4,067 matches
-
în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
a ta suflare bătrânelul cel plăpând A muncit o viață-ntreagă... iar acum este flămând. A rămas și fără casă, de copii a fost uitat. Stă acum pe unde-apucă, chinuit și ignorat... Geru-n față îl lovește, șoarecii pâinea i-o rod... Lumea-l vede și nu-i pasă de bătrânul de sub pod. Doamne-ajut-acea ființă, n-o lăsa pe mâna Sorții! Trimite de sus un Inger, să-l scape din ghiara morții! © D. Theiss Referință Bibliografică: Aș lua din Lume-amarul... Doina Theiss
AŞ LUA DIN LUME-AMARUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342215_a_343544]
-
ascunderii «cuvântului traversat de gând» (Text), despre obârșiile-i meteoritice (Eu mă trag dintr-o stea căzătoare / prăbușită în marea cea neagră și mare - «Siglă» - AmNS, 121), „cu debarcare“ în «nisipuri de Dobrogi nemuritoare», despre copacul având roți în loc de rădăcini, „rod“ al unui «efort de miliarde și miliarde de ani / pentru o atât de trecătoare secundă» (Copacul cu roți), despre «munți necuvântători / și cutremurători» din centrul orbitei de „stea cu coadă“, prevestitoare (la români) de războaie (Steaua cu coadă), despre efectele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
ai bătrânei Indii, păstrători din tată în fiu ai tainelor îndeletnicirii lor, puteau să își înceapă menirea. Vârsta la care focul patimilor trupului se așază lin în matca lui, când copacul crescut în primăvară, ajuns în vara lui, poate da roade. Știința sufletului este cea mai înaltă știință, spunea un învățat indian. Pentru că desăvârșirea începe acolo, la vârful vârstelor. Pentru Ștefan Doru Dăncuș, medicina este în mod obligatoriu necesară acestei clipe a lumii, dar numai medicina sufletului, aceea a vechilor daci
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
în a-și atinge ținta.” Părul de aurși obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
o mârșăvie atât de crasă. Astfel de cazuri sunt la tot pasul și e suficient să arunci o privire mai atentă în jur ca să le observi. Dar nu despre asta aș vrea eu să vorbesc acum. Întrebarea fundamentală care îmi roade neuronii și sufletul este alta: care din dezamăgiri este mai mare? Dezamăgirea față de tine sau față de ceilalți? Dezamăgirea față de tine intervine atunci când, în mod pueril și gratuit, ai catagolat eronat, grotesc și impardonabil o oarece ființă fără să-ți fi
DEZAMĂGIREA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342269_a_343598]
-
soarelui ce cu greu găsesc un petec de nor alb să se joace, îi dau o strălucire aparte. În zare, nu departe de țărm, se zăresc, ieșind din ape, petece de pământ. Câte o sămânță, dusă de vânt, a dat roadă și s-a înălțat acolo un cocotier, sau orice altceva, de un verde crud. Ici, colo, câte un turist liniștit își face plimbarea zilnică sau își lasă trupul învăluit de arșița zilei, ca apoi să și-l răcorească în apa
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
soarelui ce cu greu găsesc un petec de nor alb să se joace, îi dau o strălucire aparte.În zare, nu departe de țărm, se zăresc, ieșind din ape, petece de pământ. Câte o sămânță, dusă de vânt, a dat roadă și s-a înălțat acolo un cocotier, sau orice altceva, de un verde crud.Ici, colo, câte un turist liniștit își face plimbarea zilnică sau își lasă trupul învăluit de arșița zilei, ca apoi să și-l răcorească în apa
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
pe-al iadului drum. Și, Doamne, ce har viața-ntreag-a cuprins Când „da”-ul meu cerul senin a atins! Prin fața Ta, Domnul trece pe cale Și-ți oferă iertare prin rănile Sale. Acum este ziua când poți să-L primești Și sufletul ros de păcat să-nnoiești. Mă rog să asculți chemarea divină Ce curge din ceruri ca apa cea lină, Mă rog să primești viața veșnică-n dar Plăsmuită-n durere pe Crucea de-amar. Adina Sas-Simoniak, Chicago www.orizontcrestin.org Referință
