KorAP: Find »[drukola/base=săptămânal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...96 >

2,390 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

Ionescu Dobrogeanu menționează că pentru scurte perioade de timp, județul "s-a împărțit în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 716. În perioada decembrie 1885-ianuarie 1886 săptămânalul tulcean "Dunărea de Jos" a publicat în serial expunerea situației județului Tulcea realizată de prefect pentru consiliul județean Tulcea 717. În cuprinsul acesteia se specifica faptul că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și ajutoare, în scop d'a asigura comunelor un mers mai regulat și mai progresiv (...) înlăturând neapărat la timp pe cei ce se abătuse de la datoriile lor"730. În comentariul referitor la capitolul intitulat "Administrațiunea comunelor" al raportului publicat, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" consemna că "încetul cu încetul (...) notarii găsiți în județ și veniți aici pe căpătuite s-au înlocuit cu oameni probă; contingentul cel mare isvorăște din foștii sergenți și sergenții furieri liberați"731. În aceste condiții, jurnaliștii afirmă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
În aceste condiții, jurnaliștii afirmă că "nu putem de cât să aprobăm această măsură, căci ea (...) înlocuiește îndestul găurile simțite în această slujbă administrativă, și dă un mijloc onorabil de existență celor cari au slujit țărei"732. De asemenea, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" din Tulcea remarca faptul că "în județul Tulcea fiecare comună are școala ei construită din nou în condițiuni higienice, are localul ei de primărie asemenea nou, frumos și higienic, putând oferi adăpost călătorului trudit în două odăi

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
faptul că în documentul prezentat de către prefectul județului "poți trece în revistă cele mai mici neajunsuri, cele mai mici detalii a întinsei și complicatei țesături care compune mașina publică destinată a aduce propășirea unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Prefectură și primarul numit"1353. La 16 octombrie 1881 era prezentat de către noul prefect al județului Constanța, Constantin Ciocâltan, primul său raport adresat Consiliului Județean relativ la situația județului. Acest document avea să fie publicat, la 18 octombrie 1881, în paginile săptămânalului Farul Constanței 1354. Constantin Ciocâltan a fost prefect al județului Constanța în intervalul de timp dintre cele două mandate de prefect ale lui Remus Opreanu (noiembrie 1878 12 septembrie 1881 și 18 octombrie 1882 20 mai 1883). În cuprinsul raportului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
legate de "personalul tehnic (...) insuficient"1359. În aceste condiții, "lucrările anul acesta nu se vor putea esecuta de cât în trei puncte și anume la Constanța, Mangalia și Ostrov"1360. În lunile februarie-martie ale anului 1882 era publicat în paginile săptămânalului Farul Constanței raportul înaintat de către "medicul primar" al județului Constanța, Ioachim Drăgescu, ministrului de Interne 1361. Încă de la începutul raportului său, Ioachim Drăgescu menționa faptul că "districtul Constanța" avea, în anul 1881, "o populațiune (...) de 76 000 suflete"1362. Referindu

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
un învățător și era frecventată de către 127 de elevi. Un moment important în evoluția administrației din Dobrogea a fost reprezentat de desfășurarea alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliilor comunale din ianuarie 1883. Rezultatele alegerilor din județul Constanța au fost publicate în săptămânalul Farul Constanței, la începutul lunii februarie 18831428. Alegerile au fost organizate "conform articolului 44 din legea organică a Dobrogei luându-se în cercetare dosarele alegătorilor pentru consiliele comunale rurale"1429. Urmare a alegerilor desfășurate în zilele de 20 și 21

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
trecut cu propriile lor mijloace (...) școli cu două caturi, pe când noi Românii, după o stăpânire de 14 ani, cu cârmuitori și primari Români, nu avem destinat pentru local de școală decât o infectă clădire, moștenită și aceea de la turci"1672. Săptămânalul Constanța a apărut, cu unele întreruperi, în perioada 19 decembrie 1891-7 martie 1904. Aceasta era cea mai importantă publicație din orașul Constanța, paginile sale constituind "un material istoric indispensabil cunoașterii vieții politice, economice, sociale și culturale a Dobrogei în ultimul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
căutăm a ne folosi de toate aceste avantagii?"1695. Măsurile vizând încurajarea industriei în Dobrogea erau în concordanță cu eforturile depuse pentru construirea liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă și pentru amenajarea portului Constanța. Într-un articol din 23 august 1892, săptămânalul Constanța prezenta o situație privitoare la o mai veche hotărâre a consiliului comunal al orașului Constanța privind acordarea unor loturi de teren funcționarilor din Constanța pentru construirea de locuințe. În cuprinsul articolului se preciza faptul că "sunt aproape doi ani

