18,699 matches
-
și pui de delfini. Vasul acesta duce cu el o întreagă literatură, iar Alexandre nu s-a simțit niciodată mai viu, mai intrigat, mai hotărât să-l întâlnească, să l ghicească și, în cele din urmă, să-l scrie pe rusul din poveste în marele roman francez care i va purta semnătura. Și poate că va fi chiar în seara aceasta. Poate. — Mai explică-mi o dată. — Ți-am explicat... — Mai explică-mi. Ochii roșii, umflați de plâns. — Ne-am întâlnit acolo
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
șofranului, se despărțeau pentru totdeauna, printre capere și zeama parfumată a fructului. Mâncase în tăcere, până la ultima înghițitură, când maxilarele se descleștaseră cu greu și vocea ei șoptise, moale și fără culori, ultimele vorbe pe care le împărțeau, ea și rusul. — Foarte bun. Se iubiseră fără fasoane. În gesturi obișnuite, plicticoase, poate. Non-cinematografic. Și totuși, asta era tot ce păstra, acum, când se pierdeau unul de celălalt. Imaginile unei intimi tăți făcute cioburi, din vremurile iluziei. Portocale. Jumătate cojite. Degetele ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
client (Nu ai avut. Tu. Ești numai tu, singură) și, brusc, mâinile lui mici care i se anină de gât și zâmbetul care înghite tot, tot, tot (Ce frumoasă ești, mamă!) și grijile trimise și ele sub pat, între pozele rusului, numai puțin, pentru o clipă, pentru clipa asta mare în care inima copilului bate curat în dreptul inimii ei pe aceeași muzică, pe o singură muzică înfricoșătoare (Nu, nu sunt singură. Nu sunt singură deloc). 32. Singuri Și povestea ne spune
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la Alexandre! Ai toată livada asta. Și știu că te pricepi atât de bine!... Ochii lui privesc în pământ, pe lângă paharul cu șerbet, dincolo de pantofii ei odată negri. Știe, se gândește Dominique. Știe, se întristează François. Între ei, la masă, rusul își ia, nevăzut, locul, mâncând dul ceață și degustând vinuri. Numai copilul, ocupat să urmă rească un balaur imaginar printre trandafiri, nu-l vede, nu-l simte cum întinde mâna spre castronul cu cireșe, cum își strecoară degetele printre cele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
călător avid de plăcere culinară și de poezia străbaterii apelor din ce în ce mai înghețate, mai fără viață, de trupul acelei nave sfârâitoare ca un ceaun în care fierbeau, tăvăliți în mirodenii din cele patru zări, toți peștii de pe lume. Așa, cu chipul rusului care-și transformase în legendă visul lui de om colțuros și lipsit, i se păruse lui, de bucurii lumești, Alexandre se trezește rătăcind într-un colț al Grădinii Luxembourg pe care nu și amintea să-l mai fi văzut vreodată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asta, e nevoie de ajutorul a treizeci de desenatori și cinci maeștri tapiseri. Ghețarii Nordului sunt țesuți în covoare grele, de Buhara, care acoperă podelele cabi nelor de pasageri, din ce în ce mai surprinși de luxul de pe vas. Nici nu ai spune că rusul înalt și atât de slab, în hai nele lui ponosite, cu obrazul aproape cenușiu și părul de-acum de-a binelea înspicat e mintea din spatele acestui deșert arctic care plutește spre mări din ce în ce mai negre, ducând în pân tecele lui atâta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ascunși, pe vecie, sub pat) se descălțase. Tot ca atunci. Ca atunci când erau tineri și venea la ea, câteodată, dimineața, cu gleznele încă umezite de rouă și reci ca de gheață. Pleacă de-aici, râdea ea, cu picioarele astea reptiliene! Rusul se strecura însă fără cuvinte sub plapuma din puf de gâscă. „Pleacă de-aici“, murmurase în gând Dominique cea de-acum, fără râs și cu ochelari ordonat așezați pe noptieră, în linie cu muchia vișinie a cărții. Gleznele se opriseră
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
grăise din nou pe limba ei dogită și supărătoare, ca un bisturiu modern, decupând trecutul de prezent, caute rizând rana, despărțind, pe vecie, vasele de sânge, clocotele de rouă, pe Dominique cea tânără, de sub plapuma din puf de gâscă, de rusul gârbov care-și legase șireturile în capul gră dinii, acolo unde fusese odată lavandă și acum nu mai era. 37. În vis Blond. Ca ea. Așa creștea Leovigildo. Blond ca mama lui imaginară. Imaginată. Aievea numai în mintea lui și-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
uscat? Privirea bătrânului, de la un timp mai mereu apoasă, se ridică până la el curată de spaimele și fricile trecutului. De o săptămână Evgheni bolește de friguri și Ivan îl veghează ca pe un copil. Aceasta e prima lor conversație de când rusul i-a admi nistrat celuilalt rus chinina matinală. Cum ați spus, domnule? — Între mare și uscat, ce ai alege? — E totuna. — Crezi? Nici măcar nu ai stat să te gândești. — Da. — Da, ce? — Da. Evgheni tușește. E totuna. Evgheni tușește. Te