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
321 din 17 noiembrie 2011. E destul doar o clipă, Ca să-ți pierzi echilibrul Și să-ți simți ruptă o aripă Ce-ți îngreunează de tot zborul! E destul doar o vorbă năroadă, Ca sufletul tău alb să ți-l roadă Și să te trezești pierdut în gândire, Când învinge, în tine, a ta fire... E destul doar să privești bâlciul Și să-ți dai seama de înstrăinare; Fie locul un vacarm din stadion Sau în tăcerea la-nmormântare! E destul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342505_a_343834]
-
PASTEL DE IARNĂ Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului PASTEL DE IARNĂ Iarna nu are zăpadă - Mă-nvăluie ziua în lut - Nu încetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Iernile noastre fac roadă Dansul, de la început - Nu încetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Lupilor timpului, pradă, Nu, amândoi n-am căzut - Cât nu-ncetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Dulce amar, ca ninsoarea Ce n-a căzut nicăieri, Arde în ochii
PASTEL DE IARNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342532_a_343861]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului E destul doar o clipă, Ca să-ți pierzi echilibrul Și să-ți simți ruptă o aripă Ce-ți îngreunează de tot zborul! E destul doar o vorbă năroadă, Ca sufletul tău alb să ți-l roadă Și să te trezești pierdut în gândire, Când învinge, în tine, a ta fire... E destul doar să privești bâlciul Și să-ți dai seama de înstrăinare; Fie locul un vacarm din stadion Sau în tăcerea la-nmormântare! E destul
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > LUMINI DE GER Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Aprind tăcerea-n rug de iarbă udă, și beau aghiazma din singurătăți, pustiului ce-a ros din carnea-mi crudă, lumini de ger îi voi săpa sub bolți! Pe coapsele de maci m-așez flămândă, de tine,de iubire și de ieri, azi,dorului nu-i sunt decât o pândă, cu gloanțe retezate-n primăveri! Un
LUMINI DE GER de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342611_a_343940]
-
vorba despre o stare de contradicție „existențială”, ce funcționează ca o supapă de siguranță în conștiința de sine a credinciosului ce se luptă și-l protejează de înclinația persuasivă spre vanitate și mândrie, tocmai datorită reușitei luptelor duhovnicești, ce dau roade experiențele harismatice și dumnezeiești a lucrării bineplăcute lui Dumnezeu a virtuților evanghelice. Este cunoscut faptul că fiecare dobândire duhovnicească și progres în virtuți sunt întotdeauna sub directa amenințare a unei scăpări inconștiente la trufie și mândrie. Tot ceea ce dobândește omul
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
ci doar o îndreptare a vieții prin pocaință. Căci așa cum în această lume văzută nu toți oamenii au aceeași vârstă tot așa și în lumea duhovnicească a Bisericii stările sunt diferite potrivit parabolei semănătorului: și cel desăvârșit aduce lui Dumnezeu rod înmulțind (sămânța primită) de o sută de ori, cel mijlociu de saizeci de ori, iar începătorul de treizeci de ori (Mt 13, 23), fiecare după puterea lui și nimeni nu este respins de Dumnezeu pentru că nu aduce rod însutit. Noi
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
si câștigă mulți adepți, mai mulți proști decăt deștepți! Votul interesează că, plebea nu contează! Dar suferă neamul meu, din rău merge spre mai rău! Haide-ți fraților la vot că, ne-alegem cu-n netot ce se așează pe ros, de nu rămâne nici os! © Maria Filipoiu 14.11.2014 Referință Bibliografică: BĂTĂLIE PE CIOLAN -pamflet- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate
BĂTĂLIE PE CIOLAN -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341592_a_342921]
-
