6,936 matches
-
miroase-a plastic peste tot: uși, ferestre și perdele, furculițe, lingurițe și parchetul din odaie, dar și cada mea din baie. Acum grebla e din plastic, coadă la hârleț nu pui dacă nu ai super glue. Groapa nu o poți săpa și-apoi, ce să bagi în ea? Un sicriu de... mucava! Nici pantofii nu-s din piele, ci din imitații fine! Te descalți la vreo cucoană... În van o sa-i reciți din Shakespeare, căci barba ta, neagră și creață, stârnește
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
vorbe. Dacă n-ai argumente las-o-n pace, că, dacă nu-i o vorbă mare, oricum nu o aude nimeni, iar dacă e chiar mare, apăi musai trebuia rostită. Aceste imperii sunt clădite pe cuvânt. Distrugând cuvintele ele își sapă propria temelie. Când o să învățăm să răspundem ideilor cu idei sau, dacă nu ne regăsim în ele, pur și simplu să tăcem? 24 iulie 2011 Autor Viorel Ploeșteanu Dublin - Irlanda Referință Bibliografică: Când vom învăța tăcerea? Autor Viorel Ploeșteanu / Dorina
CÂND VOM ÎNVĂŢA TĂCEREA? AUTOR VIOREL PLOEŞTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366921_a_368250]
-
lui Vâlceanu pentru comunism, l-a întrebat cu toată sinceritatea : „Cum ai devenit dumneata comunist?” Fără ezitări, fără complexe de niciun fel, acesta i-a răspuns cu calm: „M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul la boieri. Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii boierilor și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră”. Ajungând în Canada, domnul Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
răspuns cu calm: „M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul la boieri. Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii boierilor și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră”. Ajungând în Canada, domnul Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii săi numărându-se și copiii lui Nichita Tomescu. „Dar nea Costică, de ce îmi ceri așa mult?” Cine era Nichita Tomescu? Am făcut cunoștință cu
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ADEVĂRUL NU-L POȚI ASCUNDE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului (din ciclul: Femeia - miracol de contradicții divine”) - Sapă, Ioane, acuși ne doboară căldura! Mai dă sticlă aia de rachiu și la mine! - Doar nu ne grăbește nimeni, camarade, de ce să ne omorâm? Vasile își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
va fi bine, Cum să fac, unde să fug Și de lume și de tine. Să mă-nalț ușor spre soare, Sufletul îmi este greu Și m-ajută, nu să zbor, Ci să cad de sus în hău. De-aș săpa cu gându-o groapă Și sub ea să mă îngrop Aș muri făr-a-mi aduce Sufletu-n același loc. Și de-ar fi să vreau să caut Sufletul sa mă-ntregesc, N-aș muri nicicând căci nu știu Unde pot să-l mai
SUFLET FĂRĂ NUME de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367516_a_368845]
-
împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturugă, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, II). Să presupunem că
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie, ci pentru că are crengi ce formează un acoperiș, o protecție împotriva ploii, soarelui etc. Ca atare din dicționarul indo-european de rădăcini trebuie să alegem i.e. *kep/kop „a acoperi, a înveli“ cf. lat. coperio „acopăr“, tc. kapa
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
la ki din limba bari, unde are sensul „cer“ (în Ciad). La fel sl. donb „stejar“ e apropiat de cerul mongolic deng(er) cu finalul nepronunțat. Ca atare, copacul se numește așa fiindcă acoperă, nu pentru că se taie ori se sapă și în românește este termen autohton. Adăugați și magh. fa „copac”, cf. fa „cer” în limba thai (Tailanda) precum și țig. arukh “copac” comparat cu semiticul Aramaic arukh “acoperit” (de la care provin cuvinte ca ruho „haina”, englezul roof „acoperis”. Prof. Ion
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GÂND DE TOAMNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului GÂND DE TOAMNĂ Simt ploaia cum mă atinge încet Pe tâmpla-ncărunțită de vreme Acolo unde adânc a săpat regret ... Doruri creionate printre rânduri în poeme. Am strâns la pieptul nopții lacrimi Vise veștede de al toamnei frig Destine frânte, plânsul unei inimi Dar am sperat când îmi dorem să țip. Am așteptat la geam prin nopți pierdute Cu
GÂND DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367571_a_368900]
-
ascuns dincolo de hotarul vizibil. NENUMIT fără nume în cripta ființei întâlnire în cosmos explozie de lumină în ochiul orb neconceput rătăcești prin labirintul gândurilor mele. IPERCEPTIBILĂ bătaia scriitura inimii de melancolie bătuta monedă din cuprul moale al nopții negre gânduri săpând tuneluri prin întuneric risipindu-se tot mai mult prin înaltul cer înstelat. CE E MAI MULT („Totul este mai puțin decât este, totul e mai mult” Paul Celan) Ceea ce coțofana nopții cu ciocul ei negru a scris nu se repetă
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
Concursului de desene pe asfalt, cele opt echipe de artiști au primit diplome de excelență și au „înfiat” pentru următorii ani de școală câte unul din cei opt arbuști ornamentali tuia plantați săptămâna trecută de echipa „EchoSpirit”. Elevii premiați vor săpa, vor plivi și vor uda arbuștii ornamentali „înfiați” cu dragostea și devotamentul investite și în operele de artă născute din creta colorată care, timp de o oră, a mângâiat necontenit trotuarul școlii. Astfel, elevii din clasa a IV-a A
MAEȘTRII DESENULUI AU „ÎNFIAT” ARBUȘTII ORNAMENTALI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367619_a_368948]
-
gentle work did frame The lovely gaze where every eye doth dwell, Will play the tyrants to the very same And that unfair which fairly doth excel; For never-resting time leads summer on To hideous winter, and confounds him there; Sap checked with frost, and lusty leaves quite gone, Beauty o'er-snowed and bareness every where: Then were not summer's distillation left, A liquid prisoner pent în walls of glass, Beauty's effect with beauty were bereft, Nor it, nor
ACESTE ORE ÎMBRĂCATE-N CĂLDURA GINGAȘĂ A VIEȚII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367689_a_369018]
-
anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând ființă. Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă, Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapa Acum o să cobor pe geam, desi intrat am fost pe ușă, Sub valsul pașilor greoi, îmi sap de unul singur groapă. Un înger negru, scos din lut, își caută timid lumină, Din crucea morții timpurii, rămâne doar orizontală, Ventriculul din mușchiul greu, acceptă până și rugina Mă răstignesc pe floarea vieții, dar nu îmi voi ceda petala
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând fiinta.Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă,Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapaAcum o să cobor pe geam, desi intrat am fost pe ușă,Sub valsul pașilor greoi, îmi sap de unul singur groapa.Un înger negru, scos din lut, își caută timid lumină,Din crucea morții timpurii, rămâne doar orizontală,Ventriculul din mușchiul greu, acceptă până și ruginaMa răstignesc pe floarea vieții, dar nu îmi voi ceda petala.A.S.
