20,398 matches
-
era de tip vechi, nu făcea numirile care trebuie, mai clar. Și acest lucru a fost crezut, iar noi astăzi nu mai putem crede asta. În ceea ce privește numirile făcute de Traian Băsescu- numai eu știu câteva pe recomandări politice făcute din sânul partidului său, oameni care au făcut carieră- acum sunt, cred, pe la Înalta Curte, dacă nu mă înșel- oameni plecați dintr-un orășel de provincie oarecare și ajunși la Înalta Curte, care și-au făcut datoria față de stăpân sau stăpânire. E
Bogdan Niculescu-Duvăz, dezvăluiri din PDL. Cum făcea Traian Băsescu numirile în justiție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81910_a_83235]
-
alegerile prezidențiale cum se va termina asta", a spus fostul ministru Bogdan Niculescu-Duvăz. Fostul ministru democrat a dat exemplu o situație: "Cu doi-trei ani înainte de a ajunge președintele partidului era sufocat că se făcuse o arestare a unui prefect din sânul partidului și că nu fusese anunțat. ' Am pierdut controlul' sau 'alții au controlul', vorbea despre acest lucru. Traian Băsescu voia să fie președinte pentru că înțelesese mai repede decât noi toți că există un instrument care poate fi condus. Acest instrument
Bogdan Niculescu-Duvăz, dezvăluiri din PDL. Cum făcea Traian Băsescu numirile în justiție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81910_a_83235]
-
-și filtrează umorile prin experiența și codurile citadinului: "dacă într-o noapte uzina electrică s-ar defecta/ orașul s-ar lumina împărătește/ cu lumina cărnii tale/ ca vinul vechi în pivnițele neguroase/ stă în trupul tău lumina și se învechește// sînii tăi fabuloși de dinamită și azur -/ un binecuvîntat uragan ce spulberă/ femeile cenușii domestice/ la ei se închină și tații și fiii/ ei atrag pe strada aceasta provincială/ marea marea marea" (Cîntec pentru femeia frumoasă din oraș). Legat de modernitatea
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
atingă spre amuzamentul colegelor de breaslă. "Ofranda" este acceptată cu un gest ferm de către Proxenet (Andi Vasluianu), care-l trece în rîndul viitorilor clienți. Scena de dragoste, neconsumată, se desfășoară în toaleta unui bar, Marilena îl lasă să-i atingă sînii. Ceea ce impresionează în filmul lui Cristian Nemescu nu este cîtuși de puțin limbajul crud al cartierului cît oaza de inocență pe care dragostea o creează, mirajul ei. Momentul magic este dublat de înzestrarea paranormală a Marilenei, capabilă să provoace un
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
Nu există nici un proiect ideologic în acest film, de felul celor conținute în reportajul fără frontiere. Scena este luminată tandru de dragostea fără urmă de venalitate a tînărului protagonist, dragoste pe care mizeria nu reușește să o distrugă, iar atingerea sînului Marilenei provoacă un scurtcircuit în micul bar. Din această ironie amestecată cu tandrețe provine farmecul filmului, chiar dacă lumea cartierului așa cum ne-o înfățișează regizorul pare condamnată să-și trăiască ignominia pînă la capăt, pentru că așa cum sună versurile rapărului, lecția de
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
și eresuri. Frumusețe, lesturi.// Viața mea, viața mea încotro se îndrepta?/ Cine să-mi spuie?/ Cucul cântă, lumea-i șuie." (Clubul de diamant); "Tânăr sunt, de tine, moarte, nu-mi pasă./ Viața mea e dulce otravă. Amară melasă.// La ce sân io am supt? Ce piept m-a hrănit?/ La ce burticică am gângurit?// Viața mea a curs din mine în afară./ S-a făcut alții./ S-a făcut fiul meu./ S-a făcut o dansatoare din buric./ Cu clipsuri. Barbară
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
se sufoce, de parcă aș fi scu-fun-dat-o într-o cadă. - Spuneți da sau nu. A răspuns nu dintr-o răsuflare. M-am ridicat din pat. Înainte să părăsesc camera, mi-am cerut scuze. Se așezase și trăsese plapuma ca să-și acopere sânii. Fața ei exprima confuzie. Am încălzit din nou cafeaua la bucătărie, am băut o cană cu doi biscuiți. M-am îmbrăcat în sufragerie. Nu aveam timp să trec pe la mine ca să mă bărbieresc, am căutat degeaba un aparat de ras
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
coroborează cu cîteva confesiuni: "eu mă scald într-o imaginație lichidă", "simt că mi s-a făcut frică de lumea asta. de eternitate" (cîntarea cîntărilor sau amantul universal). Confesiuni uneori de nuanță suprarealistă ori măcar de-o prea înfierbîntată imaginație: "sînii ei urcă singuri ca păianjenii pe stîlpii de înaltă/ tensiune, electrifică tot cartierul". Sau: "își înhăma țîțele în cordeluțe de dantelă. ea/ flueră prin subterane strălucitoare înecîndu-se în frumusețe/ zeu împrăștiat pe-o stradă. sînt prea înfiorat/ pariez că la
