1,479 matches
-
Grande Union, la détection du public cible de la presse catholique roumaine et l'établissement (par le Saint Siège) des critères et normes décisives pour qu'une publication soit considérée catholique. Au milieu de notre recherche il y a la presse Romano catholique roumaine mais, en vue de réussir une analyse scientifique comparative, on fera d'abord une présentation et une évaluation générale de la presse catholique en Roumanie (qui inclut la presse Greco catholique et celle des minorités catholiques : hongroises, allemandes) et
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
des phénomènes a déterminé le caractère objectif de cette recherche. La période chronologique proposée est la première moitié du XXe siècle. On a choisi cette période parce que le début du siècle est le même avec l'apparition de la presse Romano catholique roumaine des diocèses de Iasi et Bucarest, et les derniers années de la première moitié du XXe siècle représente la période quand le régime communiste a commencé en Roumanie, fait qui a mené à la disparition de la presse catholique de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
en Roumanie; la publication devrait être un facteur de cohésion et d'unité pour les catholiques (en considérant aussi la diversité de ces chrétiens en Roumanie, en spécial après 1918, quand il y avait plusieurs groups ethniques, deux rites différents: Romano et Greco-catholique et aussi multiples ordres missionnaires: Franciscains, Jésuites, Dominicains, Assomptionnistes etc. L'importance de l'apparition de cette publication a été comprise et il y avait de nombreux projets en ce sens qui ont eu comme objectif l'unité
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
thèmes sociaux et politiques; le journal a cessé d'être publié après trois années à cause des malentendus entre les unis et les latins concernant son management et évolution. A part de l'existence de ce journal, la majorité des publications Romano catholique de Roumanie ont eu une thématique religieuse, sans traiter des thèmes politiques, comme les publications unies dans lesquelles les deux éléments ont été combinés. Dans cet ouvrage on a mis l'accent sur l'analyse des publications catholiques des
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
249-252. 236 G. Redondo, op. cit., p. 187. 237 G. Licata, Giornalismo..., p. 120. 238 Papa Pius XI, Enciclica Non abbiamo bisogno, 29.VI.1931. 239 Au mai existat tensiuni și în 1939-1940, când Mussolini a limitat circulația cotidianului L'Osservatore Romano. 240 A. Majo, op. cit., pp. 173-186. 241 La Croix, Paris, 1 er decembrie 1896 în http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/cb343631418/date, consultat la 11.06.2012, ora 00.03. 242 Jean Georgescu, La presse periodique en Roumanie, Oradea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005, p. 25. 296 Jean Francois Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu, Ana Zbârcea, Editura Polirom, Iași, 1998
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această presă, de unde se inspiră organele catolice din lumea întreagă, dădea adăpost unor știri tendențioase cu privire la țara noastră, m-am adresat personal Secretariei de Stat care m-a rugat să-l pun în raport cu Contele Dalla Torre, Directorul oficiosului L'Osservatore Romano și oarecum conducătorul general al presei Vaticanului. Fără a întârzia, am însărcinat pe Consultorul nostru eclesiastic Părintele Canonic Aloisiu Tăutu să ia un prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
special unul din funcționarii Ambasadei a întreține relațiuni zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1969, 38; Tudor Vâlceanu, „Echinocțiu liric”, O, 1970, 2; Ion Oarcăsu, Iosif Moruțan. In memoriam, TR, 1974, 19; Francisc Păcurariu, Românii și ungurii de-a lungul veacurilor, București, 1988, 485, 487, 490; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 234-235; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, VII, Cluj-Napoca, 1993, 372-376; Poantă, Dicț. poeți, 129. M.Dr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
că aceste rostiri orfeice erau pozitive, cum le considera și Clemens din Alexandria. În terapeutică aceste sugestionări aveau latura lor calmantă, contribuind la eficientizarea tratamentelor pe bază de plante, minerale, produse animale. ALTE MĂRTURII Simbolul șarpelui din medicina egipteano - eleno - romană se întâlnește și la daci, fiind prezent, chiar pe drapelul dacic, cu cap de lup și gura deschisă — semnul puterii în acțiune și trup sigmoidic, adică în mișcare. Dar el era întâlnit și în ritualurile de la altarele dacice unde, spune