joc suplu, diversificat al echivocurilor: iluminări radioase și întunecări tulburi îmblînzesc moartea și viața din cuvinte. „Tot mai rare și mai repezi erau ploile/ Deși aveam cusut ascunzișul cu iarbă sălbatică,/ gustam din rădăcini amare/ pînă plesneam în muguri/ și rodeam...” Tridimensionalitatea, fluența versului designatic cu accente lirice, uneori ușor revolute, alteori evanescente, conferă poemelor un parfum dulce-amărui, precum gustul cafelei sorbite dimineața, lângă „un crin nefurat”: „Bucuros să-mi ușurezi nașterea și moartea,/ m-ai poftit la cina de spice
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Și despre care scrii o odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o am nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Când toată lumea dă din coate Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
să văd, prin colțurile curții, săbiile și sulițele, frânghia cu care-l legam pe Statu-Barbă-Cot, afurisitul ce ne punea atâtea piedici de-a lungul călătoriei noastre pe tărâmul celălalt, unde aveam noroc să fim salvați de Pajura vicleană care ne rodea carnea de pe pulpa picioarelor, iar când ajungeam la suprafața pământului eram ajutați de Zâna Florilor care ne stropea rănile cu apă vie și, ca prin farmec, ne făceam bine, și iar porneam vijelioși să învingem duhurile rele. În pragul casei
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
banii și să ne mai amărâm sufletele cu noile decizii ale guvernanților...dar e și un prilej de a ne vedea cu alți colegi, de aceeași specialitate, din întreg județul. Mereu se fac și frumoase prezentări de carte...și-ți rozi unghiile făcând calcule...platesc blocul sau îmi iau nu știu care carte nouă și foarte bună de metodică? Duc copilul la patinoar mâine sau îmi pot permite și o carte de specialitate? Îmi iau medicamente mai scumpe...sau îmi rup pantofii ca să
NE PREGĂTIM DE WEEK-END? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340641_a_341970]
-
Și despre care scrii o odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o am, nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Că toată lumea dă din coate: Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340724_a_342053]
-
Despre Majestatea Sa Regele Mihai I al României, scrisa aceasta e însăși o temă de scris, pentru că se urzește într-o operă dintr-un ghem care pe măsura depănării, scoate afară fluturi de molie. Ei au zăcut acolo și au ros, neașteptându-se ca la întâlnirea cu lumina libertății să fie prinși. În exterioritatea oricărui sistem de convingere, combinând ura cu lichelismul, întocmai au fost și or mai fi persoane sinistre, activând deliberat pentru suprimarea adevărului în legătură cu Majestatea Sa Regele Mihai
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
stâlp boticul Mâncare-ar fi vrut să ceară. Ochii mari cu lacrimi multe Îmi vorbeau fără cuvinte, M-am oprit să nu o sperii Și-am stat lângă pomi, cuminte. Știam că îi place scoarța Toată iarna să le-o roadă, Mi-am chemat și surioara lângă mine, Să o vadă. Tremura din trup micuța, Cu codița ridicată, Parcă-ar fi speriat-o lupul Din pădurea fermecată. Câțiva morcovi din grădină Aș fi vrut să-i pun sub bot, Dar au
MUSAFIRA NOASTRĂ (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341136_a_342465]
-
ceasornic, nu se abătea de pe mijlocul străzii, nu întorcea capul, doar fluturările urechilor trădau viața, măgarul trăgea o cotigă pe scândura căreia stătea cocoșat un om, un bărbat înfiorător de slab, doar piele galbenă atârnând pe oase, din căciula maronie, roasă pe la margini, curgea o față lungă, hieratică dacă nu ar fi fost albul ochilor, parcă fără sprâncene, un nas ascuțit, străveziu, o gură deschisă, căzută, cu buze vinete... - Bună dimineața, rosteam tare. Omul din droașcă nu schița niciun gest, doar
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]