20,976 matches
-
Război și pace, ediția a treia, 1873; L.N. Tolstoi: Povestiri din Sevastopol, Moscova, 1913; Richard Wilton: The Last Days of the Romanovs, London, 1920; Culegere de Însemnări, jurnale, amintiri, scrisori și note de drum privind istoria Rusiei, tipărite În limba rusă (trei cărți), Novgorod, 1912; Eli și Cion: Rusia contemporană, Moscova, 1892; Jehan‑Préval: Anarchie et Nihilisme, Paris, 1892 (există ipoteza că sub acel pseudonim s‑ar fi ascuns R.J. Racikovski); W.M. Thackeray: Vanity Fair. A Novel without the Hero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Hero. Tauchnitz Edition, Leipzig (fără dată); N.I Greci: Însemnări despre viața mea, Sankt‑Petersburg, ediție Suvarin (fără dată); Melhior de Vogüe: Les grandes maâtres de la littérature russe (vol. 55, 56 și 65), 1884; Jurnalul de campanie al unui ofițer rus, editor I. Lajecinikov, Moscova, 1836; Lucrările Societății de economie liberă pentru dezvoltarea agriculturii În Rusia, Sankt‑Petersburg, 1814; Corespondența lui N.V. Gogol, sub Îngrijirea lui Senkor, Moscova, fără anul apariției; D.I. Zavalișin: Însemnări ale decembriștilor, 1906 (cu dedicația lui Zavalișin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
veți suspecta de ceva, Întrucât nimic din Ținuta sa nu‑i trădează menirea tenebroasă. Corpolent, dinamic, totdeauna cu un surâs pe buze, cu barba În formă de potcoavă, cu ochi vii, aducea mai degrabă cu tipul juisorului decât cu tipul rus, corintian. Indiferent de slăbiciunea sa față de micuțele pariziene, el era, fară Îndoială, unul dintre cei mai destoinici Organizatori din câți existaseră În zece capitale europene“ (L’Echo de Paris, 21 noiembrie, 1901). Baronul Taube, care, la vreo zece ani de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
micuțele pariziene, el era, fară Îndoială, unul dintre cei mai destoinici Organizatori din câți existaseră În zece capitale europene“ (L’Echo de Paris, 21 noiembrie, 1901). Baronul Taube, care, la vreo zece ani de la revoluție, Încercase În cartea sa Politica rusă să explice, În primul rând sieși, cauzele destrămării Imperiului și să arate rolul major al poliției secrete În toate acele evenimente, avusese, de asemenea, ocazia să‑l cunoască. „Felul său ostentativ slugarnic, ca și exprimarea‑i obsecvioasă - care te făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
personalitate puternică și originală putea fi denigrată: că era vulgarizator ordinar al lui Anski, că avea un copil nelegitim, că ar coresponda cu o cunoscută actriță germană, că de la optsprezece ani avea proteză mandibulară (când un soț gelos, cunoscut poet rus, Îi mutase falca din loc), că‑și scria poeziile mai Întâi În rusă și apoi le traducea ajutat de tatăl său, că intenționa să se stabilească În Palestina și câte altele). Odată i‑am văzut portretul În ziar; creația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vor fi niciodată clarificate; așadar, când s‑a pus În mișcare „acea trebuință barocă a intelighenției de a umple golurile“ (Cortazar) și când m‑am decis să Însuflețesc și acele personaje rămase În beznă, În primul rând pe misteriosul emigrant rus care În povestire se numește Belogorcev - ca și pe misteriosul X - al cărui rol a fost, după cum Însuși cititorul s‑a Încredințat, de o importanță vitală În rezolvarea misterului Protocolului. Eseul Își va pierde semnificația literară În clipa În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vieții - farsă jalnică. Omul nou - gorilă. Cultura - incultură. Conducător genial - tiran imbecil...“ Oricum, orice asemănare cu povestirea este absolut Întîmplătoare. (n.a.) 1. Mazuranić, Anton (1808‑1888) - scriitor croat. 2. Meyerhold, Vsevolad Emelievici (1874‑1942) - regizor de teatru, pedagog și actor rus. 3. Malmberg, Bertil (1889‑1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854‑1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833‑1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876‑1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Fetele se simțeau bine în prezența ei pentru că le povestea tot felul de istorioare, dar gestul o șocă pe Luana și de atunci ea se feri să mai facă parte din cercul care se strângea în jurul dirigintei. Profesorul de limba rusă, actor de cinema, avea o eleganță distinsă și o cultură generală fantastică. Fetelor li se adresa cu "domnișoară" iar băieților le spunea, cu o ușoară ironie, "cavalere". Exigent și distant în relațiile cu elevii, accepta o singură ieșire din tipar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bărbatul cu pălărie din față devenea amenințătoare. Se regăseau de fiecare dată la primul afișier care le ieșea În cale. Bărbatul cu pălărie era domnul Moduna. Purta pălărie pe orice vreme. În această privință, modelul său declarat era un demnitar rus cu barbișon ca Voitec al nostru și ochelari. Domnul Moduna fusese activist la Raion și luptase pentru colectivizare. Când socialismul a Învins definitiv atât la orașe cât și la sate, drept recompensă, a primit o decorație de care nu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