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cunoscute până atunci. La curentul nestorian se adaugă filosofii atenieni izgoniți în 529 d.Chr. de Justinian I. Când arabii, uniți prin fanatismul religios, cuceresc Siria și Persia descoperă și vechile școli nestoriene și astfel iau contact cu civilizația greco - romano - bizantină. Ei ocupă Damascul în 635, Cezareea în 640 și Alexandria în 643, și astfel dominația Islamului se întinde de pe malurile Indului până în Caucaz, cuprinde Africa septentrională, Spania și Sicilia. În cadrul acestei expansiuni, califii devin protectorii școlilor pe care le
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spitale, unele pe lângă moschei și toate cu biblioteci și cadre de grade și specializări diferite APOGEUL MEDICINII ARABE în prima perioadă a medicinii arabe (750 - 900), pe fondul vechilor tradiții ale triburilor islamice migratoare se adaugă prioritar influențe grecești și romano - bizantine prin Nestorieni și înțelepți atenieni în exil. Cum pacienții erau spitalizați pe sexe, personalul auxiliar era format din bărbați și femei. De asemenea spitalele aveau secții pe categorii de boli. O atenție deosebită se acordă managementului. Administrația spitalului avea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adoptarea cetățeniei europene C) înființarea CECO a) ABC b) BAC c) ACB d) CAB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Carol I adoptă moneda națională numită leu B) tricolorul este arborat cu deviza “Virtus Romana Rediviva” C) se încheie procesul de desvârșire a unificării statului român a) ABC b) ACB c) BAC d) CAB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) intră în vigoare moneda euro B) prin tratatul de la
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de a rămâne în cultură ca poete, cum au fost, spre exemplu: Tullia d' Aragona și Veronica Franco. Pietro Aretino (1492- 1556) a trăit în compania unor curtezane celebre, a compus sonete licențioase ce însoțeau gravurile obscene ale pictorului Giulio Romano și s-au bucurat de mare popularitate; a reflectat moravurile timpului în piesa de teatru Cortigianna/ Comedia curților. Gheișele în Japonia În Japonia s-a creat o categorie socială superioară curtezanelor, aceea a gheișelor, gheiko, în Kyoto. Ele formau lumea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cultă, în salonul ei se întâlneau, alături de oameni bogați, literați, filosofi și artiști plastici. În compania Fiammetei se aflau și poeți ca Pietro Aretino, autorul unor poezii inspirate din viața curtezanelor, sonete, considerate de unii vulgare, artiști ca Giulio Romano ce a ilustrat versurile lui Aretino prin gravuri, etichetate ca fiind vulgare, pornografice, și a căror circulație a generat scandal, pictorul Tizian. Celebrul pictor a fost inspirat de frumusețea unei curtezane (Angela del Moro) și a realizat frumosul tablou Venus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și dogmatici. Un spirit, pe scurt, rebarbativ, incomod, care-și pune mereu la încercare dușmanii, ca și prietenii... Îl prețuiesc mult ca scriitor și, la ora actuală, mi se pare a fi printre cei mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din ciclul deschis de Hotel Europa) îl arată încercând o altă formulă romanescă printr-un fel de reconciliere perversă cu epica de tip realist. „Perversă” pentru că autorul substituie canonului realist mijloacele autoreferențiale și fantasmele onirice din proza lui mai veche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
vorbește Învățătura către Merikara. Ultimul punct la care ajung aceste inovații, care cuprind cu totul modul de a trăi religia, vor fi misteriile osirice care vor răspândi cultul egiptean În tot bazinul mediteranean, În epoca greacă, iar apoi În cea romană. În privința Egiptului, mai ales a Egiptului din această epocă, trebuie semnalate unele consecințe simptomatice. Înainte de toate, atrage atenția faptul că un număr de stele poartă textul unui imn al lui Osiris 1. Putem Întrevedea imnuri adresate divinității și În țesătura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
