KorAP: Find »[drukola/base=rilă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...103 >

2,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

Recens?m�ntul din 1925 a furnizat material de baz? pentru importante cercet?ri asupra clasei muncitoare (Woldt, 1926; Jost, 1932). asupra �noilor clase medii�, asupra statusului social ?i ideologiei (Kracauer, 1930; Dreyfuss, 1933; Lederer, 1937) că ?i pentru lucr?rile pionierilor �n domeniul mobilit??îi sociale (Mitgau, 1928; Geiger, 1932). Aparte de acest curent, �n Austria, economistul liberal Joseph Schumpeter �?i conținu? lucr?rile teoretice asupra claselor sociale (1951), iar Paul Lazarsfeld, pe atunci socialist, conduce cercet?ri empirice asupra

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
medii�, asupra statusului social ?i ideologiei (Kracauer, 1930; Dreyfuss, 1933; Lederer, 1937) că ?i pentru lucr?rile pionierilor �n domeniul mobilit??îi sociale (Mitgau, 1928; Geiger, 1932). Aparte de acest curent, �n Austria, economistul liberal Joseph Schumpeter �?i conținu? lucr?rile teoretice asupra claselor sociale (1951), iar Paul Lazarsfeld, pe atunci socialist, conduce cercet?ri empirice asupra tineretului (1931) ?i ?omajului (1933). Sociologii germani sub nazism Instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate acestui elan. DGS �?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mare oră? industrial unde ultimele valuri de imigran?i au �nmul?it ghetto-urile care amenin?au cu importante �probleme sociale� explic? de ce s-a dezvoltat aici o tradi?ie sociologic? urban? ?i, mai larg, de ce s-au �nmul?it cercet?rile asupra ac?iunilor reciproce �ntre indivizi ?i mediu. Oră?ul este considerat de c?tre sociologi nu numai ca un laborator privilegiat de analiz? a schimb?rîi sociale ?i a fenomenului de dezorganizare ?i reorganizare morfologic? ?i cultural? c?rora

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i, g?sesc aici un climat �n care se pot desf??ură. Rezultatul este c?, �n oră?, toate ambi?iile secrete ?i toate dorin?ele reprimate �?i g?sesc loc de exprimare. Oră?ul amplific?, etaleaz? ?i afi?eaz? manifest?rile cele mai variate ale naturii umane. Acest fapt face oră?ul interesant, chiar fascinant, un loc al descoperirii secretelor inimii umane ?i al studiului naturii umane ?i al societ??îi�. R. E. PARK, Oră?ul că laborator social� (1929); �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
arăt? ?i grijă existent? la Harvard de a �nscrie explicit cercetarea empiric? �n cadre teoretice diverse, fiindc? Mayo (1933) are grij? s?-?i situeze rezultatele ?i �n raport cu tezele lui Durkheim ?i Pareto, dar ?i �n raport cu lucr?rile lui Piaget, Freud sau Janet � prevestind rolul pe care aceast? universitate avea s?-l joace �n dezvoltarea teoriei sociologice. Cel care a fondat departamentul de sociologie de la Harvard este Pitirim Sorokin. Imigrat �n Statele Unite �n 1924, el ocup? un loc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care �i datoreaz? totu?i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mai ț�rziu, noul Departament al Rela?iilor Sociale, pluridisciplinar (�n timp ce Sorokin anim? Harvard Center în Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Center în Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
conduitele lor �n func?ie de situa?iile �n care se afl?. �ns? abia dup? r?zboi dezvolt? Parsons o teorie general? care va deveni dominant? �n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin?ilor fondatori�, pe care un anumit num?r de autori importan?i au �ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociologiei s? treac? peste frontierele natale, dincolo de Atlantic, pentru a putea atinge o maturitate, atunci c�nd �n Europa erau r?sun?toare �nfr�ngerile democra?iilor. F?r? �ndoial? c? nouă gazd? american? nu putea fi la fel de risipitoare. Transform?rile sociale accelerate, etică protestant? de ra?ionalizare a cunoa?terii ?i a practicilor, pragmatismul orientat spre eficacitate �n dispre?ul ideologiilor, capitalismul condus de datoria de mecenat ?tiin?ific ?i social, universit??i primitoare a inovatorilor � s�nt tot at

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de mare prosperitate economic? ?i de relativ? pace social? care, �n conjunctură politic? internă?ional?, �i permit s? joace cu fermitate un rol de prim? putere mondial?. Societatea american? �?i reg?se?te credin?a �n valorile ?i �n reprezent?rile tradi?ionale, aflate �n suferin?? la �nceputul anilor treizeci. S-a putut remarcă (Lipset, 1963) c�ț de mult s-a transformat reflexia social? pe parcursul a dou?zeci de ani � trec�nd de la pesimism la optimism ?i, prin efect, de la

