6,798 matches
-
Acasa > Orizont > Selectii > RETROSPECȚIUNE Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ruinele îmi dau senzația de rece miroase a carne moartă ca după un război liniștea sinistră coboară peste noapte prin pâcle de ceață dansează diavolii în cercuri invitându-l pe Faust s-asiste la sărbătoarea lor este noaptea valpurgiei și liliecii
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
zona politicului, care s-ar putea să aibă influențe nefaste asupra carierei. Luna petrecută împreună într-un periplu prin orașele marocane Casablanca, Rabat, Agadîr, Fes sau Marakesh, sau pe plajele însorite scăldate de apele mediterano-atlantice, prin munții Atlas, sau printre ruinele vechilor și misterioaselor așezări a constituit pentru cei doi prieteni o relaxare adevărată. Genu avusese parte de zile minunate, petrecute în prezența unui popor primitor. Era stăpânit de o stare de liniște ce n-o mai simțise de foarte multă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
al disperaților pierduți pe oceanul incertitudinilor existențialiste. Cei care nu au găsit alte soluții de viață, se raportează doar la propria lor disperare și fac din ea port-drapel al vieții lor inutile. Distrugem cu speranța că o să construim altceva pe ruinele propriei noastre vieți ... Ei, și tu ce-ai vrea?! am rîs eu, vag ironic și poate derutat de această tranșantă analiză a binelui și a răului, dar ea m-a ignorat și a continuat să-și povestească, parcă sieși, stînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ORAȘUL TRISTELOR RUINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașul tristelor ruine Măsor, cu calm, încețoșata alunecare a clipelor Pe malul unde stelele înserării tremură pe ape Când vin cerbii din ele să
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ORAȘUL TRISTELOR RUINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașul tristelor ruine Măsor, cu calm, încețoșata alunecare a clipelor Pe malul unde stelele înserării tremură pe ape Când vin cerbii din ele să se-adape. O melodie urlă la câinii cu covrigi în coadă Ce stau de veghe la negrele bărci somnolente
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
Plângi natură și te-a auzit luna -ureche cu care asculți cum bate inima pământului noaptea aștept să-mi spui nu-ți fie teamă tot ce e al tău se va întoarce cândva... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Orașul tristelor ruine / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
le înfieze. Nu mai crede nici în sine, cruda sferă ce cuprinde Gândul unui călător căutând nemângâiere Se așterne ne-mblânzită noaptea sferelor oriunde Apoi după toate-acestea să adoarmă în tăcere. Deziluziile deșarte, iată fața astei lumi Doar urgii nemăsurate cu ruine în decor Vin străjeri ai nopții oarbe cu ofrande și cununi Să danseze hora tristă prin clipirile ce mor. Și din fiecare rană ce-a făcut-o călătorul În migrarea sa în lume, lume ce nu l-au primit Și-
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Însemna abstracte linii ne-nțelese în mărime Era când un tânăr trist, când un fericit moșneag Ori iubit cu ochiul morții, ori sorbit de înălțime. Doar cărarea colbuită suflă-n urmă-i amintirea Ponegrindu-l înc-o dată mort în marile ruine Cufundat în amăgire ca să guste amăgirea, Mort din orice amintire, să rămână-nchis în sine. 24 Octombrie 2006 Referință Bibliografică: Moartea călătorului, Ioan Groșaru / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
la terapeut sunt doar pretextul pentru a completa ceea ce lipsește din poveste dar și pentru a sublinia măiestria narativa a autoarei. În rest, pe tot parcursul scrierii, întâmplările au iz de magie. Melania Cuc reînvie în pagini o lume în ruină, o lume putreda, mucegăita, cu sentimente de fațadă, o lume a conveniențelor, a falsului și a reclamelor țipătoare și agresive. O lume în care omul, nemaigăsindu-și locul și rostul, se alienează. O figură cât se poate de pitoreasca este
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
luxoasa pe jos, totul este ca un adevărat palat. Te întâmpină peste tot o opulenta de castel medieval. Singura problemă este că în acest moment Cazinoul NU este funcțional, ci are un aer jalnic de clădire părăsita. Nu este în ruină, dar este învăluit într-o tristețe deprimanta, ca o cladire cuprinsă de MOARTE. Prin unele colțuri ploua, pe alte locuri au intrat porumbeii și locuiesc nestingheriți înăuntru și din loc în loc dai de pânze de paianjen. La etaj, intri într-
CAZINOUL DIN CONSTANTA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356559_a_357888]
-
Fiecare din noi avem o percepție proprie asupra Divinității și reprezentărilor ei. Și dacă, în Bisericuța din San Damiano, Sărăcuțului din Assisi i-a vorbit Iisus crucificat, însuflețit deodată, rugându-l pe Francisc să-i repare casa care era numai ruină, acesta a luat imediat act de rugămintea Crucificatului și a început a strânge pietre și cărămizi de la concitadini pentru a repara toate bisericile din împrejurimi. Dar Iisus de la San Damiano vorbea despre o altfel de Biserică, și aceasta căzută-n
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
acesta a luat imediat act de rugămintea Crucificatului și a început a strânge pietre și cărămizi de la concitadini pentru a repara toate bisericile din împrejurimi. Dar Iisus de la San Damiano vorbea despre o altfel de Biserică, și aceasta căzută-n ruină: biserica sufletească. Francisc n-a șovăit și a purces la restaurarea bisericilor sufletești, dând naștere celui mai răspândit Ordin călugăresc din lume: Ordinul Franciscan, cu cele trei ramuri: pentru frățiori și preoți, pentru călugărițe și pentru persoane laice. Iată cum
