2,957 matches
-
Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru roamn „Pons Vetus” (Podul Vechi), la punctul numit „Turnulețe”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură interioară și exterioară (1733), sat CÎinenii Mici; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bonsai, Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR House, Olănești, Luana, Rozmarin, Veritas etc; - pensiuni: Andra, Ana, Ana Lăcrămioara, Beatrice, Casa Vânătorilor, Casa Olănescu, Comanca, Delux, Noel, Mircea, Rubin, Trei Brazi, Tisa etc; - case: Ioana, Nicoli, Delux, Andrei etc PERIȘANI. - săpături arheologice: castru roman de la Titești; - m. arh.: biserica de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folosirea 4-5 ani la rând, după care era nevoie de noi suprafețe sau de cele odihnite care și-au refăcut potențialul productiv. Acea societate românească veche este o societate de agricultori și crescători de vite mari și mici, dovedită prin săpăturile arheologice, care avea deja stabilite elemente ale dreptului românesc: revenirea la locuințe și la terenul din jur pe care l-au lucrat cu 4-5 ani în urmă. Evoluția societății românești a putut fi stabilită și jalonată în urma descoperirilor arheologice integrate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar pe toate pă rțile, pe unde a umblat de veci”. Alte sate din județul Suceava au făcut obiectul unor cercetări și săpături arheologice, precum Berchișești, atestat documentar la 13 septembrie 1473, dăruit mănăstirii Moldovița, care, într- o perioadă mai veche, avea vatra lângă apa Moldovei, după care s-a retras pe terasa a doua, la 1 km distanță de pericolul inundațiilor, are
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cuprindeau cuptoare, cazane, conducte de alimentare cu apă și baterii de amestec pentru apa caldă și rece. Până și cenușa cuptoarelor era Îndepărtată mecanizat și spălată de un curent de apa. * Lama de ras are o existență milenară. În cursul săpăturilor făcute În ruinele unei cetăți antice din Mesopotamia s-au găsit cele mai vechi lame de ras. Sunt lame de piatră, foarte ascuțite și care În partea de sus au o gaură prin care trecea degetul celui care voia se
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
și pe forța de a spune până la capăt o poveste personală vulnerabilă. Pe curajul de a „fraza“ subiectiv accidentele, incertitudinile și nemulțumirile camuflate din relații. Afrim și Herescu au reușit să spațializeze obsesii, frustrări, anxietăți, delimitând locul propriu al fiecărei săpături mentale. Plonjarea psihoterapeutică are drept corespondent locativ un fel de perne-fotolii din piele albă, așezate față în față în semicerc, spații-aspirator în care corpurile se afundă, respectând principiul conform căruia psihicul este excavat. Scufundarea psihică și cea fizică se suprapun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
permite acestuia să obțină sticla suflată, stă la originea acestei revoluții a consumului, permițând o fabricare mai ușoară, mai rapidă și la un cost mai scăzut. Dacă galii cunoșteau și ei, la rândul lor, sticla chiar începând din secolul I, săpăturile arheologice recente arată că ei foloseau pentru băut pahare fără picior, din ceramică, cu pereții subțiri, adesea decorate și purtând inscripții, sau, uneori, chiar pahare din argint. Folosirea paharului din sticlă s-a generalizat începând din secolul al XII-lea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
70Ă intrând și ieșind de la cumpărături în magazinul dedicat omului contemporan, aka Angst. Naiv-frumoasele acuarele semnate Dragoș Platon (seria „Moarte zvonuri și legende“Ă în care Hitler stă pe insulă cu Elvis și Mao se bucură ca un copil fac săpături pe toate clusterele minții noastre, îndemnând categoria binelui să se lase păcălită de iertarea estetică. Cea mai complexă analiză a Ro actuale e setul de fotografii al lui Tudor Prisăcariu, un răspuns și o variantă câștigătoare la încercările de branding
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
istorie și numismatică. Să semnalăm remarcabilele lucrări arheologice ale lui Oreste Tafrali; studiile lui Tanoviceanu despre boierimea moldoveană; cărțile atât de apreciate ale lui G. Tocilescu, arheolog și epigrafist, stimat în întreaga lume științifică: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi, Săpături și cercetări arheologice etc.; cele ale lui N. Ureche, Ursu, istoric al Moldovei în secolul al XVI-lea, Th. Văcărescu, despre războiul de independență din 1877 și, în sfârșit, să salutăm frumoasa figură științifică a lui A.D. Xenopol, membru al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice. Un rol de seamă l-au avut profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au colectat o serie de obiecte ce se găsesc la muzeele școlare din Hudești, Vatra și Mlenăuți. Merită să amintim aici pe profesorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și s-a turnat var nestins. O asemenea groapă a existat în partea de nord-est a satului, în spatele casei lui Ion Corlăteanu și o alta mai la vale de școala nouă. în aceste gropi s-au găsit cu ocazia unor săpături oase de oameni și cranii cu dantura perfectă. în sat s-a introdus un regim aspru. în calitate de cioclu a fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al convulsiilor istoriei multimilenare, prin care s-au perindat civilizații înfloritoare, care ne-au transmis monumente unice; nu este numai patria Afroditei, zeița iubirii și fertilității, ci este și martorul incontestabil al devenirii umane pe plan material și spiritual. Dacă săpăturile arheologice probează evoluția omului de la starea sa din Epoca de piatră la europeanul secolelor moderne, dezvoltarea lui spirituală este consemnată în credințe și evocări pluriși monoteiste. Numele însuși al insulei este subiect de cugetare sau de speculații. Mulți dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
