5,212 matches
-
de violete Iar din galbene narcise împletești noaptea la vise. Eu te am în suflet, fată! Tu, mereu îmi înflorești Floarea vieții, parfumată cu idileși povești! Un bujor-aprins zâmbește unei dalbe lăcrămioare. Fața ta iar strălucește, lăcrimând de-atâta floare! Roua dragostei de viață, tot preface-n nestemate! Și mi-am dat cu ea pe față să fiu primăvară-n toate! Zvon de iarnă S-a-ntristat deodată toamna și-a venit vântul prin crengi Spulberând la întâmplare toate frunzele slăbite
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
este izvorul purificat al durerii tale! Ninge. Un fulg alb de nea iți mângâie obrazul și fierbințeala dorului ramâne în amintire. Mai aveai de dăruit atât de multe surprize dulci. Dumnezeu a dorit altfel. A văzut suferința și nedreptatea. Plângi. Roua ochilor se transformă în fulgi de zăpada. Totul este reversibil asemeni anotimpurilor, zilelor săptămânilor, lunilor, anilor. Regenerarea vieții, renașterea cugetului curat ivit din limpezimea ochilor, a imaginației ...al fulgului de nea transformat în lacrimi și sclipiri de stea. Nu plânge
NINGE CU LACRIMI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348084_a_349413]
-
religie a Japoniei, a acordat o atenție deosebită naturii. Potrivit acestei credințe nestrămutate, „Kami”(spiritele) locuiau în copaci, cascade, stânci, munți influențând atitudinea japonezilor vizavi de ele. Poporul se purta cu respect față de aceste spirite care locuiau în bobul de rouă, în fulgul de nea sau în fulgere și ploaie și care le aduceau protecția. De fapt, credința în spirite, în locurile sacre, în divinitatea care se putea manifesta oricând și sub orice formă, este comună tuturor popoarelor lumii. Credința în
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Noapte cu vedenii.Domnule Narcis, Somnul face semne dincolo de noi Dinspre goliciune ușa s-a deschis Tremură arginții, crinii muți și goi. Gropile se crapă, frunza pe furiș Roua își ascunde rodul în boboci A sfârșit polenul.Pe mai multe voci Inima închide bocetul(tăiș Sângerând adâncul). Dincolo de-o stea Sub zăvor de spaimă încă mă adun Așteptând eclipsa umbra de gorun De pe când o fată-n Rai
NOAPTE CU VEDENII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348093_a_349422]
-
Văraticului culegând albăstrele... Era tot primăvară ca acum, veniseră decurând din Năsăudul lor și se stabiliseră la Târgu-Neamț. Pe maică-sa o chemase la mânăstire maica Eprahia la spălat rufe și o luase și pe ea. Soarele se revărsase peste roua ierbii și Veronica fugea ca nebuna desculță prin iarba umedă, avea o rochiță albă de borangic și fugea ca un îngeraș printre lăstăriși. „Maicăăă, o striga mama Ana, să nu te rătăcești că pe-aici sunt căpcăuni!” „Și cum sunt
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
sau cântatul unui cocoș, punctau trecerea nopții. Altminteri, destindere completă și echilibru pe toate planurile. Mai ales pe cel psihologic și care contează cel mai mult. Uneori diminețile, îmi luam inima în dinți și ieșeam să mă plimb desculț prin rouă. Simțeam tălpile picioarelor mângâiate de frăgezimea acesteia și îmi spuneam cu încăpățânare: nu îmi este frig deloc, nu îmi este frig deloc, prelungindu-mi în felul acesta, un privilegiu de care nu are parte prea multă lume. Apoi intram în
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
vrei să mai rămâi mai bine, simplu, bun venit bucuros te-am regăsit adio spui doar dacă pleci cu stelele să te întreci dar nu-i mai bine să revii de pe cărările pustii? rătăcitor prin codrul vieții te scalzi în roua dimineții privești spre cerul luminat o rugă-nalți în gând curat călătorești în pași de dans în dulce-al inimii balans în vis de albe fantezii să luminezi în seri pustii te uiți tăcut la steaua ta nu-ți iei
ADIO... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348125_a_349454]
-
razele filtrate prin ramuri ca prin sită, Ca o relicvă sacră din letopiseț scoasă. Clopotnița se-nalță tăcută și stingheră, Ca o remininscență se țes neauzite Vibrațiile calde venind din altă eră, Ca murmure ușoare de rugăciuni șoptite. A dimineții rouă o frescă adunată Din multe anotimpuri în imnuri de lumină - Același zbor de vise sub bolta înstelată, Tablou votiv și veche pictură bizantină. Biserica îmi pare o navă temerară - Curajul și blândețea de veghe la timonă, Mesajul ei de pace