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai mereu apoasă, se ridică până la el curată de spaimele și fricile trecutului. De o săptămână Evgheni bolește de friguri și Ivan îl veghează ca pe un copil. Aceasta e prima lor conversație de când rusul i-a admi nistrat celuilalt rus chinina matinală. Cum ați spus, domnule? — Între mare și uscat, ce ai alege? — E totuna. — Crezi? Nici măcar nu ai stat să te gândești. — Da. — Da, ce? — Da. Evgheni tușește. E totuna. Evgheni tușește. Te mănâncă peștii sau te mănâncă viermii
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de Macadamia și pepite de aur comestibil, totul în formă de focă logodită cu un pinguin sau de scoică pe punctul de a și naște perla, poate, dar nu. Primeau clătite cu anason și dulceață de smochine, făcută de însuși rusul. Tăieței cu lapte de migdale și petale de trandafiri. Gogoși cu cireșe la mijloc. Pere coapte, umplute cu scorțișoară și miez de nucă. Erau bune, minunate, chiar, dar prea puțin pe placul unei adunături sclifosite, care dădea o avere pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
așa, de amuza ment. Amintirea vagă a ultimului ou fiert. Când fusese asta? Dădu pagina în care Alexandre se afla la Barcelona și scria despre Santa Maria del Mar, știind că el nu mai era acolo. După care zări vasul rusului, croindu-și drum prinre rân durile care tălăzuiau negru și amenințător, scurgându-se în sute de mii de litere și semne de punctuație undeva într-o poveste pe care nu reușea s-o priceapă. 44. tot ea Mă aștepta, uneori
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ca pe niște ochi neobișnuiți cu întunericul. Hapciu, strănutase Ivan din rărunchii unui ne vis, fără să știe ce se întâmplă. Nasul însă știa. Nasul ghicise, în boarea aceea de căldură ivită din senin, care topea ghețurile și inunda noaptea rusului cu pulbere de cretă adevărată și de mirodenii închipuite, ei bine, el, nasul, dibuise grăuntele unic, aproape imperceptibil între faldurile de aromă sărată și solzi umezi, grăuntele acela inconfundabil, rotund, micronic, de vanilie. — Trebuie. — Nu. — Nu avem de ales... — Îmi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dureros, care li se înfipse ca un spin în culcușul inimii. Înțeleptul îl recunoscu de la primul sunet. Tînărul lup înțelese și el. Nefericită și deznădăjduită, era ea, iubita, consoarta, căutata. Era mama lui Lupino. CAPITOLUL 18 Un nou început A rus pășea mîndru și hotărît în fruntea cetei de lupi. Sosise ziua cea mare. Sosise clipa în care, dacă lucrurile aveau să iasă așa cum spera, urma să rescrie istoria. Nu crezuse că va fi chiar el cel care să conducă lupii
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în anumite împrejurări istorice nu și-au mai găsit locul și liniștea în țara mamă și au fost nevoiți să emigreze și să se stabilească acolo unde natura și oamenii locului ofereau un mediu mai prietenos. Majoritatea cercetărilor referitoare la rușii de rit vechi au urmărit în primul rând aspectele istorice și religioase, apoi cele lingvistice, folclorice și de geografie umană, contribuind astfel la crearea unui portret aproape complet al staroverului din zilele noastre. Multe informații prețioase referitoare la rușiilipoveni au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
etniile conlocuitoare, iar rezultatele recensământului din 2011 nu au fost încă validate, pentru obținerea datelor necesare am apelat atât la Institutul Național de Statistică, cât și la alte surse oficiale care dețin astfel de informații: departamente specializate din cadrul primăriilor, Comunitatea Rușilor Lipoveni - filialele locale, registre bisericești, unități de învățământ, Biroul Județean de Administrare a Datelor. Doresc să mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au sprijinit în obținerea datelor necesare: preoți parohi de rit vechi, președinți ai filialelor locale ale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reprezentanții populațiilor cu care au intrat în contact, iar împrejurările istorice vitrege și de natură diferită de-a lungul veacurilor au impus ca această denumire să fie acceptată, în mare parte, chiar de populația în cauză. În unele țări europene, rușii de rit vechi pot fi identificați după denumiri care arată țara sau regiunea în care s-au instalat. Astfel, vom întâlni denumiri precum поморцы (pomoreni)- staroverii stabiliți în regiunea Mării Albe și în Țările Baltice, ветковцы (vetkovieni) - cei din Vetka
