1,975 matches
-
Prin păstrarea finalităților educaționale, ca formarea sentimentelor și a inteligenței și în treptele superioare, prin îmbinarea „instrucției teoretice” cu „instrucția practică”, Bărbat năzuia la formularea unui program educațional unitar și complex totodată. „Unitatea organică a învățământului” avea nevoie de a sădi la tineri, viitorii cetățeni, nevoia realizării faptei („adolescenții au nevoie să fie inițiați”), dorința de a învăța mereu. Bărbat scria: „Omul poate învăța mereu, până la 45 și până la 60 de ani! Principalul este ca tradiția și obiceiul învățatului să nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
manuală (nu se confundă cu taberele de muncă din alte state, în acel timp), ci una intelectuală, țelul fiind „ridicarea satului prin colaborarea intelectualilor”. Deși intelectualii noștri sunt în mare parte „de origine țărănească”, o anumită instrucție eronată le-a sădit gustul excesiv pentru viața citadină și birocratică. A venit vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
incoerentă” și „anarhică”, încât „pacea poate fi în orice moment tulburată”. Nu „sfărâmarea puterii militare” este soluția, ci „o putere morală de neînvins”, o „mobilizare colectivă și civilă a tuturor factorilor de viață națională”. Aceasta este „armata nouă” care va sădi o nouă conștiință. Prin muncă, stăruință, prin „aportul” fiecărui individ, căci această operă uriașă nu se poate înfăptui de la sine, nu se desăvârșește printr-o mișcare de „baghetă magică”, cum erau înclinați unii să creadă. Pentru a ilustra această concepție
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din „lupta pentru ridicarea satelor”. Și în acest articol-îndemn, și în altele, profesorul Stahl dezvoltă cu multă căldură motivul „colaborării”, a încrederii și respectului pentru altul și munca lui, pentru convingerile și atitudinile sale. Iar Octavian Neamțu se străduie să sădească încrederea în „rostul” muncii în echipă și în instituția Căminului Cultural, îndemnând la muncă „constructivă”, la ridicarea satului prin „tăria” efortului comun. Acesta - scrie - e „înțelesul muncii noastre” (Neamțu, 1939, p. 89). Echipierii, credea, trebuie să descopere „fața cealaltă a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și mijloace de afirmare. Echipele gustiene au contribuit la construirea unui spațiu social personalizat, inducând încredere în ceilalți și dezvoltând spiritul de afirmare în și prin grup. c) Grupul răspunde nevoilor asociative și de apartenență ale ființei umane. Echipa gustiană sădea sentimentul de solidarizare, ridicând statutul de echipier și prietenia la rangul de valoare umană. Școlile de „șefi de echipă”tc " Școlile de „șefi de echipă”" În echipa de lucru, se menționează în literatura de specialitate (Proulx, 1999; Devillard, 2003), liderul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iar grupurile vor fi formate pe principiul prieteniei, neînlăturându-se „rivalitățile active” care stimulează entuziasmul și emulația, chiar „întrecerile industriale” în care fiecare „atlet” al muncii își va putea arăta vigoarea și dibăcia. Iar „educația colectivă” printr-o „școală unică” sădește nu numai cunoștințe, ci și „politețea generală”, „tonul cuviincios”, armonie în comportări. Finalitatea e obținerea „omnifiliei” (prieteniei), a „frăției societare”. „Acest impuls de dragoste colectivă care mijește deodată în mase este cel mai strălucitor avânt al virtuții.” (ibidem, p. 246
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
avut rolul de organizator și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
A fost un bun profesor și un foarte bun pedagog” (Lutic, 2003, p.XVII), a fost iubit și respectat. A transmis elevilor săi interes pentru cultură, le-a oferit un model de conduită socială exemplară și, mai ales, le-a sădit dorința de a înfăptui. Principala sa realizare a fost însă școala pentru adulți de la Ungureni. A pornit de la modelul Grundtvig, a apelat la sfaturile unora mai experimentați, ca Simion Mehedinți, Apostol Culea sau Dumitru Furtună, cunoscutul folclorist. Dar s-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
săpătorul de comori trebuie însă să vadă în apă un șarpe alb; în contra mușcăturii lui ajută chiar apa în care se mișcă el; trebuie să-i taie capul cu o monedă de argint, să-l îngroape în pământ și să sădească usturoi pe el. Dacă mănâncă săpătorul de comori din acest usturoi copt, nemijlocit înainte de ziua Sf. George, apoi, nu numai că câștigă darul de a vorbi cu toate câte le-a făcut Dumnezeu, ci poate chiar auzi cum crește iarba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oferim d-lui profesor Stelian Ghiorghiu, o varietate din familia Rozacee. Limba și literatura română, deși pentru noi cei de la secția reală era mai grea, a fost deosebit de frumoasă datorită d-nei profesoare Lazea. Dragostea de a citi ne-a sădit-o vorbindu-ne atât de frumos despre Eminescu și Maiorescu, despre Creangă și Alecsandri, despre poezia mistico- religioasă a lui Arghezi, etc. Amintirea acestor lecții o vor ține mereu vie pentru noi cei din Iași, străzile, parcurile, dar mai ales
