1,653 matches
-
Ierusalim, și i-a făcut de groază, de spaimă și de bătaie de joc, cum vedeți cu ochii voștri. 9. Și din pricina aceasta au căzut părinții noștri uciși de sabie, și fiii noștri, fiicele noastre și nevestele noastre sunt în robie. 10. Am de gînd dar să fac legămînt cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca mînia Lui aprinsă să se abată de la noi. 11. Acum, fiilor, nu mai stați nepăsători; căci voi ați fost aleși de Domnul ca să stați în slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Și i-am pus în mână o monedă mare, strălucitoare. în vreme ce mă străduiesc să termin cât pot mai bine această carte, în vreme ce rostesc cuvânt după cuvânt, mă gândesc adesea la moarte. Ea este ceva supărător și de cele mai multe ori definitiv. Robia morții este cea mai mare povară a creației. între mine și moarte stă de fapt numai dictafonul Sony MZN, care, cu o răbdare de nedescris, înmagazinează tot ce spun. Dacă apăs de două ori pe clapeta din dreapta, atunci revine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de ne calcă toți în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie, taclale
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se dusese vestea până departe, cum că găseai grăunți din metalul prețios împrăștiați până și în praful drumurilor. Negru, pentru că acesta era numele uriașului despre care ți-am vorbit, era putred de bogat. Oamenii care locuiau aici, erau ținuți în robie și munceau din greu să adune aurul pentru Negru, din nisipul apelor ori din colbul de pe drumuri. El nu lăsa pe nimeni să se apropie și își păzea cu strășnicie hotarele. Dacă prindea de veste că cineva intrase pe pământurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a luat argintul și aurul din Casa Domnului și din vistieriile casei împăratului și l-a trimis ca dar împăratului Asiriei. 9. Împăratul Asiriei l-a ascultat. S-a suit împotriva Damascului, l-a luat, a dus pe locuitori în robie la Chir și a omorît pe Rețin. 10. Împăratul Ahaz s-a dus la Damasc înaintea lui Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei. Și, văzînd altarul din Damasc, împăratul Ahaz a trimis preotului Urie chipul și înfățișarea acestui altar, întocmai cum era făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
împăratul Asiriei a străbătut toată țara și s-a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat-o timp de trei ani. 6. În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, și a dus pe Israel în robie în Asiria, l-a dus să locuiască la Halah și la Habor, lîngă rîul Gozan, și în cetățile Mezilor. 7. Lucrul acesta s-a întîmplat pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care-i scosese din țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Israel se dăduseră la toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam; nu s-au abătut de la ele, 23. pînă ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toți slujitorii Săi prooroci. Și Israel a fost dus în robie, departe de țara lui, în Asiria, unde a rămas pînă în ziua de azi. 24. Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Avat, din Hamat și din Sefarvaim, și i-a așezat în cetățile Samariei în locul copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
a trimis împotriva lor niște lei care le omoară pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului țării." 27. Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: "Trimiteți pe unul din preoții pe care i-ați luat de acolo în robie să plece să se așeze acolo, și să le învețe felul în care să slujească Dumnezeului țării." 28. Unul din preoții care fuseseră luați robi din Samaria, a venit de s-a așezat la Betel, și le-a învățat cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
domniei lui. 13. A luat de acolo toate vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, și a sfărîmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji, în număr de zece mii, cu toți teslarii și fierarii: n-a mai rămas decît poporul sărac al țării. 15. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
se aflau în cetate. 20. Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat, și i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla. 21. Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorît la Ribla, în țara Hamatului. Astfel a fost dus în robie Iuda, departe de țara lui. 22. Și Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, și pe care-l lăsase în țara lui Iuda, sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23. Cînd au auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
la Mițpa. 26. Atunci tot poporul, de la cel mai mic pînă la cel mai mare, și căpeteniile oștilor, s-au sculat și au plecat în Egipt, pentru că le era frică de Haldei. 27. În al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță, 28
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
face tot ce poruncește împăratul, domnul meu, robului său." Și Mefiboșet a mîncat la masa lui David, ca unul din fiii împăratului. 12. Mefiboșet avea un fiu mic, numit Mica, și toți cei ce locuiau în casa lui Țiba erau robii lui Mefiboșet. 13. Mefiboșet locuia la Ierusalim, căci mînca totdeauna la masa împăratului. El era olog de amîndouă picioarele. $10 1. După aceea, împăratul fiilor lui Amon a murit, și în locul lui a domnit fiul său Hanun. 2. David a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