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
unde se afl? Merton, �sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator: C. Wright Mills. Originea universitar? periferic? (Wisconsin) a acestui sociolog (mort prematur �n 1962) �l autorizeaz?, f?r? �ndoial?, s? �nfrunte un establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? �nfrunte un establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin această, el re�nnoad? leg?tură cu firul istoric ?i critic al sociologiei clasice europene (Marx

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
este, dup? p?rerea mea, un ansamblu de tradi?îi pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i �ncerc?rile omene?ți dureroase. Cred, de asemenea, c? aceast? tradi?ie se izbe?te, �n prezent, de obstacole considerabile at�ț �n interiorul ?tiin?elor sociale, c�ț ?i �n contextul politic ?i universitar � dar c?, totu?i, calit??ile ce

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Na?ional de Statistic? ?i de Studii Economice (INSEE) � instrumente de observare ?i analiz? ce se vor dovedi pre?ioase ?i pentru cercetarea sociologic?. Sociologia nu va fi uitat?, chiar dac? noile institu?îi cu care se doteaz? ?i lucr?rile ce le va întreprinde se vor datora mai mult ini?iativelor individuale dec�ț unei voin?e politice explicite. Astfel, numele a trei principali re-constructori ai sociologiei franceze este legat de institu?îi care au v?zut atunci lumina zilei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de-a VI-a sec?îi (de ?tiin?e economice ?i sociale) a ?colii Practice de �nalte Studii (EPHE), ca ?i pe acela al comenzilor venite de la institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r? a uita de finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia de un mediu intelectual favorabil. Foarte influentul Partid Comunist, la care ader? sau cu care simpatizeaz? (p�n? �n 1956) numero?i sociologi, condamn

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Maucorps ?i Chombart au fost primii care au constituit echipe de lucru, Morin scria deja despre subiecte diverse, �ntotdeauna cu mare talent. Fiind mai ț�n?r ?i mai ne�ndem�natic, eu f?ceam eforturi s?-mi continui cercet?rile ?i s? m? orientez teoretic. Din punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?. Carieră era lent? iar salariile mici. Pu?în c�te pu?în sindicatele au reu?it s? ob?în? ceva amelior

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
capacit??i euristice �ndoielnice] nu va fi paradigmă care spera s? devin? ?i nici nu va orienta efectiv demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? fecundeze g�ndirea sociologic? (cf. cap. III). Totu?i, s? nu r?m�nem cu ideea c? reflexia ?i dezbaterea teoretic? s�nt absențe: stau m?rturie conflictul ce opune pe Aron lui Gurvitch [27:112] că ?i lucr?rile lui Bourricaud asupra autorit??îi (1961), ale lui Crozier asupra birocra?iei (1964) sau demersurile lui Touraine (1965a) de �ntemeiere a unei �sociologii a ac?iunii�. �n toate aceste cazuri, �n grade diferite �ns?, referin?a weberian? este evident? � chiar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
din America Latin? (CENTRO brazilian, FLACSO la Santiago de Chile) ?i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mentalit??ilor, conflictelor internă?ionale, emigra?iei ?i, mai ales, asupra rasismului. �ncep�nd cu 1970 apare, din ini?iativa să, Tendin?ele principale ale cercet?rîi �n ?tiin?ele sociale ?i umane, Lazarsfeld redact�nd volumul consacrat sociologiei[28]. ??rile occidentale au beneficiat ?i de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane ?i de sus?inerea guvernului federal, �nainte de toate pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice. Prin această erau completate politic finalit??ile economice ale planului Marshall al

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
propensiunii pragmatismului ?i explorarea posibilit??ilor de compromis �ntre for?ele sociale opuse�, ceea ce, pe termen lung, ar fi trebuit s? contribuie la apropierea sistemelor politice europene, judecate că autoritare ?i prea ierarhizate, de �idealul� american [64:58]. Dac? orient?rile (�n special metodologice) ale sociologiei americane se bucur? de un statut privilegiat �n jum?țațe de lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Ungaria, Iugoslavia); pe de alt? parte, pu?în c�te pu?în �?i fac loc schimburile ?tiin?ifice prin �cortina de fier� (stau m?rturie �nmul?irea traducerilor str?ine ?i a publica?iilor �n englez? ?i �n german? �n ??rile socialiste, sau ?inerea �n 1970 a celui de-al VII-lea Congres al ISA, la Varna, �n Bulgaria). Reconstruc?îi ?i construc?îi ale sociologiilor occidentale �n Vest, statutul sociologiei difer? mult de la o na?iune la alta � ?i aceast

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]