3,927 matches
-
în textele târzii, ei au fost reconstruiți comparându-se reflexele lor din limbile romanice; aceștia sunt precedați de un asterisc: în afară de *molliare, citat mai sus, sunt mulți alți termeni în această situație: *baba, *oblito, *voleo etc. Caracterul popular al vocabularului romanic de origine latină se datorește și faptului că anumite cuvinte clasice au fost înlocuite, în latina târzie vorbită, prin sinonime mai expresive: auricula, diminutiv familiar, a eliminat cuvântul clasic auris „ureche“, casa „colibă“ l-a eliminat pe domus, cuvântul curent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în latina târzie vorbită, prin sinonime mai expresive: auricula, diminutiv familiar, a eliminat cuvântul clasic auris „ureche“, casa „colibă“ l-a eliminat pe domus, cuvântul curent din latina clasică etc. Sensurile cuvintelor panromanice Cuvintele moștenite din latină în toate limbile romanice nu sunt toate „panromanice“ din punctul de vedere al sensului; în unele cazuri, limba română prezintă evoluții semantice inexistente în celelalte limbi romanice, iar în alte cazuri în română se păstrează sensul latin vechi, dispărut din celelalte limbi romanice. Cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
domus, cuvântul curent din latina clasică etc. Sensurile cuvintelor panromanice Cuvintele moștenite din latină în toate limbile romanice nu sunt toate „panromanice“ din punctul de vedere al sensului; în unele cazuri, limba română prezintă evoluții semantice inexistente în celelalte limbi romanice, iar în alte cazuri în română se păstrează sensul latin vechi, dispărut din celelalte limbi romanice. Cel mai tulburător exemplu este lat. casa > rom. casă. Cuvântul s-a transmis tuturor limbilor romanice, dar în franceză s-a moștenit numai prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbile romanice nu sunt toate „panromanice“ din punctul de vedere al sensului; în unele cazuri, limba română prezintă evoluții semantice inexistente în celelalte limbi romanice, iar în alte cazuri în română se păstrează sensul latin vechi, dispărut din celelalte limbi romanice. Cel mai tulburător exemplu este lat. casa > rom. casă. Cuvântul s-a transmis tuturor limbilor romanice, dar în franceză s-a moștenit numai prin locuțiunea latinească in casa „în casă“ (deci într-o construcție prepozițională, ceea ce explică și tratamentul anormal
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română prezintă evoluții semantice inexistente în celelalte limbi romanice, iar în alte cazuri în română se păstrează sensul latin vechi, dispărut din celelalte limbi romanice. Cel mai tulburător exemplu este lat. casa > rom. casă. Cuvântul s-a transmis tuturor limbilor romanice, dar în franceză s-a moștenit numai prin locuțiunea latinească in casa „în casă“ (deci într-o construcție prepozițională, ceea ce explică și tratamentul anormal al finalei); de aceea, substantivul lat. casa a deve nit fr. chez „la (cineva)“, adică o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
galoromanică: este urmașul lat. ma(n)sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii cercetători, această evoluție semantică ar fi un calc după bg. měsina care înseamnă atât „foale (pentru foc)“, cât și „burtă“. pasăre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
avut loc pentru că penele de culoare gri ale vrabiei au fost comparate cu îmbrăcămintea unui călugăr. tare Cuvântul românesc tare are sensul de „puternic“, foarte îndepărtat de sensul etimonului său latin talis, care însemna „asemenea, astfel de“. În celelalte limbi romanice, s-a păstrat sensul etimologic, cf. fr. tel. Această evoluție semantică produsă numai în română a fost explicată în diverse feluri, fără ca lingviștii să ajungă însă la consens; tot ce putem face, așadar, este să o înregistrăm. tânăr Lat. tener
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sensul etimologic, cf. fr. tel. Această evoluție semantică produsă numai în română a fost explicată în diverse feluri, fără ca lingviștii să ajungă însă la consens; tot ce putem face, așadar, este să o înregistrăm. tânăr Lat. tener, transmis tuturor limbilor romanice, avea diverse sensuri: sens fizic „fraged, moale“, sens moral „delicat“ și sens relativ la vârstă „tânăr“. Sensurile acestui cuvânt latinesc s-au transmis în mod diferit în limbile romanice. În română, lat. tener a devenit tânăr și a pierdut sensul latin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
