4,056 matches
-
României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a fost reluată fără încetare de atunci. Fiecare moment inaugural începe cu un conflict identitar: acesta se afirmă pentru prima dată după unirea din 1859, revine în prim-planul scenei politice și culturale la sfîrșitul primului Război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și popoarele invadate. Modestele grupuri politice ale țăranilor nu puteau rezista mult timp maselor de invadatori". CAPITOLUL II O enigmă românească Problema originilor și a continuității EPOCA ROMANTICĂ Dacă epoca romantică creează o tradiție istorică, nevoia povestirii trecutului este anterioară romantismului și se traduce în secolele XV-XVI prin compilații, iar în secolele XVII-XVIII, prin redactarea cronicilor. Romanticii impun o nouă conștiință a istoriei ca fundament al dreptului. Naționalitatea este recunoscută prin limba comună, prin ocuparea fizică a unui spațiu, printr-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istoria dreptului românilor. Memoria este mai mult decît amintire; ea este acțiune. Nevoia unei globalități, aspirația către înțelegere rămîn în prim plan, putîndu-se astfel afirma că istoriografia românească de la 1830 pînă în zilele noastre este în mare parte impregnată de romantismul națiunii, indiferent de valoarea științei care îi alimentează conținutul discursului. Activitatea romanticilor calificată de istoricul contemporan Al. Zub drept "obsesie istorică" este considerabilă, în anii 1830-1850 dezvoltîndu-se o pleiadă de istorici: Kogălniceanu, Bălcescu, Papiu-Ilarian, Cipariu, Cezar Bolliac, Hasdeu și alții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca națiuni, ca state-națiuni, adică în perioada secolelor XVIII-XX. DRAMA ISTORIEI ROMÂNEȘTI Drama istoriei românești este că aceasta se găsește confruntată cu istoria maghiară. Drama elitelor românești care intră la sfîrșitul secolului al XVIII-lea în sfera de influențn a romantismului german este că acestea se lovesc de elitele maghiare germanizate. Drama celor două istorii este că ele își revendică același spațiu originar, Transilvania. Maghiarii sînt cuceritorii bazinului carpatic la sfîrșitul secolului al IX-lea. Istoriografia maghiară contemporană arată, într-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cultura populară românească în cadrul culturii romantice europene. Această extraordinară nevoie de a afirma trădarea tuturor prin unii este revelatoare în urmărirea inauguralului, care ar permite răsturnarea ierarhiei rolurilor și conferirea primului rol, ca actor principal, poporului. Demersul elitelor fascinate de romantismele Franței și Germaniei constă în a-și crea un public inocent care justifică o muncă, un rol de mentor și de pedagog, pentru ca dezvăluirea ființei poporului subestimat să se conformeze categoriilor de gîndire și de limbaj ale acestor filosofi. Dacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de limbaj ale acestor filosofi. Dacă problema adaptării modelelor culturale străine reflectă atîta acuitate, este pentru că pătrunderea în forță a acestor modele pune probleme. Două tradiții se întîlnesc într-o nouă conjunctură pentru a explica șocul pe care-1 reprezintă asimilarea romantismului de către tinerimea moldo-valahă. Una este cea care cuprinde cultura Luminilor și scrierile reprezentanților Școlii Ardelene. Cealaltă ar fi de găsit în moștenirea și circulația textelor și idealurilor Revoluției franceze. Influența Revoluției asupra cîtorva curioase spirite din spațiul moldo-valah este foarte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
XIX-lea, întîiele semne ale trecerii rămășițelor feudalismului la stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare dintre Estul moldo-valah și Vestul francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia cu romantismul european se realizează sub semnul acțiunii și militantismului. Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare dintre Estul moldo-valah și Vestul francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia cu romantismul european se realizează sub semnul acțiunii și militantismului. Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare dintre Estul moldo-valah și Vestul francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia cu romantismul european se realizează sub semnul acțiunii și militantismului. Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni eroice care pun în același
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de filtrul lui Herder conferă greutate unui "în sine" eliberat de orice comparație, situînd-o într-o mișcare organicistă. Paradoxal, experiența intelectuală de la 1848, care i-a împins pe români spre un parcurs francez, i-a condus spre o asimilare a romantismului german. Aceste paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție franceză, crezîndu-se moștenitoarea lui 1789, și mai mult un amestec între o perspectivă intelectuală și urgențele militante. Ca intelectuali, tinerii români se adîncesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție franceză, crezîndu-se moștenitoarea lui 1789, și mai mult un amestec între o perspectivă intelectuală și urgențele militante. Ca intelectuali, tinerii români se adîncesc într-un romantism european franco-german; ca actori politici, ei cred, în februarie 1848, în susținerea, prin Franța, a guvernului provizoriu în fața mișcării naționalităților. Această așteptare îi conduce în 1848 și îi va conduce din nou, cu ocazia congresului de la Paris din 1855-1856, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezervele noastre dublate la triplul efectivului normal și formată la marea școală a principiilor militare ale Franței" scria acesta lui Napoleon III, în octombrie 1865. El însuși a perfecționat acest instrument și are intenția de a se folosi de el; romantismul și Realpolitik-a se întîlnesc aici. Convingerea că ar conduce o cruciadă antiturcă îl mobilizează pe domnitor, cînd află că bașbuzucii și trupele cercheze vor trece