, de ordinul faptelor, ne potențează neîndoios, căci atinge plenitudinea structurii noastre esențiale. De la această plenitudine, cu ea solidară, își reazămă arborescența o estetică a conceptului homo faber. Ambițioase repertorii, ale densității de eforturi care e istoria - Enciclopedia franceză din veacul
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
cunoscut. „Paginile uitate” sunt, în fapt, acele texte - poezie, proză, publicistică, alocuțiuni academice, prefețe - pe care autorul le-a omis din sumarul volumelor publicate în timpul vieții, și pe care nici editorii postumi nu le-au mai reeditat. Ele nu conțin revelații, structura sufletească și artistică a scriitorului nefind susceptibilă de a ascunde cine știe ce secrete. Însă, dacă nu sunt revelații, sunt destule precizări, completări și mențiuni de istorie literară pe care volumul de față le oferă celui interesat de literatura de la începutul
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
a omis din sumarul volumelor publicate în timpul vieții, și pe care nici editorii postumi nu le-au mai reeditat. Ele nu conțin revelații, structura sufletească și artistică a scriitorului nefind susceptibilă de a ascunde cine știe ce secrete. Însă, dacă nu sunt revelații, sunt destule precizări, completări și mențiuni de istorie literară pe care volumul de față le oferă celui interesat de literatura de la începutul secolului trecut. Înainte de toate, Pagini uitate recuperează o întreagă etapă de creație a lui Brătescu-Voinești: cea în care
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
celui mai straniu dintre realuri. Orice poate fi semn pentru orice. Poemele sunt scrise într-o continuă transă. Mai puțin convingătoare sunt intruziunile volitive în delir. Anularea distanțelor spațio-temporale și, implicit, bruscarea percepției cititorului fac parte dintr-un „program” al revelației. Rămâne de discutat dacă spiritul asocierii din structurile imagistice e produs al unui calcul glacial și detașat sau țâșnește dintr-o „naivitate” vizionară. Oricum ar fi, impresia că în atmosfera poemelor a coborât un demon e copleșitoare. (Sinonime pentru demon
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
structurile imagistice e produs al unui calcul glacial și detașat sau țâșnește dintr-o „naivitate” vizionară. Oricum ar fi, impresia că în atmosfera poemelor a coborât un demon e copleșitoare. (Sinonime pentru demon: eclipsă a lucidității, mișcare anamorfotică a fabulației, revelația mai veche cum că realul simțit fără simțurile dereglate e o prejudecată etc.). Realizând o topografie infernală, poemele scot din Ion Mureșan un suflet manierist (în sensul lui Hocke), stupefiat mereu de arătările subteranei. Biologia infernală Populația infernului cuprinde pe
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
oare să-mi ridic limba/ printre buruieni/ căci, iată ferestrele cârciumii umflându-se ca niște/ săculeți de piele catifelată/ și ca niște ugere de vacă/ și din ce în ce mai aproape roiurile de fluturi/ întunecați/ foșgăind hămesite”. Orfeu din subterană are nu o dată revelația zeului anihilator, obiectivat în reprezentări cumplite ale mineralității și anatomiilor manieriste. El se vede prin însoțirea sacrului cu desfrâul și comedia: „Nu vreau să mint. Zeul venea și el./ Chip nu avea ci doar o placă de fontă,/ plată și
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
ridică crucea propovăduitoare, afirmînd că Blaga greșește de trei ori. Mai întîi, cînd vede în Marele Anonim un Dumnezeu meschin și gelos, care nu are altceva de făcut decît să se ascundă de om, acesta fiind motivul pentru care, în locul revelației iscate în istorie de apariția lui Hristos, Blaga pune ideea dezonorantă a unui deus absconditus. Un zeu care nu-și iubește făpturile și care se străduiește temător să păstreze distanța față de ele este o stihie dubioasă a cărui principală grijă
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
treilea rînd, Blaga definește religia după ureche, adică după calapodul unor scheme abstracte. Căci sunt cinci elemente care definesc în chip intim religia creștină, pe care Blaga le ignoră cu seninătate: 1) credința, 2) caracterul personal al lui Dumnezeu, 3) revelația, 4) mîntuirea și 5) așteptarea plină de speranță că Dumnezeu ne va salva. La Blaga credința e inexistentă, Marele Anonim e un principiu rău și impersonal, revelația nu intră în obiceiurile unui zeu ascunzător, mîntuirea e o pleașcă consolatoare bună
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
le ignoră cu seninătate: 1) credința, 2) caracterul personal al lui Dumnezeu, 3) revelația, 4) mîntuirea și 5) așteptarea plină de speranță că Dumnezeu ne va salva. La Blaga credința e inexistentă, Marele Anonim e un principiu rău și impersonal, revelația nu intră în obiceiurile unui zeu ascunzător, mîntuirea e o pleașcă consolatoare bună de amăgit bătrînii, iar așteptarea plină de speranță e un poncif psihologic. De aceea, filozofia lui Blaga nu numai că nu-ți insuflă speranță, dar te împinge
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
8 milioane de străini, majoritatea de origine asiatică, dintr-o populație totală de 27 de milioane de locuitori. Ramadanul este o lună sacră pentru musulmani pentru că este luna în care, conform tradiției lor, Coranul i-ar fi fost dezvăluit, prin revelație, profetului Mahomed.