face, așadar, este să o înregistrăm. tânăr Lat. tener, transmis tuturor limbilor romanice, avea diverse sensuri: sens fizic „fraged, moale“, sens moral „delicat“ și sens relativ la vârstă „tânăr“. Sensurile acestui cuvânt latinesc s-au transmis în mod diferit în limbile romanice. În română, lat. tener a devenit tânăr și a pierdut sensul latin de bază, care a fost preluat de un alt cuvânt moștenit din latină: fraged < lat. fragidus. Româna se deosebește prin felul de a segmenta continuumul vârstei atât față de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tânăr și a pierdut sensul latin de bază, care a fost preluat de un alt cuvânt moștenit din latină: fraged < lat. fragidus. Româna se deosebește prin felul de a segmenta continuumul vârstei atât față de latină, cât și de alte limbi romanice: semnificația lui tânăr se limitează la a desemna prima vârstă adultă, luând locul cuvântului lat. iuvenis; urmașul acestuia, june, nu mai este folosit în limba română actuală standard. a vindeca Verbul latinesc vindicare, cuvânt care s-a transmis, de asemenea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tânăr se limitează la a desemna prima vârstă adultă, luând locul cuvântului lat. iuvenis; urmașul acestuia, june, nu mai este folosit în limba română actuală standard. a vindeca Verbul latinesc vindicare, cuvânt care s-a transmis, de asemenea, tuturor limbilor romanice, avea sensul „a (se) răzbuna“. Acest sens s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. venger, it. vindicare, sp. vengar), cu excepția românei, unde a vindeca înseamnă „a face (pe cineva) sănătos“. În limbile romanice occidentale, ideea de „a vindeca“ se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
urmașul acestuia, june, nu mai este folosit în limba română actuală standard. a vindeca Verbul latinesc vindicare, cuvânt care s-a transmis, de asemenea, tuturor limbilor romanice, avea sensul „a (se) răzbuna“. Acest sens s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. venger, it. vindicare, sp. vengar), cu excepția românei, unde a vindeca înseamnă „a face (pe cineva) sănătos“. În limbile romanice occidentale, ideea de „a vindeca“ se exprimă fie prin continuatori ai lat. sanare (sp. sanar, port. sarar, sd., it. merid
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a transmis, de asemenea, tuturor limbilor romanice, avea sensul „a (se) răzbuna“. Acest sens s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. venger, it. vindicare, sp. vengar), cu excepția românei, unde a vindeca înseamnă „a face (pe cineva) sănătos“. În limbile romanice occidentale, ideea de „a vindeca“ se exprimă fie prin continuatori ai lat. sanare (sp. sanar, port. sarar, sd., it. merid. sanare), fie printr-un împrumut germanic, cuvântul franc warjan, care în franceză a devenit guérir. Evoluția de sens din română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ce s-a stricat“ (la Dosoftei, găsim următorul context: s-au vindecat pământul peste dânsul). Statutul unor cuvinte panromanice Nu toate cuvintele care figurează pe lista celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc numai în variantele lor vechi sau dialectale. Chiar dacă astăzi au statut de cuvânt învechit sau dialectal, în faza de început a limbilor romanice ele au fost folosite frecvent, deci au fost considerate importante. În fiecare caz în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc numai în variantele lor vechi sau dialectale. Chiar dacă astăzi au statut de cuvânt învechit sau dialectal, în faza de început a limbilor romanice ele au fost folosite frecvent, deci au fost considerate importante. În fiecare caz în parte, pot fi invocați diverși factori care explică această schimbare de statut. Am să încerc să arăt de ce nu se mai păstrează în limba română actuală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în limba română actuală unele dintre cuvintele moștenite din latină. aceră În prezent, sunt destul de puțini vorbitori ai limbii române care știu că aceră (cu varianta aciră) înseamnă „vultur“ și că vine din lat. aquila, cuvânt moștenit de toate limbile romanice: fr. aigle, sp. águila, it. aguila. Este un cuvânt rar, aproape dispărut, nu apare în textele vechi, și nici în cele populare; este înregistrat însă în DEX, cu mențiunea că este regionalism. E foarte probabil că a fost concurat de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Pușcariu explică dispariția cuvântului prin absența derivatelor, care să-i fi creat o familie. Neologismul acvilă este un împrumut făcut de latiniști, din același lat. aquila. iepure Lat. lepus, -oris „iepure“, termen de origine mediteraneeană, s-a transmis tuturor limbilor romanice (it. lebra, fr. lièvre, sp. liebre), deci îl putem considera panromanic. O