până la Cotul Donului. Cu resturile mărfii, salvată ca prin minune de la Îngheț și umflată cu mare greutate, a Împodobit bradul primului Crăciun petrecut În Siberia. A murit În '56, pe o stradă din Budapesta, Înainte de a termina traducerea În limba rusă a unei monumentale Înjurături ungurești. Aș fi putut să mă arunc pe geam și nici măcar n-ați fi tresărit, zise Andrei râzând. Marta se ridică și se lăsă sărutată pe frunte. Își simțea obrajii arzând. În schimb, la Înmormântare n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
văzut. Dacă vreți, vi-l povestesc. E cu un cal alb, cam ca În Nunta lui Wajda, și cu un soldat sovietic. Ca ăla din parc. Păi, ăla era din piatră. Și normal dacă era monument. Ca reprezentare. Altfel, era rus. Acum nu mai e. Bine că am apucat și ziua asta. Când te gândești că unii au murit cu rusu-n parc. De-aia s-au răsucit crucile În cimitir. Ca să nu-l mai vadă. Numai alea cu fotografii. Unii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Reginei a lăsat urme la „Vorkuta”. În primul rând a fost schimbat directorul. Apoi, Într-o ședință de partid, s-a propus interzicerea cu desăvârșire a transmiterii de cunoștințe pe cale sexuală. La „Vorkuta”, tocmai acolo, metoda sănătoasă „Să Învățăm limba rusă citind” a fost Înlocuită cu metoda dăunătoare patriei și poporului „Să Învățăm limba engleză făcând dragoste”. Imnul Angliei a fost declarat boală venerică. Declarația a fost adoptată cu o majoritate simplă. Proful de filozofie a Încercat să demonstreze că moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a fost? Așa ceva nu se putea ține la distanță, mai ales cînd tot la al treilea cuvînt zicea „fuck you, securistule”. Nici un cetățean al acestui oraș n-a regulat mai mult securitatea română, ca Marusia Klein. CÎnd ai un tată rus, Îți dă mîna, zise Benczédi Aladár visător. Poate că tatăl ei a fost chiar soldatul cu statuie din parc, un sfînt războinic. Ții minte ce pelerinaje erau la 9 Mai, la 23 August, la 7 Noiembrie... Mai degrabă afemeiat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dată, în 1995, în filmul Toy Story. 1 Textul avut la bază este cel din ediția apărută la Editura Academiei Republicii Populare Române, în 1957, cu specificațiile: „tradusă din limba engleză (Ion E. Fuhn) și confruntată cu traducerile din limba rusă (Nicolae Botnariuc), limba germană (Ion T. Tarnavschi) și limba franceză (Vasile D. Mîrza). Stilizator: Gellu Naum“; pp. 104-105. 1 Drumul principal (A56) care traversează centrul orașului Manchester. 1 „Here’s lookin at you kid“ (în original) - celebra frază din filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
face bine ce face! Instinctul matern, Edmundîci, instinctul matern! Ce știm noi, bérbații, despre asta, Edmundîci? Nu știm nimic! - Natura-Mamé! Vladimir Ilici, ea le știe pe toate! - Rahatu-Mamei! dragé Edmundîci, lipsa de perseverențé! Neglijență! Și alte asemenea boale ale poporului rus! Iaté ce-ți voi spune eu ție, Edmunîci! - Vreți sé spuneți cé noi sîntem singurii vinovați? - Întocmai! - Nu Natura-Mamé? - Noi Edmundîci! Numai noi! - Și-atunci? - Numai ea, Nadenica, știe adevérul! - Știe, da! - Numai și numai ea, Cleopatra noastré! Uite ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a desfășurat și pe linia Consfătuirilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) ale miniștrilor muncii din unele țări socialiste. Din 27 iunie 1998, este autorizat (Nr. 108/1998) de Ministerul Justiției "ca interpret și traducător pentru limbile: italiană, rusă, franceză să efectueze traduceri pentru instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, organele de cercetare penală, birourile notarilor publici, avocați, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție". In liceu, a studiat 8 ani limba germana (1943 1951), (el spune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție". In liceu, a studiat 8 ani limba germana (1943 1951), (el spune ce a învățat în primii patru ani la germană a uitat în ultimii ani), 6 ani limba franceză și 5 ani limba rusă, la care a rămas și corijent (1947), (Profesoara de limba rusă a propus în Consiliul Profesorilor să fie lăsat repetent, întrucât "sabotează" această limbă, "dovadă" fiind rezultatele bune la celelalte materii). La Institut, la București și la Moscova, a studiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ani limba germana (1943 1951), (el spune ce a învățat în primii patru ani la germană a uitat în ultimii ani), 6 ani limba franceză și 5 ani limba rusă, la care a rămas și corijent (1947), (Profesoara de limba rusă a propus în Consiliul