1,505 matches
-
în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca o piatră de rubin sugerează nu numai culoarea rubinie a jăraticului, ci și căldura căminului, a iubirii, asemuite cu o piatră prețioasă. 8. Particularitățile genului liric care se evidențiază în poezia Singuri sunt prezența eului liric și comunicarea nemijlocită a unor idei și sentimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neîncheiat încă. Sentimentali ireductibili cum suntem noi românii, vom medita multă vreme la nebănuitele căi ale sorții. Încă înainte de a se stinge fulgerător, ucis de un tramvai numit destin, trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rămas pentru a cutremura. Oriunde și oricând, creatorii care mor afirmă odată mai mult dreptul lor la viață. O asemenea afirmare tragică sunt și ultimele versuri ale lui Nicolae Labiș de o mare încărcătură lirică, metafora „păsării cu clonț de rubin" fiind a nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mai mult dreptul lor la viață. O asemenea afirmare tragică sunt și ultimele versuri ale lui Nicolae Labiș de o mare încărcătură lirică, metafora „păsării cu clonț de rubin" fiind a nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lirică, metafora „păsării cu clonț de rubin" fiind a nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
recapitulări ale semnelor care fac din ea un destin. Apare motivul trecutului care începe să crească și care devine apăsător, amintind prezentul. Vitalitatea inițială purta în sine germenul morții și răzbunarea n-a întârziat să apară: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin.” Oboseala devine izolatoare, un spațiu de protecție. Propozițiile încep să se articuleze greu, energia primelor versuri nu mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Vitalitatea inițială purta în sine germenul morții și răzbunarea n-a întârziat să apară: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin.” Oboseala devine izolatoare, un spațiu de protecție. Propozițiile încep să se articuleze greu, energia primelor versuri nu mai există: „Și uită-te, -i rece dar trece Fiorul fierbinte de care ni-i frică.” (Uită-te) Omul comun în „Lupta cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Accidentul a fost extem de grav, de nerecuperat, terminat cu decesul pacientului. Se pare că aici, în condițiile grele ale suferinței și imobilizării, Nicolae Labiș, a dictat celor care îi erau aproape și îl îngrijiau, poezia „Pasărea cu clonț de rubin”. Tragicul eveniment a fost comentat și de profesorul Firică cu ocazia unui dialog cu reporterul Dan Alexandru Ștefănescu (Viața studențească, nr. 10, 11.III.1970). Reporter: Cu ani în urmă, un tragic accident de tramvai punea capăt vieții marelui talent
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
poeziei românești, care a fost Nicolae Labiș. Din câte îmi amintesc, în puținele zile pe care le-a mai trăit Labiș s-a aflat la Spitalul de Urgență, pe care îl conduceați în aceea perioadă. Dar „pasărea cu clonț de rubin, s-a răzbunat tată, s-a răzbunat”, spunea poetul pe patul de suferință. Vă rog să ne împărtășiți câteva din amintirile dumneavoastră, despre Nicolae Labiș.... Prof. Th. Firică: O fac cu multă tristețe, păstrată și acum la mult timp după
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
personal, cât și din partea partidului După cât ne slujește memoria, au fost: Titu Maiorescu, D.A. Laurian, Ștefan C. Mihăilescu, Anghel Demetrian, Ionescu-Gion, V. Borgovan, I. Slavici, D. Colorian, Theodor Speranță, Em. Grigoroviță, Caragiale, Vlahuță, D. Racoviță (Sfinx), Delavrancea, Const. Mille, Al. Rubin, Fred. Dame, Zamfir Arbure, Grigore Ventura, I. Popescu, D. Rocco, N.D. Georgian, Procopiu, Dionisie Miron, L. Cazzavillan, Marion, Leon Nicoleanu-Fix, Al. Gorun-Hodoș, Nerva Hodoș, Ulpiu Hodoș, I. Rusu-Șirianu, Radu Popea, Mihail Gelianu, Corneliu Botez, C. Hamangiu, Paul Cinculescu, N. Gorovel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Franță./ Pentru dumneavoastră, o mare Delfin, de două ori treizeci de ochi/Tatăl dumneavoastră v-a lăsat drepturi frumoase,/Promise pentru virtuțile lui, dobândite prin meritele sale / Pentru dumneavoastră se așterne în față un secol presărat cu margarete,/ Cu safire, rubine și diamante fine,/ Iar dedesupt, vor fi clădite pe fundații de aur..../ O monarh născut, mare zi a Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți merge plin de fast printre cele douăsprezece semne (zodiacale, n.n.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
s-au părut mult prea mari, mobila prea exotică, tapiseriile de aur mult prea frumoase și picturile care evocau puterea amfitrionului exagerate.Ultimul punct de atracție a fost cina. Vesela era compusă din tacâmuri de argint și farfurii încrustate cu rubine. A urmat un foc de artificii și a fost interpretată piesa Les Fâcheux scrisă de Molière. La ora două dimineața, regele a dat semnalul de plecare. Fouquet, conform tradiției, a oferit castelul regelui. Acesta, nerespectând obiceiul, a refuzat darul. Era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este obligatorie În cazul atașării numelui localității natale - I. Dumitru-Snagov, Octav Pancu-Iași, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ilie Radu-Nandra sau a unei porecle - Grigore Vasiliu-Birlic.) Mulți autori - americani, mai ales - folosesc În componența numelui și inițiala celui de-al doilea prenume: Rebecca B. Rubin, Alan M. Rubin, Linda J. Piele, James A.W. Heffernan, John E. Lincoln ș.a. Procedeul poate fi Întâlnit și În cultura românească actuală: Constantin C. Giurescu, Radu G. Țeposu, Radu F. Alexandru, Dumitru M. Ion, Aug. Z.N. Pop, Dragoș