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Cascada cu vigoarea scursă S-a oprit la ultima petardă Fiecare, partea lui de măr Spre un țărm cu lebede și lacuri Ducem ca pe albe două tacuri Dintr-unul și același adevăr Pendula macină olimpul Copiii noștri, poze colorate Ruini din fostele palate Privesc, ademenindu-i nimbul Soarele apunea la amiază Pașii noștri nu ne mai ascultă Această pasăre ocultă Trecea prin fiecare ca o piază Referință Bibliografică: Atâta liniște ciudată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283
ATÂTA LINIŞTE CIUDATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356709_a_358038]
-
care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila. Dorul meu de casă e copilăria, chiar de-a fost prea scurtă și împovărata. Serile când tata își uită mânia și
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
-ntr-o țară care i-a uitat.Dorul meu de casă nu e pâinea albăce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind.Nici țigani cu fuste și monede-n salba,Veseli cum învie stradă chiuind.Dorul meu de casă nu înseamnă țaradusă la ruină fără pic de milă.Nu e sărăcia ce mi-a fost povară,nici conducătorii ce-mi stârnesc azi silă.Dorul meu de casă e copilăria,chiar de-a fost prea scurtă și împovărată.Serile când tata își uită maniași citea
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
pierderi, în euro, pe măsură! Nu avem timp de interceptat convorbiri. Continuăm cu aici a fost ... , dincolo era ... Ooo...! Vai...! Poze la picioarele distinșilor conducători ai timpurilor antice. Flanăm pe dreapta, apoi pe stânga, cu reluarea drumului spre Colloseum. Măreția ruinelor îți creează o stare de respect și gânduri amestecate despre civilizația acelor vremuri, sfârșită prin decăderea morală generalizată. Nimic nou sub soare! Hai, Colloseum ne așteaptă! (va urma) Sergiu GĂBUREAC Roma, Italia august 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
să admirăm Honduras-ul de la distanță, vânturile puternice au împiedicat debarcarea la mal. Ultimul port vizitat în această croazieră a fost Costă Maya, Mexic. Fostul port comercial al Imperiului Maya, Costă Maya este cunoscut mai mult pentru junglele, plajele, lagunele și ruinele Maya. Apă de culoarea emeraldului și turcuoazului, palmierii abundenți și ritmurile latine te îmbină să poposești mai mult în acest paradis tropical. Chiar în port, pentru cei amatori sunt oferite plimbări cu delfinul...Flipper e la dispoziția dvs. în Costă
PLECATA, FARA ADRESA... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355181_a_356510]
-
-n culoare de artiști, ia diferite chipuri, după ardoarea sntimentului dar și după fantezia îndrăgostitului: „Iubirea noastră / ca o lalea mototolită-n buzunare” ; altădată: „ca un fulg de zăpadă / în duel cu vântul”; ori: „iubirea noastră / ca un dans de ruini selenare / ca o stea căutându-și mormântul”. Cum nu se poate altfel, iată că sunt și nori în Paradis: „Ți-am dăruit fulgi / într-o iarnă capricioasă - / gestul meu ți-a părut / ca un fel de trădare / a toamnei imperiale
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
marginea patului tău, îmi ascundeam cu palmele fața plină de lacrimi, ascultam spovedania ta: „Omul în fața primejdiei și în fața morții îl caută și îl găsește pe Dumnezeu. Și oricât de nedezvăluit ar fi Dumnezeu în omul ascuns în putregai și ruină morală, el apare ca o rază, licărește într-un colț, începe să radieze lumină în jurul lui și tu începi să descoperi încăperile sufletești pe care le ai; oricât de mici ar fi, ele pot fi încălzite, pot să lumineze întreaga
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și epoca modernă, într-o continuitate neîntreruptă, bogată în
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
puternica cetate a Severinului, care va dăinui aproape trei veacuri constituind astfel un adevărat factor de stabilitate politico-militară în această zonă. Construită pe o terasă tăiată într-un pinten de deal situat la circa 500 de metri către apus de ruinele castrului roman și ale piciorului podului lui Traian, dominând cu semeție Dunărea, cetatea Severinului (Castrum Zeurini) avea două incinte - exterioară și interioară - deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
roman și ale piciorului podului lui Traian, dominând cu semeție Dunărea, cetatea Severinului (Castrum Zeurini) avea două incinte - exterioară și interioară - deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate de la ruinele castrului roman; în formă de patrulater (aproximativ dreptunghiulară), incinta exterioară adăugată după 1419 fiind înconjurată din trei părți de un șanț adânc pentru apă. Zidul incintei interioare era flancat la colțuri de turnuri de pază, precum și de câte un turn
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
de Alexandru Bărcăcilă precum și cele de după 1965 au scos la iveală majoritatea zidurilor și turnurilor cetății, porțile, bastionul semicircular din interior, platforma dinspre Dunăre, folosită probabil pentru artilerie (după cum o dovedesc numeroasele proiectile de piatră și fier găsite acolo) precum și ruinele capelei (bisericii) cetății în formă de navă - compusă dintr-un pronaos aproape pătrat dispus transversal; naosul, dreptunghiular prelungit; altarul cu absidă centrală și nișe laterale în grosimea peretelui de est. La construcția aceasta au fost folosite cărămizi de factură romană
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
eu sunt și suflare, dar sunt și pământ și așa m-am rătăcit de lume, vorba mea pe cerul spart rămâne, rar de tot în mine poposesc și mă-ntorc la tot ce-i omenesc. gândul iar mă duce prin ruine, mă inundă timpul care vine, doru-mi varsă rănile în piept, și nu mai știu, Doamne, ce aștept. caut dragostea doar în cuvinte și le-mbrac cu aur și veșminte, toate-s cuibărite greu în mine și le-am îndrăgit ca
EREZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346087_a_347416]