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
sau ca să-i mai poți ghici, în riduri, netezimile fostei frumuseți. Bucureștiul e azimutul speranțelor provinciale, de care cu-atîta superbă neîngăduință își bate joc: "București! București!... Câte visuri se sting, flămânde, pe străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
crezi că am să Încep chiar cu tine?!, zise fata Închizând un ochi doar pe jumătate și zâmbind complice, ștrengărește și colegial. Ochii lui Va pătrunsese prin bluza de culoare roz iar În mâini simțea rotunzimile și căldura celor doi sâni fragezi. Un fior Îi cutremură trupul, privirea se Îndreptă instinctiv către un anumit loc, mici broboane de transpirație apărură la rădăcina părului de pe cap Tu chiar ești foarte timid, te-ai Îngălbenit și mă privești ciudat! Tu nu ai mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prelungi și din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau. Mâinile lor se căutau cu febrilitate, iar când băiatul căutând ceva prin bluză și Încercând să pună stăpânire pe unul din cei doi sâni abia pârguiți, fata se cutremură a Împotrivire slabă, băiatul se retrase delicat și spuse: Te rog să mă scuzi, cred că am mers prea departe, dacă te-am speriat mă opresc! Nu asta am vrut să spun, dar oare nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
urechi și Îndreptate orizontal Îi accentua aerul de ștrengăriță poznașă. Avea ochi negri, mari și umbriți de niște gene la fel de negre și excesiv de lungi, privirea era pătrunzătoare, ceea ce reducea din feminitatea pe care Întregul ei corp o exprima din plin. Sânii, parcă prea mari pentru cei șaptesprezece ani ai ei, talia delicată, posteriorul un pic mai mare și bombat (băieții Își spuneau unii altora că are un „fund obraznic”), brunetă focoasă și cu toate liniile curbe „ca la carte”, erau atu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sărut pe gură și din ce În ce mai lung. Anii treceu, jocul cu bancnota continua, mă ruga să nu-i spun mamei de banii de pachet că mi-i confiscă și că el nu-mi mai dă alții. Ascundea bancnota În rochiță, În sân, acolo unde Întârzia mai mult respirând precipitat, eu Înțelegeam despre ce este vorba, știam că nu procedăm corect dar acceptam tacit, o sută de lei era foarte mare pe atunci și așa am ajuns să-mi scoată banii din ciorapi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cât putu de cald: Te rog spune mai departe, dacă acest lucru nu ți face rău, nu mă plictisești și mă oblig să te ascult În toată viața mea, ori de câte ori vei dori acest lucru! ... a ajuns cu o mână În sân, m-a mângâiat iar cu cealaltă a scos din buzunar mai multe sute de lei, erau zece, o mie de lei, mai mult decât două salarii bunișoare, a Încercat să joace jocul nostru, l-a jucat pe față! I-a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
De sub bluza din mătase vaporoasă și de culoare lila ieșeau două brațe delicate, Înobilate cu degete fine a căror manichiură era impecabilă. Prin decolteul generos, dar nu exagerat, ochii băiatului zăreau și erau atrași de porțiunile mirifice a celor doi sâni a căror mărime băiatul o putea intui cu ușurință, ajutat fiind de cele două proieminențe curbate rafaelic și care aveau tendința de a străpunge bluzița fermecată. Contabila purta o fustă mulată perfect pe corpul ei de manechin care nu respecta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Chavel trebuie să fie de acord să împartă cu mine. Altminteri ar fi mult prea urât din partea lui, după ce l-a escrocat pe frate și i-a furat viața. — Și chiar crezi că eu am să stau cu mâinile în sân? Ți-ai dat seama și singur că o iubesc pe fată. — Mare lucru! exclamă Carosse expediind astfel problema ridicată de Charlot. Nu o iubești îndeajuns încât să-ți periclitezi propriile șanse. Nici eu, nici tu nu mai avem vârsta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