Expulzare pentru nerespectarea Ramadanului by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55805_a_57130]
-
străbaterea subteranei orbilor de către personaj pare să fie înrudită simbolic cu ritualul de inițiere în Misterele de la Eleusis, dar cu un final macabru: mai exact, este ca și cum Oedip ar fi fost inițiat în Misterele de la Eleusis, pentru că în final, ca revelație supremă a inițierii, să îi fie scoși ochii. Lucrurile nu se opresc aici: mai funcționează o a doua revelație - undergroundul orbilor este continuat de conductele imunde de scurgere ale metropolei, cu toate dejecțiile inerente! Și, totuși, există în Despre eroi
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
cu un final macabru: mai exact, este ca și cum Oedip ar fi fost inițiat în Misterele de la Eleusis, pentru că în final, ca revelație supremă a inițierii, să îi fie scoși ochii. Lucrurile nu se opresc aici: mai funcționează o a doua revelație - undergroundul orbilor este continuat de conductele imunde de scurgere ale metropolei, cu toate dejecțiile inerente! Și, totuși, există în Despre eroi și morminte și altfel de spații citadine, nedemonizate, care se sustrag pervertirii: parcurile, de pildă (în speță Lezama și
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
conștiința sisifică a nimicului pe care îl faci. De obicei exegeții fără har se salvează de această tortură sugestionîndu-se cu o imagine de sine bovarică: scriindu-și aridele referate, ei trăiesc cu încredințarea că prin paginile lor ies la iveală revelații aparte, caz în care bovarismul îi mîntuie de deșertăciunea efortului făcut, înviorîndu-le ochii cu himera inițierii cititorului în subtilități abstracte. Aici însă, bovarismul lipsește, autorul fiind conștient de treapta platitudinii pe care stă. Concluzia e una: nu are nici un rost
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
de știut acest lucru. O.L.C. - E greu de spus. Când ai mai mulți copii, pe toți îi iubești în egală măsură. Trebuie să mărturisesc că am avut satisfacții enorme sesizând elemente inedite în diferitele partituri. Mă refer, bunăoară, la revelația motivelor conducătoare din Oedipe; le-am identificat; sunt douăzeci și șapte. Și astăzi cred că poate fi alăturat încă unul. Am fost captivat de opera Hamlet de Pascal Bentoiu, de primele zece simfonii ale lui Georg Wilhelm Berger. Am scris
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
să fie formulate acuzațiile la adresa omului Slavici n-au mai fost niciodată reeditate. Din fericire, Dimitrie Vatamaniuc a preluat ediția critică Ioan Slavici, întreruptă de dispariția lui Constantin Mohanu. Și a făcut-o printr-un volum care echivalează cu o revelație de proporții. Afirmația lui Iorga, din 1903, referitoare la postumele eminesciene depuse la Academie de către Maiorescu în 1902, se potrivește și ediției de față. , dintre filele îngălbenite ale unor colecții de ziare nemaicitite de nimeni. Un Slavici care contrazice, în
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
al lui necesită, formă des întâlnită în publicistica ardeleană de la 1880, și Tiernagora, la p.453, în loc de Țârnagora, adică Muntenegru), câteva note imprecise și cam multele greșeli de tipar nu pot însă să clatine convingerea că ne aflăm în fața unei revelații istorico-literare, cum puține au fost în ultimul deceniu.
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Polonia am avut ocazia de a cunoaște, de astă dată, formația Chromosomos, fondată și condusă de bateristul Artur Dominik. Avându- i în componență și pe Tomek Kasiukiewicz/trombon, Lukasz Kluczniak/sax, Marcin Spera/bas și pianistul Robert Jarmuzek (încă o revelație a unei școli jazzistice foarte productive), cvintetul evoluează dezinvolt pe muchia dintre genuri și stiluri, într-o insolită mixtură de repere subliminale: King Crimson, Prime Time-ul lui Ornette Coleman, ritmurile balcanice etc. Indubitabil, Austria rămâne o mare putere muzicală. Participarea
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
a cetățeanului modern, fiind străină de obișnuințele de gîndire ale dresajului mediatic. Majoritatea paginilor sunt scrise noaptea, întunericul predispunînd la echivocuri de interpretare. Unele pagini comunică perplexități sau dificultăți de înțelegere, altele transmit revolte și scîrbe, iar altele seninătăți și revelații. Dar peste tot răzbate senzația că Tarangul scrie pentru sine: scrie din nevoia de a se edifica, de a se liniști lămurindu-se, de aceea scrisul lui n-are ostentație artistică, adică ambiția de a se înfățișa frumos cititorului. Ce
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]