6,492 matches
-
în toate colțurile României Mari. Membrele noastre, prezidentele filialelor noastre și prezidenta generală au conferențiat în săli arhipline în: Cernăuți, Câmpulung (Bucovina), Burdujeni, Fundul-Moldovei, Suceava, Cetatea Albă, Chișinău, Dorohoi, Botoșani, P. Neamț, Bicaz, Bacău, Iași, Huși, Vaslui, Focșani, Buzău, R. Sărat, Tulcea, Constanța, Mangalia, Silistra, Galați, Brăila, București, Craiova, Tg. Jiu, Slatina, Carei, Severin, Brașov, Sibiu, Arad, Timișoara, Cluj, Baia Mare. În unele din aceste orașe câteodată, în cele mai multe de câte două, trei și patru ori, iar în București de nenumărate ori
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Manasse. În ziua a doua și a treia a Conferinței pe țară a U.F.D.R., zeci de delegate au ținut să se înscrie la cuvânt și au trecut, pe rând, la tribună. Se perindă astfel: Neicu Dumitra, țărancă din R. Sărat, îmbujorată la față, îmbrăcată într-o ie roșie de toată frumusețea, Ana Gluvacov, gospodină din Turda, mândră de brigada de femei „Elena Pavel”, Niloș Ilona, țărancă maghiară de la Vișia-Cluj, care uimește sala prin siguranța și darul vorbirii, Cosma Aurora, muncitoare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
penitenciare de transferare În scopul regrupării deținuților, urmând ca aici deținuții să fie reținuți cel mult o lună (penitenciarul de tranzit Jilava), penitenciare pentru deținerea celor care au comis crime grave Împotriva securității statului (penitenciarele deținuților politici: Aiud, Sighet, Râmnicu Sărat etc.), penitenciare pentru ispășirea muncii silnice, penitenciare cu regim sever pentru deținuții care „nesocoteau cu rea voință regimul locurilor de deținere comune”. Categorisirea nu era tocmai stricto sensu, aproape În toate unitățile penitenciare Înregistrându-se un melanj de categorii de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a vieții rurale, pleda pentru o reformă agrară care să dea posibilitatea formării de obști țărănești, se înscria printre adepții votului universal
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
sub nume propriu ori sub pseudonime, la „Moș Teacă”, „Propaganda”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Belgia Orientului”, „Litere și arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ș.a. Scoate el însuși revista „Zig-zag” (1901-1902). Mai târziu, scrie la „Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
BRĂDĂȚEANU, Virgil (4.III.1927, Suceava), teatrolog și eseist. Este fiul Virginiei (n. Popovici), funcționară, și al lui Nicolae Brădățeanu, inginer agronom. Urmează școala primară la Râmnicu Sărat, liceul la Rădăuți (bacalaureat în 1946) și studiile universitare la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (licențiat în 1950). Devine, imediat după absolvire - și rămâne, timp de decenii, făcând o exemplară carieră universitară -, cadru didactic al
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932; I. Diaconu, Folclor din Râmnicu Sărat, I-II, Focșani, 1933-1934; Folclor din Transilvania, București, I-X, 1962-1990; Al. I. Amzulescu, Balade populare române, I-III, București, 1964; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-XII, București, 1967-1989; Cristea Sandu-Timoc, Cântece bătrânești și doine, pref. T. Arghezi, București
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
, Toma Alexandru (1824-10.III.1887), traducător. A fost primarul orașului Râmnicu Sărat (1874). În 1848, a publicat la București traducerea „slobodă” a pieselor lui Shakespeare Romeo și Julieta și Othello, precedată de o biografie a autorului. Traducerea este făcută după versiunea franceză a lui Le Tourneur și nu depășește, în genere, nivelul
BAGDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285541_a_286870]
-
, George (1.IV.1900, Rubla, j. Buzău - 6.IX.1972, București), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei și al lui Pavel Băiculescu, învățător. B. a urmat școala primară în cătunul natal și apoi la Râmnicu Sărat, unde a făcut și liceul, absolvit în 1921. În ultima clasă, răspundea de revista elevilor, „Zori de zi”, și era secretarul societății „Junimea culturală”. În timpul primului război mondial a fost „cercetaș” și administrator de spital. La București, s-a înscris
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
ierarhice, de la bibliotecar la șef de sector, șef de secție și director (1941-1949), iar din 1965, consultant științific. A debutat, ca autor de versuri, în „Liga Deșteptarea” (1916) și a continuat să publice în „Universul literar”, „Zori de zi” (Râmnicu Sărat), „Foaia Râmnicului”, „România nouă”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), „Adevărul literar și artistic”, „Foaia tinerimii”, „Ploieștii literari”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Năzuința” (Craiova) ș.a., până prin 1933 iscălind și cu pseudonimele Radu Buzescu și George Freamăt. Atras de timpuriu de