Profesorilor să fie lăsat repetent, întrucât "sabotează" această limbă, "dovadă" fiind rezultatele bune la celelalte materii). La Institut, la București și la Moscova, a studiat un an limba franceză, iar ca limbă secundară, în capitala U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Antologiile; Melancolia Egeei (1987) și Poeții greci contemporani (2004); Eseul; Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1974). Poeziile și prozele sale au fost traduse în volume separate sau antologii, în limbile engleză, franceză, greacă, spaniolă, bulgară, italiană, ungară, ucrainiană, rusă, albaneză, sârbă, poloneză, germană, portugheză etc. ROMULUS-IOAN BUDURA Născut la 8 noiembrie 1931, în comuna Ortiteag, județul Bihor. Este căsătorit, are doi copii. Studii A frecventat școlile primare din Oradea și Caransebeș (1938 1942), precum și liceele Traian Doda din Caransebeș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
director la Direcția Drept Internațional și Tratate; 1992-1993, director general la Direcția Generală Afaceri Juridice și Consulare; 1993, Ministru plenipotențiar; 1993-1997, Ambasador al României în Danemarca; 1994-1997, acreditat și Ambasador al României în Islanda; 1997-2001, Ambasador al României în Federația Rusă; 2001-2004, Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe; 2004-mai 2005, Ministru plenipotențiar la Direcția Europa Occidentală, Europa Centrală; 2005 în continuare Consilier la Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților. Activitatea didactică și științifică 1990-1993, a predat cursuri de Drept internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
alte documente internaționale privind drepturile minorităților. În unele note despre conflictul transnistrean, a recomandat soluția urmată de Cehia și Slovacia " Decât un nou război pe Nistru, mai bine o graniță pe Nistru". Perpetuarea acestui conflict tensionează relațiile României cu Federația Rusă și împiedică apropierea Republicii Moldova de Europa. În privința terorismului, care constituie azi principala amenințare la adresa civilizației, împărtășește convingerea că așa cum omenirea a evitat o ciocnire nimicitoare între Est și Vest, în anii "Războiului Rece", tot așa ea va ști să evite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Secretar I, Consilier, Ambasada României în Elveția (1979 1986); Consilier, Ministerul Afacerilor Externe (1986 1990); Consilier și Consul general, Berlinul de Vest (1990 1991); Ministru-consilier, Însărcinat cu afaceri a.i. al României la Moscova (1991 1993); Ambasador al României în Federația Rusă (1993 1997); Ambasador al României în Georgia (Tbilisi) (1998 2006). Activitatea publicistică A elaborat peste 100 de articole și comentarii, în România și străinătate; Este coautor la cartea "România de la A la Z". Cele mai importante momente de existență și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și prim-colaborator la ambasada de la Moscova. După rechemarea în țară a ambasadorului Vasile Șandru, a condus ambasada ca Însărcinat cu afaceri a.i. și din primăvara anului 1993 a fost numit cel dintâi ambasador al țării noastre în noua Federație Rusă (a prezentat scrisorile de acreditare la 25 aprilie 1993). Ca ambasador la Moscova, a prevenit Centrala asupra pericolului unei implicări militare a țării noastre în războiul civil din Republica Moldova, generalii ruși, în frunte cu șeful Armatei a 14-a de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O. din 2000. Funcții îndeplinite în prezent Președintele Comisiei pentru Studiul Viitorului a Academiei Române; Vicepreședinte al Centrului European de Cultură, București; Președintele Fondator al Fundației Universitare a Mării Negre și Profesor de Relații Internaționale; Doctor Honoris Causa al Universității Ceboksarî, Federația Rusă; Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica din Timișoara; Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea; Director al Revistei Internaționale " Millenium III". Membru Clubul de la Roma (coautor al Raportului "No limits to learning", Pergamon Press, 1979); World Academy of Arts and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
internaționale; Ambasador, reprezentant permanent al României la Oficiul O.N.U. de la Geneva si organizațiile internaționale în Elveția. Cărți și studii Securitatea Europeană afirmarea unui nou concept, 1976; European Security A Romanian Point of View, 1977 (în engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă și ungară); Dezangajarea militară și dezarmarea în Europa, 1980; United Nations Organization A Romanian Point of View, 1981 (în engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă și ungară); O.N.U. adaptare la cerințele lumii contemporane, 1983; Confidence, Military Desangagement and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]