-lea, dar care mi se părea mult mai vechi, poate chiar din Epoca bronzului. Îmi aduceam aminte că din cele nouă regate, întemeiate pe insulă după războiul Troiei, Halcanor se instalase în cetatea Idalion din proximitatea Nicosiei, unde se începuseră săpături arheologice. Se știa că o inscripție a lui Așarhaddon îl menționa pe Onasagoras ca rege al Ledrei. Ledra a devenit Leukousa, Leukousia, Leukathea, sub acest nume a fost reconstruit orașul de fiul lui Ptolemeu. Împăratul și istoricul Constantin Porfirogenetul l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
am prezentat, în timpul vizitării bisericii sfântului Lazăr. Numele vechi al acestui oraș fusese "Kitium". Aici era locul de naștere al filozofului Zeno, părintele filozofiei stoice. În Vechiul Testament, localitatea Kition, varianta "Kitim", este evocată în Geneza, 10, 4 ca aparținând ionienilor. Săpăturile arheologice din zonă au scos la iveală mărturii importante ale istoriei insulei: un templu fenician închinat zeiței Astarte, zeița fecundității și fertilității la fenicieni (ea este, de fapt Afrodita fenicienilor), ziduri protectoare și băi, case din perioada elenistică timpurie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
găsesc, în stare nu prea bună, fresce din anii 1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții din piatră apreciate a fi din mileniul al șaptelea sau al șaselea înainte de Hristos. Cele trei case, una mai mare și două mai mici, sunt spațioase. Casa mai mare avea coloane. Morții erau îngropați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în 600 î.I.C., creează Massalia cu portul său din Lacydon, în fundul radei actualului Vieux-Port din Marsilia: cu această fondare, cunoscută din surse scrise (documentul 2, p. 23), țara noastră intră în istorie. DOCUMENT 1 Această reconstituire, rezultat al unei săpături arheologice și a urmelor găurilor pentru stîlpi, permite înțelegerea organizării acestor case mari ale neoliticului aparținînd grupului rubané. Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de lumea mediteraneană, și de curaj sălbatic, caracteristic lumii barbare din nord. DOCUMENT 2 Situl de la Bibracte, mai sus de orașul Autun, este implantat pe muntele Beuvray (între 750 și 820 metri), care face parte din masivul munților Morvan. Primele săpături au avut loc începînd din 1865 și situl mai constituie și astăzi un important șantier arheologic. Bibracte era oppidum-ul cel mai bogat al poporului eduen. Accesul principal se face aici prin nord-est, prin poarta Rebout. Zidul care înconjură oppidum-ul măsoară
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III-lea, săpăturile arheologice au permis identificarea localității Alise-Saint-Reine cu Alesia; aceste săpături au confirmat în multe puncte descrierile lui Cezar. Astfel se poate reconstitui sistemul defensiv după schița de mai jos. DOCUMENT 2 Predarea lui Vercingetorix 1.După Cezar: "El ordonă să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III-lea, săpăturile arheologice au permis identificarea localității Alise-Saint-Reine cu Alesia; aceste săpături au confirmat în multe puncte descrierile lui Cezar. Astfel se poate reconstitui sistemul defensiv după schița de mai jos. DOCUMENT 2 Predarea lui Vercingetorix 1.După Cezar: "El ordonă să i se predea armele, să i se aducă conducătorii cetăților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
țării. Astfel, în regiunea orașului Autun (document 1 p.80), viile sînt în paragină, canalele de drenare ale așezărilor de pe Saône sînt inutilizabile; orașul însuși nu mai este decît o îngrămădire de clădiri distruse. În mai multe regiuni, precum Somme, săpăturile atestă dispariția vilelor. Pe de altă parte, barbarii învinși sau foști prizonieri galo-romani, recuperați de la germani, au fost instalați sub numele de "letes" pe pămînturile provinciilor în calitate de coloniști, implantare care putea să aibă consecințe importante, întrucît facilita prezența unei populații
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a permis o creștere generală a nivelului de viață, care se traduce desigur printr-o creștere a numărului oamenilor, dar în același timp printr-o ameliorare a condițiilor fizice și printr-o creștere a speranței lor de viață, confirmate prin săpături la cimitire medievale. Țăranul acelei epoci începe de asemenea să acceadă la economia monetară; el cumpără, vinde, economisește: în felul acesta el va putea negocia cu seniorul acordarea unor carte cuprinzînd *libertăți ce vor face să dispară constrîngerile cele mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Prévotat. ANTICHITATEA Sursele Paul-Marie Duval, La Gaule jusqu'au milieu du Ve siècle, Paris, Picard, col. "Les sources de l'Histoire de France", 1971, t. 1, 2 vol. Lucien Lerat, La Gaule romaine, Paris, Errance, 1986. La revue Gallia (bilanțul săpăturilor arheologice). Lucrările generale 1. Pentru perioada în ansamblu Camille Jullian, Histoire de la Gaule, Paris, Hachette, 1907-1926, 8 vol. 2. Pentru epoca preromană Jacques Briard, Poterie et civilisations, t. 1, Le Néolithique en France, t. 2, Le Calcholithique et l'Age
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]