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! Dedicație În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de atâta așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă în fiecare dimineață! Amintire De când te-am văzut sufletul meu zburdă copilărește. Ochii noștri știu să vorbească mai bine, gesturile noastre trădează iubirea cea nouă și nimic nu pare că-nțelegem. Iubirea iernii Repetai într-una că suntem "nebuni". În
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
spre somnul tău rătăcitor, Spre adierea pleoapelor închise Și am simțit cum pătrundeai ușor Acolo, unde lumea e din vise. M-am strecurat în visul tău, tiptil, Fără să simți a pașilor chemare, Eram ca-n primăvara lui april Când roua strânge razele de soare. Tu alergai pe câmpul plin de flori, Eu mângâiam un fir de sunătoare. Când am plecat spre liniștea din zori Am adunat din visul tău o floare. Referință Bibliografică: Am adunat din visul tău o floare
AM ADUNAT DIN VISUL TĂU O FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348159_a_349488]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SEPTEMBER Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului spartă-n cioburi de rouă o lacrimă plouă prin toamnă-n chipul tău sting jar de roșu în obraji fierbinți ce ard în bob de strugure lumină apusul strigă prin pana ce cade încet din cer nu plecați voi zilele mele senine recele pătrunde prin
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
plânge cu munții prin înalte cețuri prin văi și-n cetăți mustește trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă privesc ceața în depărtări cum se zbate găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate de colțuri spre iarnă simt
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
Toate Articolele Autorului MILENIUL TREI Au trecut milenii fără număr, Evidențe clare nu există Pământul este veșnic tânăr La toate relele încă rezistă. Ce a fost, noi am văzut Luptându-ne cu greul și viața Astfel anii au trecut Precum roua dimineața Privind în urmă vechi istorii Treci prin gând evenimente Bune, rele sunt memorii Desigur nu ne sunt indiferente. Așteptăm mileniul trei Îl vedem pe scenă virtual, Încă nu-i găsim temei Dar sigur el va deveni real. 31 decembrie
MILENIUL TREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348183_a_349512]
-
1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cu păpădii am tatuat poeme Și în văzduhul tău le-am scuturat Dar vântul nerăbdării prea devreme Le-a risipit și nici n-ai observat Cum s-au desprins din bulgării de rouă Semințele de râs și de senin. A început să tune și să plouă Prin gândul zilei, tot mai anodin Și-a venit toamna rece și brumată. De păpădii doar eu mi-am amintit De ce-ți mai scriu? (pe frunze
ÎN VARĂ... de AURA POPA în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347558_a_348887]
-
a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții În veci adună el poveste din trecut. Și soarele te cheamă Să mai zâmbim o dată Te prind acum de mână Tu te ascunzi mai mult Și iar mă las iubită De zâmbetul șăgalnic De ochii tăi albaștrii De dorul
ŞI IAR E PRIMĂVARĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347627_a_348956]
-
îmi dospește Iubirea întru care sunt Și-atunci când trupul se-odihnește De grijile de pe pământ... Și fericirea mea din zori Cu toate aducerile-aminte V-o spun și vouă deseori- Prietenii mei, visez cuvinte! Iar visul, doar atât, îl scriu Ca roua lui să mai rămână, E poate semnul că sunt viu Și somnul încă mă amână. Mi-e viața plină de poeme Și-așa mi-a fost, fără ocol, Adorm tot mai târziu de-o vreme Și tot mai odihnit mă
VISEZ CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347628_a_348957]
-
pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce așezare în gângănii și în boabe, Prin împărăția verii și a toamnelor târzii! Cum se strânge roua mierii, cum se-ngreună podoabe Când lumina ta-i cernută din înalturi peste vii! Doamne, dar din toate cele ce-s făcute să rămâie, Chipul tău în mine numai, scrie-n Biblii că l-ai pus, Și de-aceea-mi tulburi stupul
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
ningă mirul credinței peste cei care devin deoființă divină. • Fiecare Brad verde, temerar le prinde de cer ca-ntr-un inel de logodnă, taina nădejdii împărtășirii lor. • Fiecare Trandafir majestuos își prelinge parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rugă Mângâie-mi, Doamne, clipa Și nu-mi ascunde sufletul În trup de țărână Ademenitor de păcate! Îmbracă-mi sufletul În trup stăveziu Ca bobul de rouă Ce strălucește sub raza de soare! Din flori de Albăstrele Fă-mi ochii, Doamne, Iar gura, te rog să mi-o faci Din floare de Mac! Din florile câmpului Fă-mi plete lungi, unduitoare Și umple-mi sufletul Numai cu
RUGĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347706_a_349035]
-
a curățit-o, a înviat-o și împrospătat-o cu iarbă și flori. „Poveștile încep cu «A fost odată», dar eu n-am să vă spun o poveste, ci am să vă vorbesc despre ceva real”, scrie cu litere din rouă sufletească fiica Janetei, Delia Miruna Hârbu, o „poveste” despre mama sa. „Am să vă povestesc despre o lecție de viață pe care cu toții trebuie s-o cunoaștem. Am să vă spun ce am învățat de la mama, îngerul meu păzitor. Pentru
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
să văd cu cel de al Treilea Ochi lumea de la centru până la margine și de la margini de imperii până în Biroul Oval, unde văd și acum deasupra planetei Terra Mirabilis Pasărea Paradisului - fără picioare, care se hrănește numai cu aer și rouă - și în “Salonul oval” cele 49 de Păsări Măiastre expuse la ultima expoziție la New York de C. Brâncuși...văd deci explozia și implozia lumii în tot ceea ce se naște acum la confluența dintre plasma solara și plasma albastră a magnetismul
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
O iluzie ne vinde. Îmbrățișarea nopții de mătase Noaptea albă, de mătase, Dacă ne-ar învălui Ochii i-aș lăsa să-ți soarbă Toată vraja inimii! Buze-aș pune eu, pecete, Frunții tale ne-ndoios Și-aș lăsa, să mă îmbete Roua ei, miraculos! Mâinile mi te-ar cuprinde Într-o lungă-mbrățișare Și în noapte aș aprinde Cel mai sfânt dintre altare! Flacără-ființă vie Aș arde în focul său Descriind o vâlvătaie Către cerul panaceu! Noaptea albă, de mătase, Dacă ne-
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
năzăriri cu semnificații prozaice, cum ar fi Amparo (adăpost), Ascension (înălțare), Belen (iesle), Concepcion (concepție), Consuelo (sfat), Dolores (dureri), Encarnacion (încarnare), Esperanza (speranța), Gemma (giuvaer), Inmaculada (imaculata), Mercedes (milă), Milagros (miracole), Nieves (zăpadă), Pilar (stâlp), Purificación (purificare), Remedios (leacuri), Rocio (rouă) sau Trinidad (treime). Și nu contează dacă sunt substantive de gen masculin sau chiar la plural! În castiliană te poți numi Soare, Sfaturi, Stâlp sau Miracole fără să fie nevoie să te clonezi sau să fii hermafrodit(ă). Firește, au
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ȚĂRMUL MORȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Azi fericirea nu mă mai vrea, Sunt o scânteie pe-o mică stea Sau strop de rouă sub colț de cer, Îmbrățișată-n aripi de ger. Mă-ndrept spre-un spațiu nedefinit, Păstrând, candidă, capul smerit. Încovoiată de frig și ploi, Mă cern prin sita cu vechi nevoi. Din viață nu pot să evadez! Pe țărmul morții
ȚĂRMUL MORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350053_a_351382]
-
Acum, când primăvara bate La geamul meu cu ghiocei Trimit măicuță de departe Prin versuri calde-nmiresmate Iubirea mea cu dorul ei... Primește-o mamă...e mai mare -Cum n-a fost poate niciodată- O pun în fiecare floare În roua strălucind în soare Și nu o dau pe lumea toată!!! Mamei Am deschis ochii să descopăr lumea Când trupul tău n-a încetat să geamă... Mă speria lumina ce-i în jur... Te-aș fi strigat pe nume...mamă... Te-
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]