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
bine... Dar, vai, ce palidă mi-i brânca Și ce bicisnic sunt în sine! * Și totuși e în noi arvuna - Un grăuncior de Dumnezeu - Ce poate risipi furtuna Adusă-n om de vreun Boreu. * Ce-ar fi, în mine-adânc să sap După granula de-ametist, Să pot de rele să vă scap? Ce-ar fi să fiu un exorcist?... Referință Bibliografică: CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
la ora 12:30 munceam fără pauză într-o fabrică pe care o uram, apoi ne întorceam la internat să mâncăm. În timpul mesei pedagoga alegea dintre noi muncitoare pentru cantină. Cine nu era ales mergea în parcurile din Focșani la săpat sau la măturat. Îmi aduc aminte că într-o duminică ne-a scos pedagoga Bălășoiu în parcul central, care era destul de mare, nu ca să ne plimbăm pentru că era sărbătoare, ci ca să facem curățenie. Era toamnă, era foarte frig și trebuia
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
va citi, pentru modificările de conținut. Simion Șuștic pune pe hârtie mărturia credinței într-un univers uman recuperabil. Alegoria instrumentelor tăișului - rituale și profane - acoperă întregul volum, semnalizând prefaceri de fond - cuțit, brici, lamă, secure, satâr, coasă, acțiunea de a săpa. Tăierea și tăietura sunt direct comunicate. Citim, încă, despre duel, măcel, ghilotină. Aici se clasează și întretăierea, întreruperea, împărțirea. Din loc în loc, apare gâdele. Prefacere sugerează și obiectele din sistemul de înțepare: ac, spin, săgeată (și arc), suliță. Sunt nominalizate
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
gem. Același mic dejun 2 ani. Apoi mergeam la școală. După ore pedagoga ne scotea în parc să facem curat, ori măturam străzi. Sâmbăta și duminica făceam curat în curtea școlii. Tot ea îmi dădea un târnăcop și spunea țipând: Sapă aici, toanto! Nu mănânci azi până nu termini. Pământul era tare ca piatra. Nu știam cum să dau cu târnăcopul. M-am chinuit o oră și nu se vedea nimic. Pedagoga a venit lângă mine: ─ Proasto, așa se dă? Ce
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile, care umbreau malurile săpate în neorînduială de veacurile ce trecuseră peste ele, șezând ca niște fecioare despletite în apa amestecată cu resturile menajere ale așezării. Copiii, pe jumătate dezbrăcați, alergau în chiot vesel de-a lungul versanților bătrânului râu. Femeile, cu mânecile suflecate, spălau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
tău cel cald și zâmbetul sfielnic. Miresme și trăiri, de mine fii aproape Că apa care curge prin vadul unui râu, În pat ca să ne prindă la ceasul cel târziu Iubiri ne prindă-n mreje și-n trupuri să ne sape. Să pună de amoruri pe veci de veci sămânță Din noi să crească-n fiecare ceas Și-n timpul care ne-a rămas Noi ne vom da să le-ngrijim silința. În brațe când îmi cazi, că pasărea ușoară, Tu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > INTROSPECȚIE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi pot golănii cerul și mintea. Nu-mi poate săpa nimeni pământul meu cu moartea. Nu-mi poate îndoii nimeni coloana și nici bate viața. Dreptul nu se naște din pământescul a fi a unuia s-au a altuia. Unii își arogă ce nu le este în putință în mizeria
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
se rostește în promisiunile neîndoielnice ale firmamentului, ale neștiutului, ale zborului, în vorbele distinse ale glacialului, ale sideralului, ale pelinului, ale plecărilor, în graiul blândeții de toamnă, de seară, de praf, de sosire. „Lângă fântâna cu roată... / Aici, lângă poartă, / săpați-mi o groapă adâncă, adâncă” - să se sondeze sevele minerale, reale, să-și rotească timpul apele ideale, să se deschidă poarta spre veșnicia adâncă, adâncă. „Mă-ntorc în timp / Ca-ntr-o pădure deasă / [...] / În păr mai port ascunse / Puzderie
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PLĂTESC ȘI PLEC Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Un coniac ironic mă privește, Tavanul stă să cadă pe gândurile mele. Un ochi privește, altul plânge, privirea mă sapă, mâna atinge fum de țigară. Prin talpă mă trece fiorul de alb, zăpada mă frige, un câine mă linge, o urmă de sânge mă duce spre bar. Același gunoi, același miros de viață mizeră îmi umblă prin sânge. Privirea din
PLĂTESC ŞI PLEC de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367089_a_368418]