Dunărea. De altfel, Carol se convinge că a interveni direct și a participa la lupte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități deschise, împărțită cu aceea a națiunilor europene, într-un romantism sincronic; intelectualii occidentaliști sînt moștenitorii acestui fel de a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă eliberează identitatea unui specific dureros, sublimat. Viziunea viitorului este deposedată de o întreagă credință față de fatalitatea arhaicului înălțată la rangul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ei. Sinceritatea și caracterul concret al restituirii artistice în arta realismului socialist servesc cauza educației ideologice a muncitorilor în spiritul socialismului. Fondatorul realismului istoric este marele scriitor proletar rus Maxim Gorki. Realismul socialist, fondat pe percepția marxist-leninistă a lumii, integrează romantismul revoluționar și exprimă în practică eroismul luptei de clasă pentru realizarea idealului socialist. [...] Caracteristicile esențiale ale realismului socialist sînt: nivelul ridicat al ideii, caracterul popular, umanismul socialist, patriotismul, inserția organică în artă a elementului național și internațional". Romancierul Marin Preda
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale conducerii politice române: "Este necesar să acționăm pentru depășirea fenomenelor de stagnare și de regres înregistrate în activitatea unor partide comuniste și muncitorești din țările capitaliste, pentru a reactiva lupta consacrată transformării democratice a societății, promovării dezarmării și păcii". ROMANTISM ȘI REFORMISM Ideologia războiului rece apărată de Ceaușescu este contestată de două curente de opoziție care se vor regăsi în criza din iarna lui 1989. În timp ce în România orice speranță pare interzisă, iar țara pare cufundată într-o repetiție a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scop obținerea unei audiențe la Ceaușescu, în legătură cu problema lui. Brucan se apără energic împotriva acestei interpretări: "Montajul servea tacticii perfide a lui Ceaușescu, care înțelegea să lege scrisoarea și cazul de spionaj pentru a discredita actul nostru politic". Reformism și romantism se întîlnesc în jurul criticilor și perspectivelor programatice. Aceste două grupuri de opoziție se vor reuni în zilele revoluționare ale lui decembrie 1989. Însă cînd ele se delimitează de reformatori pentru a pretinde o ruptură radicală, romanticii consideră că a fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis . . . . 343 Capitolul 5 Perestroika în stagnare . . . 347 Inițiativele sovietice . . . . . . 347 Sfidările lui Ceaușescu . . . . . . 356 Romantism și reformism . . . . . . 362 Capitolul 6 Timpul nostalgiilor și al ambivalențelor . 367 Revoluția și exigențele sale . Repere cronologice . . . . . . 379 Bibliografie . . . . . . . 391 Indice de nume . . . . . . . 415 În aceeași colecție: 1. Sherman David Spector, România la Conferința de Pace de la Paris 2. Stephen
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este poet numai atunci când ia măsura, deci când rostește priveliștile cerului în așa fel încît intră în armonie cu aparițiile strălucitoare ale cerului ca fiind acel element străin în care zeul necunoscut își află locul potrivit."15 Atitudinea este proprie romantismului, unde poetului îi revine un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunțuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice;" (Sărmanul Dionis) Acest romantism "funinginos" al zidurilor, ieșit parcă din penelul "unui Rembrand sinistru", cum zice același critic, trebuie citit în toate semnele lui. Eminescu nu adaugă nici un adjectiv la întâmplare,13 nu pune nimic in plus care să nu exprime o gândire bine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ruinelor" în literatura română, preeminesciană, atât ca imitație a romanticilor europeni cât și ca expresie originală prin accentele patriotice de exaltare a trecutului, de condamnare a tiranilor și satirizare a prezentului trimitem la lucrarea: D. Popovici, Studii literare, vol. II, Romantismul românesc, ed. îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Ed. Dacia, 1974. 6 Folosim termenul "complex" nu ca un "ansamblu de tendințe psihanalizabile" (după modelul Bachelard: "complexul Ofeliei", "complexul Empedocle", "complexul Caron" etc.), ci ca o predominantă a semnului faustic, al faptei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trad. Francesca Băltăceanu, Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul și reveriile voinței, Univers, Buc., col. "Studii", trad. de Irina Mavrodin, 1998, p. 266 și passim. 24 Reținem câteva dintre figurile reprezentative ale romantismului cu care imaginarul eminescian este în corelație: Thomas Gray își așază eroul pe muntele Vales (în poezia Bradul); Bayron îl plasează pe Manfred pe o stâncă a muntelui Jungfran, Novalis (în poezia Către Tieck) îl descrie pe acesta sus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a limitei și depășirii, Ed. Univers, Buc., p. 41. 9 Goethe, Faust, Partea I și Partea II, traducere și ed. îngrijită de Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 61, versurile 496-497. 10 Kojevnikov, Iurii, M. Eminescu și problema romantismului românesc, Ed. Junimea, Col. "Eminescians", 16, Iași, 1979, p. 119. 11 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichița, Ed. Acad. R.S.R., 1968, pp. 78-79. 12 Nistor, G., art. Construcție și semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
postromantică" părea mai mult o provocare textuală decît una pictural conceptuală, o îndrăzneală încă nepericuloasă, nu una de-a dreptul disolută, cum avea s-o cunoască sfîrșitul secolului XX. Dacă e vorba să ne lăsăm o secundă furați de rozul romantism al anilor șaptezeci, atunci să dăm curs cîtorva imagini care ne stau la îndemînă ieșene ca reflectînd, în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu însumi încercam să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]