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cazul atașării numelui localității natale - I. Dumitru-Snagov, Octav Pancu-Iași, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ilie Radu-Nandra sau a unei porecle - Grigore Vasiliu-Birlic.) Mulți autori - americani, mai ales - folosesc În componența numelui și inițiala celui de-al doilea prenume: Rebecca B. Rubin, Alan M. Rubin, Linda J. Piele, James A.W. Heffernan, John E. Lincoln ș.a. Procedeul poate fi Întâlnit și În cultura românească actuală: Constantin C. Giurescu, Radu G. Țeposu, Radu F. Alexandru, Dumitru M. Ion, Aug. Z.N. Pop, Dragoș C. Popa, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sclavi s-a terminat, a rămas doar Înțelesul de „răpitor”, de data aceasta fiind vorba despre „răpirea” unor bunuri intelectuale. Aceeași definiție o găsim și În lucrări apărute În străinătate: using an author’s words or ideas without giving credit (Rubin, Piele, 1996, p. 324). Termenul plagiat nu trebuie confundat cu cel foarte răspândit de piraterie, prin care se Înțelege reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau CD, a unui spot publicitar sub numele autorului, dar fără autorizația
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, 2002, p. 3. Mușat, Carmen, „Plagiatul - noua «modă» academică?”, Observator cultural, nr. 138, 15-21 octombrie 2002. Pârvulescu, Ioana, „Necuviința d-lui Ioan Scurtu”, România literară, nr. 25, 27 iunie-3 iulie 2001. Pecican, 1998. Rubin, Rubin, Piele, 1996. Sava, Daniela, „Furt intelectual de proporții. Mircea Beuran, ministrul plagiator”, http://www. cotidianul.ro. Scridon, 2003. Șoica, Mihai, „Hoție fără frontiere”, Evenimentul zilei, nr. 2987, 12 aprilie 2002, p. 7. http://www. plagiat.ro. XI. Corectura textului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
școala plagiatului”, România literară, nr. 48, 2002, p. 3. Mușat, Carmen, „Plagiatul - noua «modă» academică?”, Observator cultural, nr. 138, 15-21 octombrie 2002. Pârvulescu, Ioana, „Necuviința d-lui Ioan Scurtu”, România literară, nr. 25, 27 iunie-3 iulie 2001. Pecican, 1998. Rubin, Rubin, Piele, 1996. Sava, Daniela, „Furt intelectual de proporții. Mircea Beuran, ministrul plagiator”, http://www. cotidianul.ro. Scridon, 2003. Șoica, Mihai, „Hoție fără frontiere”, Evenimentul zilei, nr. 2987, 12 aprilie 2002, p. 7. http://www. plagiat.ro. XI. Corectura textului științific
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
J.; Gehle, Quentin L., 1987, Writing Essays. A Process Approach, St. Martin’s Press, New York. Romanescu, Vasile, 1944, Istoria unei cărți. Operă completă, prefață de C. Rasidescu, Tipografia „Cartea Românească”, București. Rovența-Frumușani, Daniela, 1995, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București. Rubin, Rebecca B.; Rubin, Alan M.; Piele, Linda J., 1996, Communication Research: Strategies and Sources, ediția a IV-a, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California. Russo, D., 1912, Critica textelor și tehnica edițiilor, extras din Buletinul Comisiei istorice a României, 1, Atelierele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
L., 1987, Writing Essays. A Process Approach, St. Martin’s Press, New York. Romanescu, Vasile, 1944, Istoria unei cărți. Operă completă, prefață de C. Rasidescu, Tipografia „Cartea Românească”, București. Rovența-Frumușani, Daniela, 1995, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București. Rubin, Rebecca B.; Rubin, Alan M.; Piele, Linda J., 1996, Communication Research: Strategies and Sources, ediția a IV-a, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California. Russo, D., 1912, Critica textelor și tehnica edițiilor, extras din Buletinul Comisiei istorice a României, 1, Atelierele Grafice Socec & Co
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu] (unul mare înconjurat de alte mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Borisov, Roza Clasberg, I. Sanicov, P. Ivanov. B. Vronsk i ș.a., alături de nume mai cunoscute auzului nostru: Ion Cărare, Ștefan Ștefan, Ichim Chiriac, Vasile Ciocârlan, Gh. Chiriac, P opa Radu, Elena Prisecaru, Elena Grigoriu, Alice Palmaciu ș.a. Redactor șef era Rubin Sulimson iar secretar de redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactorul șef și secretarul general de redacție mai făceau pa rte șefii de secții: viața de partid și organizații de masă, informații, economică, agrară, politică internă și externă, cultural‐ științifică ‐ sportivă, documentare, scrisori și corespondență, adminis trativă. Redactor șef rămâne Rubin Schulimsohn, secreta r general de redacție - Lupșa Anatolie iar secretari Ouatu Alice și I. Pârâianu, șef al secției economice C. Zarzalin cu C. Tănase, Oct. Gâlea - redactori, la viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu, Vasile Israte și Gh. Ghindă merg la Flacăra Iașului, primul ca redactor șef adjunct. Ion Codreanu pleacă la ziarul Înainte Brăila. Părăsesc Bârladul majoritatea celor veniți de la Calea n ouă Focșani ori de la Înainte spre socialism
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]