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
instalat. Astfel, vom întâlni denumiri precum поморцы (pomoreni)- staroverii stabiliți în regiunea Mării Albe și în Țările Baltice, ветковцы (vetkovieni) - cei din Vetka (Belarus), karjaki, pentru cei stabiliți pe râul Kerjeneț (Rusia). În America de Nord (SUA, partea continentală, Alaska și Canada) rușii de rit vechi sunt cunoscuți sub denumirea de Old Believers (traducerea engleză a rus. cтароверцы- „vechi credincioși”). În lucrarea Lipovenii. Studii lingvistice, capitolul Staroverii din America, Victor Vascenco înfățișează deplasările starovere din Primorie și China spre America de Nord, via America de Sud, în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și în Țările Baltice, ветковцы (vetkovieni) - cei din Vetka (Belarus), karjaki, pentru cei stabiliți pe râul Kerjeneț (Rusia). În America de Nord (SUA, partea continentală, Alaska și Canada) rușii de rit vechi sunt cunoscuți sub denumirea de Old Believers (traducerea engleză a rus. cтароверцы- „vechi credincioși”). În lucrarea Lipovenii. Studii lingvistice, capitolul Staroverii din America, Victor Vascenco înfățișează deplasările starovere din Primorie și China spre America de Nord, via America de Sud, în secolul al XX-lea. Staroverii americani se denumesc ei înșiși sințianțî (din Sințian), harbințî
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și organizare, a fost pusă în discuție păstrarea sau înlocuirea termenului lipovean, iar în urma dezbaterilor pro si contra a fost acceptată sintagma de ruși-lipoveni. Chirilă F (1993) spune că” generic, lipovenii întotdeauna au aparținut națiunii ruse. Prin urmare, lipovenii sunt ruși de origine, dar nu toți rușii stabiliți în România sunt lipoveni. Sunt lipoveni, în sensul strict al cuvântului, rușii veniți din Rusia și care aparțin cultului creștin ortodox de rit vechi”. De aceeași părere este și Victor Vascenco, care în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
discuție păstrarea sau înlocuirea termenului lipovean, iar în urma dezbaterilor pro si contra a fost acceptată sintagma de ruși-lipoveni. Chirilă F (1993) spune că” generic, lipovenii întotdeauna au aparținut națiunii ruse. Prin urmare, lipovenii sunt ruși de origine, dar nu toți rușii stabiliți în România sunt lipoveni. Sunt lipoveni, în sensul strict al cuvântului, rușii veniți din Rusia și care aparțin cultului creștin ortodox de rit vechi”. De aceeași părere este și Victor Vascenco, care în lucrarea Lipovenii, Studii lingvistice afirmă că
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fost acceptată sintagma de ruși-lipoveni. Chirilă F (1993) spune că” generic, lipovenii întotdeauna au aparținut națiunii ruse. Prin urmare, lipovenii sunt ruși de origine, dar nu toți rușii stabiliți în România sunt lipoveni. Sunt lipoveni, în sensul strict al cuvântului, rușii veniți din Rusia și care aparțin cultului creștin ortodox de rit vechi”. De aceeași părere este și Victor Vascenco, care în lucrarea Lipovenii, Studii lingvistice afirmă că: ”orice lipovean este din punct de vedere confesional [...] un starover, însă nu orice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Bucovina, apoi în Moldova, Basarabia, Dobrogea și Muntenia. Primele informații în legătură cu prezența staroverilor pe teritoriul Țărilor Române apar în ultimii ani ai domniei lui Petru cel Mare. În manuscrisul Relatare despre staroverții ce trăiesc în Țara Moldovei publicat de cercetătorul rus M. I. Lileev, se spune că “staroverii din Socolinți, fiind reclamați de un dregător local corupt, au fost chemați la Iași în fața domnului și Divanului pentru a da explicații. Aici, reprezentantul lor, călugărul Tihon, a arătat că ei s-au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
da explicații. Aici, reprezentantul lor, călugărul Tihon, a arătat că ei s-au așezat în Moldova în anul 7232 de la facerea lumii (1724 d. Hr.) în timpul domniei Voievodului Mihail Racoviță” (Varona, A., 2011). Pentru a scăpa de persecuțiile țariste, numeroși ruși de rit vechi s-au refugiat în Moldova venind din părțile Kievului, Cernâgov, Gomel. Prima consemnare oficială a rușilor de rit vechi din Moldova apare la 1730, când a fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de la facerea lumii (1724 d. Hr.) în timpul domniei Voievodului Mihail Racoviță” (Varona, A., 2011). Pentru a scăpa de persecuțiile țariste, numeroși ruși de rit vechi s-au refugiat în Moldova venind din părțile Kievului, Cernâgov, Gomel. Prima consemnare oficială a rușilor de rit vechi din Moldova apare la 1730, când a fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]