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
se stabili în orașul Constanța, li se oferă condițiuni avantajoase de stabilire"1707. În încheierea articolului menționat se făcea precizarea că "numai așa vom reuși ca Constanța să fie a românilor, iar nu a străinilor"1708. La 20 septembrie 1892 săptămânalul Constanța a publicat un articol referitor la necesitatea înființării unei școli secundare în orașul Constanța 1709. Articolul făcea precizarea că "în județul Constanța avem actualmente 12 școale primare urbane, 6 de băieți și tot atâtea de fete, pe lângă cele 80

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
opinia autorilor articolului menționat, "o școală secundară românească în Constanța, de orice fel ar fi ea deocamdată; comercială, de meserii ori reală e o trebuință mult simțită pentru propășirea culturei naționale"1719. În numărul din data de 27 septembrie 1892, săptămânalul Constanța avea să publice un articol referitor la catedrala ortodoxă din Constanța, edificiu aflat la acea dată în construcție. Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul că "după o trecere de 10 ani aproape, de când statul a pus

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
afirmau că "ne simțim datori a exprima deplinele noastre mulțumiri domnului ministru Take Ionescu"1724. În încheierea articolului se anunța că "după spusele chiar ale D-lui Ministru (...) catedrala se va deschide în primăvara viitoare"1725. La 6 decembrie 1892 săptămânalul Constanța publica un articol prin care anunța că "la 14 decembrie delegațiunea consiliului Tulcea va pleca spre București spre a spune M. S. Regelui nevoile județului Tulcea"1726. Din componența acestei delegații făceau parte domnii: C. I. Davidoglu, Nicolae Baboeanu

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
nevoile județului Tulcea"1726. Din componența acestei delegații făceau parte domnii: C. I. Davidoglu, Nicolae Baboeanu, Ștefan Teodoroff, Chiru Hiteff și Gelescu Cealicoff. Această delegație urma a prezenta în fața regelui un memoriu cuprinzând "multe plângeri și interesante cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ciortan, "comerciant cinstit și inteligent"1743. După prezentarea candidaților se făcea precizarea că "nu pregetăm să îndemnăm pe toată suflarea să dea concursul nouei liste din care o vedem limpede că va ieși progresul Tulcei"1744. La 31 octombrie 1893 săptămânalul Constanța publica un articol în cadrul căruia se afirma, printre altele: "( ...) noi ne plângem de părăsirea în care e uitată Dobrogea. Pe noi ne interesează faptul că de când provincia a fost anexată afară de domnul prim-ministru, cel mai bătrân din consilierii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
poate pentru 100 de vapoare"1747. În încheierea articolului publicat la 31 octombrie 1893 se afirma că "partea slabă a Dobrogei este numai administrația politică, asupra căreia vom scrie în numărul viitor"1748. Din primele rânduri ale articolului publicat în săptămânalul Constanța din 7 noiembrie 1893 se preciza că "dacă ar sta cineva să raporteze (...) la ideea mare și generoasă ce legiuitorul a urmărit prin legile cu care de la început a fost dotată Dobrogea, va găsi că scopul nici măcar pe departe

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
articolului atenția jurnaliștilor se îndrepta din nou asupra sistemului administrativ existent în Dobrogea, aceștia exprimându-și nemulțumirea în legătură cu faptul că "avem administratori de tot felul, dar asupra faptelor lor nimeni dintre administrați nu poate exercita vreun control"1764. Interesul redactorilor săptămânalului Constanța pentru chestiunile administrative era constant, astfel că, la 21 noiembrie 1893 era publicat un articol în cuprinsul căruia se afirma că "de la anexiune și până acum, niciodată nu s-a făcut la noi o bună și pe deplin conștiincioasă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că "toți locuitorii acestui județ, fără osebire de religie și naționalitate, n-au decât un singur gând, o singură simțire; mărirea patriei și a neamului românesc și devotamentul până la jertfă pentru rege și domnia lui"1791. La 12 decembrie 1893 săptămânalul Constanța publica un memoriu semnat de către "cetățenii orașului Constanța (...) aparținând tuturor naționalităților" prin care se solicita înființarea în oraș a unei școli secundare 1792. Această solicitare era susținută de către "consiliul comunal, ecou al trebuințelor generale" care "a luat o deciziune