munți. Ceva totuși din inima lui, rămânea lângă cei înmormântați creștinește. Camarazii lui, cu care împărtășise atâtea dificultăți și spaime urmau să-și unească în metamorfozarea trupurilor, inocența lor cu cea a înaintașilor din vremurile de restriște ale luării în robie. Peste secole, au rămas sintagmele: „...că nu vin tătarii!” ca și “mai încet că nu dau turcii!”, cristale de istorie vitregă rămase în circuitul lingvistic românesc. Numai Dimitrie Cantemir, după lupta de la Stănilești, 1711, în retragere și în preajma Țarului
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
crizantematici, cu aripi albe de îngeri peste întreaga Țară, prezentă acum pe toate lungimile de undă și pe toate ecranele lumii. Un întreg popor își plângea morții - martiri, se lumina la gândul libertății pe care nu o mai credea posibilă. Robia închisese toate orizonturile. Și nu întâmplător, deși flămânzite, densele și imensele mase de tineri n-au strigat: “vrem pâine!” ci: „vom muri și vom fi liberi! Jos călăul! Acum ori niciodată! Vom câștiga! Libertate! Libertate!” Conștiința și dorința de valori
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prin trimiși, le-a comunicat în atâtea rânduri, pe cine să aresteze, pe cine să condamne, când să le dea drumul, iar ei tot freacă mangalul aiurea, ba se împiedică în legislație, ba în chestii de procedură, ba în poalele robii judecătorești? Dacă ar fi după el, spune că ar desființa tagma asta mult prea vorbăreață, și i ar da câteva ore suplimentare lui Boc să se ocupe și de treaba asta. Boculețului cel mic, nici nu i-ar fi prea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
acest gând doar pentru sine, din delicatețe. În acel moment, în liniștea care se așternuse, se auzi, cumpănit și înțelept, glasul lui Zalman Aron: Să nu vă pierdeți nădejdea și să vă țineți cum se cuvine firea, dragii mei... De la robia egipteană încoace, noi, evreii, am fost supuși de soartă la cele mai grele și mai cumplite încercări, dar întotdeauna apele mării s-au dat într-o parte din calea noastră și am găsit în cele din urmă drumul spre limanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mureau, însă viața mergea înainte. Dacă te îndrepți spre valea fluviului Hapi, până să ajungi la apele nesfârșite de la capătul lumii, afli câteva țări cu oameni roșii, care au multe arme iuți, de aramă călită; acolo au fost duși în robie mulți oameni negri sau albi de la apus. Iar dincolo de Valea Pământului Negru, mai către miazăzi, trăiesc alte câteva neamuri care, deși tot negre, nu seamănă cu cele de dincoace de vale. Mai departe de acele ținuturi nu mai este nimic
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sunt robii cei adevărați. Și copiii lor... Păru că se luminează. Acest sclav sau nu era chiar atât de înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Și copiii lor... Păru că se luminează. Acest sclav sau nu era chiar atât de înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag cu arcul. După aceea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag cu arcul. După aceea am învățat graiul tobelor și câteva graiuri ale neamurilor vecine. Tăcu. Iahuben tocmai acum era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-a străpuns cu ea și eu am nimerit întîmplător printre robii de pe Piscul Sfânt. Mai târziu, Marele Preot m-a luat la el. Asta-i tot. - În Ta Kemet ți-a plăcut? Sclavul zâmbi. - Crezi că robului îi place robia? Iahuben îl privi surprins. Apoi îl întrebă iarăși: - Cum este țara aceea Ta Kemet toată? Eu asta te-am întrebat: dacă ți-a plăcut țara. N-o știu decât la miazănoapte, dar am auzit că e foarte lungă, cât ține
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu răspunse. - Pari trist, de aceea te-am întrebat! mai zise soldatul. Auta se uită îndărăt. În preajma lor nu era nimeni. - M-am descurcat greu cu Tefnaht. Mi-a spus că nu vrea să-i ia cu sine pe toți robii. Mi-a poruncit să-i aleg numai pe cei mai vrednici de muncă și mai ageri. - Și ce e rău în asta? făcu Iahuben. - Pe ceilalți va porunci să-i ucidă. Iată ce e rău! Iahuben se uită lung: era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu nădăjduiți în zadar: voi n-o să aveți norocul pe care-l are ticălosul om negru adus de ei. El este iscoada lor! Mi-au arătat zeii în vis... - De unde știi tu ce știu numai zeii? îl întrerupse bătrânul Agbongbotile. Robia nu este noroc. Ca să știu asta nu trebuie să vină zeii în vis în inima mea. Dar viitorul nu-l putem ghici nici eu, nici tu, nici Tankoko... Vrăjile tale m-au mințit prea de multe ori ca să le mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
stăpânii mi-au spus că, pe cei pe care nu-i voi socoti ageri și buni de muncă, îi vor ucide. Și am venit să mă sfătuiesc eu voi, să vă întreb: e mai bună moartea sau e mai bună robia? Căci altă ieșire nu aveți. Dacă eu mi-aș curma viața, cum m-am gândit s-o fac, s-ar găsi altul să aleagă. Ar alege poate jumătate din voi, și pe ceilalți i-ar da pe mâna soldaților. M-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Auta tăcu. Ce să le spună? Să le mărturisească și un gând sfios care abia îi venise și de care se temea și el? Să li-l spună măcar ocolit. - Mai-Baka, zise Auta încet, când trăiești poți nădăjdui. Poate că robia nu e veșnică. Poate că poți să scapi o dată de ea. Numai mortul nu mai poate nădăjdui nimic: după moarte nimeni nu mai face nimic, decât putrezește. Și aș mai spune ceva... Văzîndu-l că amuțește, Agbongbotile căută să-i dea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]