astfel de afirmație este incompletă, dacă nu ținem seama de faptul că, în multe limbi romanice, există și continuatori ai unui alt cuvânt latinesc cu sensul de „iepure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lepus, -oris „iepure“, termen de origine mediteraneeană, s-a transmis tuturor limbilor romanice (it. lebra, fr. lièvre, sp. liebre), deci îl putem considera panromanic. O astfel de afirmație este incompletă, dacă nu ținem seama de faptul că, în multe limbi romanice, există și continuatori ai unui alt cuvânt latinesc cu sensul de „iepure“, și anume lat. cuniculus > sp. conejo, port. coelho, cat. conill, v. fr. conil. Termenul cuniculus este de origine iberică în latină, cu sensul primitiv de „galerie subterană, vizuină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de origine preromană. A căpătat și acesta sensul de „vizuină“, pentru că iepurii își aveau culcușul adesea sub pietre. Româna are un singur termen, continuator al lat. lepus, care a devenit rom. iepure. Cuvinte păstrate în română și în unele limbi romanice Am discutat până acum despre câteva dintre cele cinci sute de cuvinte latinești moștenite de toate limbile romanice, numite pe scurt panromanice. Dintre cele două mii de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Româna are un singur termen, continuator al lat. lepus, care a devenit rom. iepure. Cuvinte păstrate în română și în unele limbi romanice Am discutat până acum despre câteva dintre cele cinci sute de cuvinte latinești moștenite de toate limbile romanice, numite pe scurt panromanice. Dintre cele două mii de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat însă numai în câteva idiomuri. Ele pot fi grupate în diverse categorii, în funcție de situația din ansamblul Romaniei. De
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în unele limbi romanice Am discutat până acum despre câteva dintre cele cinci sute de cuvinte latinești moștenite de toate limbile romanice, numite pe scurt panromanice. Dintre cele două mii de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat însă numai în câteva idiomuri. Ele pot fi grupate în diverse categorii, în funcție de situația din ansamblul Romaniei. De precizat că, în multe cazuri, diferențierea lexicală romanică își are originea în latină. Încă de la începuturile erei noastre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat însă numai în câteva idiomuri. Ele pot fi grupate în diverse categorii, în funcție de situația din ansamblul Romaniei. De precizat că, în multe cazuri, diferențierea lexicală romanică își are originea în latină. Încă de la începuturile erei noastre, în latina vorbită exista oscilarea între folosirea unor termeni cu posibilități expresive diferite. Alături de o formă veche, apărea una nouă, mai expresivă, așa că se pot detecta diverse straturi cronologice. De
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
iberoromanice (sp. hervir, port. ferver, respectiv sp. hermoso, port. formoso). Dacă ne interesează viața cuvintelor, trebuie să încercăm să explicăm de ce avem această situație: ce fenomen din viața cuvintelor respective a făcut ca ele să nu existe în celelalte limbi romanice (mă refer la cele două mari absente, franceza și italiana). Ca să putem găsi un răspuns, trebuie să pornim de la două constatări: a) limbile care păstrează cele două cuvinte se află în arii laterale, periferice ale Romaniei; b) limbile care nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
numai în literatura mai târzie, la Vitruviu (secolul 1 î. H.) și la Vegetius (secolul 4 d. H.) apare bullire, derivat de la bulla „bulă de aer care se face la suprafața unei ape“ (lat. bulla s-a transmis tuturor limbilor romanice, cu excepția românei). Deci bullire este o inovație care a avut loc în latina târzie și care s-a propagat în regiunile centrale ale Romaniei (it. bollire, fr. bouillir, cat. bullir, sd. buddire). „Neologismul“ latinesc bullire nu a ajuns și în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
remarcat că bullire nu s-a impus nici în sudul Italiei. O distribuție similară prezintă continuatorii lui formosus, păstrați în extremitățile Romaniei, în timp ce continuatorii lui bellus ocupă centrul Romaniei. Vechiul termen latinesc pulcher „frumos“ nu s-a păstrat în limbile romanice, fiindcă a fost înlocuit, încă din latină, de formosus „bine făcut, frumos (în sens fizic)“ (derivat de la lat. forma „formă, frumusețe“) și de bellus (diminutiv afectiv al lui bonus), care în latina clasică însemna „drăguț, drăgălaș“ și era folosit cu privire la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]