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
știut să-i facă să iubească matematica, o știință aridă, pentru mulți greu de înțeles. Tot ce am realizat ulterior în domeniul fizicii teoretice se datorează în parte și cunoștințelor de bază în matematică pe care profesorul Bostan le-a sădit în anii liceului. La fizică am avut-o, după profesorul Naum, plecat apoi ca cercetător științific la Institutul de Fizică din Iași, pe d-na Bostan, la fel de severă ca și soțul ei. Ea nu ne dădea așa de multe probleme
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Munții Carpați, ce-au stat și stau de strajă țării. Sunt invocați Decebal, capete de voievozi, Tudor, tragicul sol al sfintei măști, precum și cei osândiți la Doftana, ostașii de rând ai partidului. și iată-l făcând portretul patriei: "Ești drum sădit cu lună/ și-mprejmuit cu soare/ săpat cu munții prin veacuri/ cu veșnice izvoare." Pe Nicolae Dragoș îl refuză deocamdată marile idei și rămâne un modest poet. Nicolae Ioana "Templu sub apă", poezii, E. P. L., 1967; "Moartea lui Socrate", Editura Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deem me a monster, for the symbol beneath which I have lived, and die! I look around me, and, lo! on every visage a Black Veil!" 3.1.7. "Măștile" transcendenței Mircea Hurdea ARGUMENT "Chipul" lui Dumnezeu este amprenta acestuia sădită în om. Dacă omul moștenește prin creație această amprentă divină, înseamnă că el este în stare să-și însușească toate responsabilitățile sale în drumul său spre desăvârșire, spre asemănarea cu Dumnezeu. "Măștile transcendenței" este o intervenție în cadrul proiectului, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
expresia poetică, gândurile fugare, uneori stăpânite de melancolie, alteori supuse confesiunii lipsite de menajamente sau de condescendență acestea și multe altele dau textelor lui Alexa Visarion alura memorialisticii. Un exemplu, luat la întâmplare: Multe etape ale copilăriei mi s-au sădit în memorie, cum altele m-au însoțit lungi perioade, până când s-au liniștit în amintiri. Am văzut cu ochii mei cum trăiau oamenii și cum îi trăia viața și abia apoi, citind despre ei, am putut înțelege de ce arta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să mă lase să-i aduc seara acasă. Îmi plăceau filmele de dragoste pentru că mama mă ținea strâns lipit de ea, în singurătatea noastră comună, atunci când ieșeam în lume pentru a ne relaxa. Multe etape ale copilăriei mi s-au sădit în memorie, cum altele m-au însoțit lungi perioade, până când s-au liniștit în amintiri. Am văzut cu ochii mei cum trăiau oamenii și cum îi trăia viața și abia apoi, citind despre ei, am putut înțelege de ce arta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Citesc Dostoievski și am senzația că sunt acolo, că-l trăiesc, că sunt unul dintre presonaje sau că trec prin mai multe... Mă implică, neliniștin du-mă și potențându-mi bucuria. Exist. Sunt o natură obsesivă. Lucruri și fapte rămân sădite în mine, sanzații și stări mă domină. Ele, sigur, vor căpăta cândva o transfigurare artistică. Singurul care mă poate distruge cu adevărat sunt eu însumi. Tot ceea ce e în jur mă "atacă", mă modifică, neschimbându-mi însă structura. Până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de condiții minimale, niște invariante capabile, pe de o parte, să confirme statutul filozofic al cutărei sau cutărei viziuni despre lume, iar pe de altă parte, să le asigure acestor Weltanschauungen o ipotetică unitate sau măcar să le și să ne sădească încrederea că ele aparțin unui întreg al filozofiei. 5. Modelul pluralității Așa cum am mai subliniat, această unitate nu înseamnă că avem de-a face cu o unică filozofie ce-și caută în timp drumul către Ideea absolută. Pentru Dilthey, istoria
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă, îți dai norocul. (Gh.F.C.) Potcoava găsită se bate deasupra ușii prăvăliei, că aduce noroc și mușterii. (Gh.F.C.) Tinerii cu păr alb au noroc. (Gh.F.C.) Noițele dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tată. Vom face cunoștință cu ei cînd vor veni. Iar dacă-i cunoaștem deja, cu atît mai bine. Și apoi, ce exemplu dăm noi copilului dacă manifestăm neîncredere cu privire la spusele lui?! Nu e o educație pozitivă. E ca și cum i-am sădi în suflet germenii neîncrederii, inclusiv de sine însuși, cu consecințe dezastroase pe viitor. Ne va minți mereu și se va minți și pe sine. Asta dacă va mai avea curajul să scoată capul în lume, unde nimeni nu-i va
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]