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța un gimnaziu clasic, hotărând (...) dacă credeți necesar, a se propune câteva ore pe săptămână și studiul unor limbi vorbite în localitate, cum ar fi limbile: greacă, engleză și italiană"1799. Tot la 12 decembrie 1893 era publicată în paginile săptămânalului Constanța prima parte a petiției prezentată regelui Carol I de către delegația Consiliului Județean Tulcea. Partea finală a petiției a fost publicată la 26 decembrie 18931800. În introducerea acesteia se preciza faptul că a fost întocmită "în conformitate cu art. 42 din legea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Andreian. Ion Istrati avea să îndeplinească atribuțiile funcției de prefect al județului Constanța până la începutul lunii octombrie 1895. În septembrie 1894 s-a desfășurat la Constanța o conferință a studenților români din țară și din provinciile istorice, eveniment prezentat de către săptămânalul constănțean Santinela Dobrogei în numărul său din data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a constat din recitări de poesii"1830 și "execuțiuni de piese muzicale cu vioara și flautul"1831. Autorii articolului citat făceau precizarea că poeziile lui Mihai Eminescu recitate cu acest prilej au fost foarte apreciate de către public. În opinia redactorilor săptămânalului Santinela Dobrogei, "toate poeziile recitate erau o persiflare a patrioților de contrabandă, a acelor patrioți cari vând interesele neamului spre a satisface interesele lor proprii"1832. În cadrul acestui concert de o apreciere unanimă s-au bucurat "studenții ardeleni"1833. Aceștia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
lor proprii"1832. În cadrul acestui concert de o apreciere unanimă s-au bucurat "studenții ardeleni"1833. Aceștia "au excelat (...) prin corul lor, care a întrecut toate așteptările"1834 unei asistențe entuziasmate de calitățile lor vocale. Autorii articolului inserat în paginile săptămânalului Santinela Dobrogei precizau faptul că "ziua ultimă a congresului (...) a fost rezervată exclusiv chestiunii naționale"1835. În continuarea aceluiași articol se afirma că "în această zi am auzit durerile fraților noștri prin gura culților lor reprezentanți"1836. În deschiderea lucrărilor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de la Nistru, să formeze o Românie mare, liberă și independentă"1846. Lucrărirle congresului studențesc s-au încheiat în seara aceleiași zile, după care "s-a dat la hotelul Carol un banchet care a produs studenților o mare mulțumire"1847. Redactorii săptămânalului Santinela Dobrogei apreciau, în încheierea articolului dedicat acestui eveniment, că "venirea studenților în Constanța a avut o mare importanță, căci a făcut să răsune și aceste locuri de glasul patriotic al acelora cari vor lua mâine frânele puterei. Ei ne-

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
românesc și care va fi pururi îndemn puternic pentru urmașii Noștri spre a purcede tot mai departe pe calea muncei, a civilisațiunii și a măririi, am semnat acest document de vecinică amintire"1877. În numărul apărut la 10 septembrie 1895 săptămânalul Constanța anunța faptul că, joi, 14 septembrie 1895, "se va serba inaugurarea celei mai mărețe lucrări de artă ce s-a făcut pe Dunăre de optsprezece secole încoace, a podului Regele Carol I"1878. Autorii articolului precizau că "după una

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cea mai adâncă satisfacțiune de primirea ce li s-a făcut, însărcinând pe dl. primar a comunica orășenilor mulțumirile Majestăților Lor, asigurându-i că în scurtă vreme va reveni la inaugurarea portului"1900. În încheierea articolului citat, apărut în paginile săptămânalului Constanța la 17 septembrie 1895, se făcea mențiunea că "în mai multe rânduri, pe stradă și în port, muzicile au cântat marșul Deșteaptă-te Române!"1901. De altfel, este de menționat faptul că primul vas comercial românesc acostat în portul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Coiciu, urând din partea românilor bună sosire primului vapor comercial maritim (...) și cel de-al treilea, de un domn străin, în sănătatea dlor M. Ghermani și Grigore Manu, fondatorii navigațiunei române"1905. În finalul articolului dedicat acestui eveniment și publicat în săptămânalul Constanța din data de 20 august 1895 se făcea precizarea că atât la începerea serbării de la bordul vaporului, cât și la plecarea acestuia din portul Constanța, s-a cântat de către fanfara militară "marșul național, Deșteaptă-te Române!"1906. Încă de la

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]