este un tip tânăr, cu un puternic accent de suburbie londoneză și cu o înclinație clară spre a venera eroii și mai ales eroinele. Admiră cu aceeași înfocare ceea ce el consideră a fi experiența și curajul lui Tripp, dar și sânii și picioarele doamnei Tripp. Tânărul se numește Cobb și are obiceiul enervant de a pune întrebări. Chiar el spune: Nu e cazul să vă osteniți să-mi dați explicații, șefu’. Dați-mi voie să fac eu săpături, să pun întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și se întoarce spre lift. În raza privirii îi apar două picioare de femeie. Ridicându-și încetișor privirea, vede mai întâi o fustă de piele demodată, o curea subțire și puțin roasă, un bichon frisé care obturează o pereche de sâni la limita observabilității, o pereche de ochelari de vedere severi și, în cele din urmă, pe Liliane, posesoarea picioarelor, fustei, curelei, cățelușului, sânilor și ochelarilor. Liliane e vecina de palier a lui Lionel. În cei cinci ani de când sunt vecini
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de piele demodată, o curea subțire și puțin roasă, un bichon frisé care obturează o pereche de sâni la limita observabilității, o pereche de ochelari de vedere severi și, în cele din urmă, pe Liliane, posesoarea picioarelor, fustei, curelei, cățelușului, sânilor și ochelarilor. Liliane e vecina de palier a lui Lionel. În cei cinci ani de când sunt vecini, au schimbat între ei câteva sute de „bună ziua“, câteva zeci de „bună seara“ și, la sfârșitul fiecăreia din aceste conversații prescurtate, câte un
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să fac parte dintre cele șase dansatoare care-și puteau încerca norocul la dumneavoastră în prima duminică din lună. Îmi pregătisem o costumație irezistibilă. Cred că m-ați fi ales. — Așa cred și eu, spune Lionel, cu ochii fixați pe sânii ei. — Duminica aia, la prânz, bărbatul meu a făcut apoplexie. Ați gătit ceva picant? N-a făcut apoplexia la mine acasă. A făcut-o acasă la amantă. Ca să respect aparențele, am păstrat doliu după el. Astăzi se împlinesc douăsprezece luni
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
afară (îl izolam), într-o baracă (într-un izolator) păzit de un câine (cu lumina stinsă). Aici, traducătoarea și-a șters o lacrimă, spre mirarea lui Lucien Racaille, care, din traducere, a înțeles că orfanii români o duseseră ca în sânul lui Avram. Lionel încearcă să-și aducă aminte cum arăta Florica tânără. Nu reușește. Se duce la baie. Când se întoarce, are un atac de nostalgie: Lucien îi ia un interviu Janei, amanta lui minoră. A lui Lionel, să nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și asta nu pentru că așa cer normele, ci pentru că nici Lionel nu mai e ce-a fost. Mai e și beat pe deasupra: se știe că șampania moleșește. Când se revine în direct, telespectatorii mai apucă să vadă o jumătate de sân, în timp ce Liliane își pune sutienul. Stau amândoi pe marginea saltelei. Văd viața în roz - încă nu și-au pus ochelarii. — Acum pot să mor ferice, îi spune Lionel, exacerbând frustarea telespectatorilor de sex bărbătesc. — Plăcerea a fost de partea mea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
consumă, noi doar adăugăm sosul, ca să le facem digerabile. Credeți că noi n-avem inimă? Avem, dar nu lăsăm să se vadă ca să nu ne scadă audiența. În privința poveștii cu Liliane, treaba stă cam așa: mie-mi plac femeile cu sânii mari. Or, ea... Cum a zis odată Sartre, citez din memorie: Femeia fără sâni e sortită să sufere. Am încheiat citatul. Părerea lui Claude Fernandez Eu chiar țin la imigranți. Altfel, mi-aș mai fi botezat bistroul Aux Immigrants Heureux
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
inimă? Avem, dar nu lăsăm să se vadă ca să nu ne scadă audiența. În privința poveștii cu Liliane, treaba stă cam așa: mie-mi plac femeile cu sânii mari. Or, ea... Cum a zis odată Sartre, citez din memorie: Femeia fără sâni e sortită să sufere. Am încheiat citatul. Părerea lui Claude Fernandez Eu chiar țin la imigranți. Altfel, mi-aș mai fi botezat bistroul Aux Immigrants Heureux? De pe urma lor mi-am făcut bruma de avere, pentru ei m-am dat peste
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe tocuri, să danseze, să privească bărbații În anumite feluri, să cânte și să poarte o conversație, toate acestea În așa fel Încât să stârnească atenția bărbaților, dar să nu fie stridente. Kimonourile gheișelor erau decoltate, dar nu În zona sânilor, ci la spate, pentru că, În lumea japoneză, ceafa și gâtul intrau În ritualul seducției bărbaților. Aveau mare grijă ca aspectul să le fie impecabil, de la machiaj și coafură până la Îmbrăcăminte. Dansurile cu evantaiul atrăgeau privirile admiratorilor. La fel, cântecele pe
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]