RELIGIEI ETRUSCETC "1. IZVOARELE ȘI RECONSTITUIREA RELIGIEI ETRUSCE" Cunoștințele noastre despre religia etruscă reflectă bine plasarea ambiguă a Etruriei la jumătatea căii Între civilizațiile centrale și cele periferice ale lumii clasice. În calitate de cultură care a condiționat-o puternic pe cea romană, civilizația etruscă face parte, pe bună dreptate, dintre culturile semnificative ale lumii clasice și, ca atare, despre ea avem informații „directe” de natură politico-religioasă tocmai prin intermediul izvoarelor romane. Acest fapt se datorează interesului, mai Întâi politic și apoi cultural și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și nu lansează afirmații sigure: În mod clar, este vorba despre o măsură de apărare a unui Învățat precaut 2. Dar, după mai bine de jumătate de mileniu, În acest caz se percepe limpede conexiunea Între teologia „italică” și cea romană. Varro subliniază dimensiunea istorică a cultului imaginilor: În vremea lui Numa nu existau Încă statui, nici temple, ci numai rituri, nu exista nici un Campitoliu; numai Tarquinii au năpădit cetatea cu artiști greci și etrusci 3. Imaginile se pot justifica numai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceasta nu are formă omenească, nici sex; dar teologia naturală o poate justifica pe cea politică „printr-o interpretare fizică”. Acestea sunt „misteriile” teologiei lui Varro 4. 3. Teologia mistică a) Ideea de Zeuxe "Zeu" proprie lui Varro este (a) romană, legată de cultele cetății Roma, (b) universală și (c) mistică (așa cum se poate constata În exemplul triadei capitoline). Jupiter Capitolinul, În ce privește imaginea și mitul, este regele tuturor zeilor și al tuturor zeițelor; „semn” al acestui fapt este sceptrul și poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pp. 250-265. Cancik, H. (1986), „Nutzen, Schmuck und Aberglaube. Ende und Wandlungen der römischen Religion im 4. und 5. Jahrhundert”, În H. Zinser, 1986, pp. 65-90. Cancik, H. (1991), „La religione”, În Princeps Urbium. Cultura e vita sociale dell’Italia romana, Milano, pp. 339-416. Cancik-Lindemaier, H. (1987), „Opferphantasien. Zur imaginären Antike der Jahrhundertwende in Deutschland und Osterreich”, În Der Altsprachliche Unterricht, nr. 30/3, pp. 90-104. Cancik-Lindemaier, H. (1988), „Allegorese/Allegorie”, În HrwG, vol. I, pp. 424-432. Cancik-Lindemaier, H. (1990a), „Eucharistie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1939), Mythes et dieux des Germains. Essai d’interprétation comparative, Paris ștrad. it., Gli dèi dei Germani, Milano 1984ț. Dumézil, G. (1966), La religion Romaine archaïque, avec une appendice sur la religion des Etrusques, Paris (1974) ștrad. it., La religione romana arcaica, Milano 1977ț. Dunbabin, T.J. (1948), The Western Greeks, Oxford. Fleischer, R. (1973), Artemis von Ephesos und verwandte Kultstatuen aus Anatolien und Syrien, Leiden. Forti, L. (1970), În Letteratura e Arte figurata nella Magna Grecia, Milano. Fraenkel, E. (1922), Plautinisches
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
greacă a acestui cult, se adresează regelui Attalos al Pergamului și Îi primesc imaginea aniconică, piatra neagră ce va fi găzduită, după aproximativ un an, În sanctuarul Înălțat pentru zeiță pe Palatin. Totuși dimensiunea elenizată este de netăgăduit În figura romanei Magna Mater Idaeaxe "Magna Mater Idaea", atât prin moștenirea ei din Pergam, cât și prin unirea profundă care se vrea stabilită Între ea și tradiția troiană a originilor Romei. Pătrunsă În chiar inima cetății lui Romulusxe "Romulus" ca zeitate „națională
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
RevNum, nr. 4, pp. 1-30. Babut, D. (1974), La religion des Philosophes grecs de Thalès aux Stoïciens, Paris. Bianchi, U. (coord.) (1979), Mysteria Mithrae, Roma, Leiden. Bianchi, U. și Vermaseren, M.J. (coord.) (1982), La soteriologia dei culti orientali nell’Impero Romano. Bieler, L. (1967), „©????????EIOS ANHP. Das Bild des «Göttlichen Meschen»”, În Spätantike und Frühchristentum, Darmstadt. Bouché-Leclercq, A. (1879-1882), Histoire de la divination dans l’antiquité, vol. I-IV, Paris. Brühl, A. (1953), Liber Pater. Origine et expansion du culte dionysiaque à
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cult of Cybele and Attis, Leiden. Sodano, R. (1984), Giamblico. I misteri egiziani. Abammone Lettera a Porfirio, Milano. Turcan, R. (1989), Les cultes orientaux dans le monde romain, Paris. Turcan, R. (1992), „Culto imperiale e sacralizzazione del potere nell’Impero romano”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, vol. III, pp. 309-337. Turchi, N. (1930), Fontes historiae mysteriorum aevi hellenistici, Roma. Vermaseren, M.J. (1956-1960), CIMRM I-II = Corpus Inscriptionum et Monumentorum Religionis Mithriacae, vol. I-II, Haga. Vermaseren
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]