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
șef de secție și director (1941-1949), iar din 1965, consultant științific. A debutat, ca autor de versuri, în „Liga Deșteptarea” (1916) și a continuat să publice în „Universul literar”, „Zori de zi” (Râmnicu Sărat), „Foaia Râmnicului”, „România nouă”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), „Adevărul literar și artistic”, „Foaia tinerimii”, „Ploieștii literari”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Năzuința” (Craiova) ș.a., până prin 1933 iscălind și cu pseudonimele Radu Buzescu și George Freamăt. Atras de timpuriu de literatură, face critică literară vreme îndelungată, fiind
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
sechelele posttraumatice, dar și în afecțiunile neuromusculare. Efectul acestor ape este mai mare, în condițiile în care tratamentul este efectuat în localitatea din care se obține și care oferă condiții optime de tratament. În condițiile țării noastre, apele minerale sunt: sărate, iodurate, sulfuroase, ape termale și ape ușor radioactive. BAROGNOZIE (< fr. barognosie, cf. gr. baros - greutate, gnosis - cunoaștere) - Simțul aprecierii greutăților, precum și recunoașterea și diferențierea lor; este o funcție cerebrală. Se examinează prin apăsarea cu degetul sau cu un obiect bont
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Îmi inspectă cerul gurii. Îmi consemnă fără surprindere reflexul Moro. Verifică la spate dacă n-am vreo coadă sacrală. Apoi, așezându-mă din nou pe spate, Îmi apucă ambele picioare curbate și le depărtă. Ce văzu? Midia curată, de apă sărată, a organelor genitale feminine. Zona inflamată, umflată de hormoni. Amprenta aceea de babuin pe care o au toți bebelușii. Doctorul Philobosian ar fi trebuit să despartă faldurile ca să vadă mai bine, dar n-a făcut-o. Pentru că, exact În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să facă treabă mare! ― Oo, acum chiar că vreau să mănânc! ― Callie, treaba asta are vreo legătură cu sutienul? Pentru că, dacă are, ți-am spus - ― Ma-maaa! Dar era prea târziu. ― Ce sutien? Întrebă Capitolul Unsprezece. Și apoi, zâmbind: ― Marele Lac Sărat are impresia că-i trebuie sutien? ― Gura! ― Aa! Cred că mi s-au murdărit ochelarii. Stai să-i curăț. Oo, așa e mult mai bine. Ia să ne uităm acum... ― Gura! ― Nu, n-aș spune că Marele Lac Sărat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Lac Sărat are impresia că-i trebuie sutien? ― Gura! ― Aa! Cred că mi s-au murdărit ochelarii. Stai să-i curăț. Oo, așa e mult mai bine. Ia să ne uităm acum... ― Gura! ― Nu, n-aș spune că Marele Lac Sărat a trecut prin vreo transformare geologică... ― Lasă că a trecut fața ta, bubosule! ― E la fel de plat ca Întotdeauna. Perfect pentru o pistă de ciclism. Dar apoi Milton strigă: ― Fir-ar să fie! amuțindu-ne pe amândoi. Am crezut că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oară, ne-am sărutat. Eram ascunse după bancheta din față, după perdeaua de păr, și, oricum, cine era fermierul ca să spună? Buzele chinuite ale Obiectului s-au Întâlnit cu ale mele și le-am simțit gustul dulce și pe alocuri sărat. ― Sunt toată plină de muci, spuse ea, ridicându-și din nou chipul. Reuși să râdă. Dar mașina deja se oprea. Fermierul sărise afară, zbierând diverse lucruri. Ușa din spate s-a deschis. Au apărut doi infirmieri și m-au pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
palatul nostru din Cezareea. Chiar, câte cupe murine din Carmania au mai rămas? Bunicul Herodes le aprecia diversitatea culorilor. Clipește des. — Ce-i? întreabă mirat Germanicus. — Nimic. Mi a intrat o musculiță. Nu e musculiță, ci un strop de lichid sărat pe care se chinuie să-l ascundă. Și-a amintit cum bunicul îl lua pe genunchi și-i arăta cu degetul înfășurările de vinișoare ce se fac fie purpurii, fie de un alb strălucitor, sau capătă o nuanță între acestea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ferate a publicat anunțuri în presă privind punerea în circulație a unor trenuri speciale, cu prețuri reduse, pentru a participa la festivitățile de inaugurare a liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă1869. Acestea urmau a pleca din: București, Călărași, Galați, Brăila, Râmnicu Sărat, Buzău și Constanța, la orele 600, în dimineața zilei de 14/26 septembrie 1895. În aceste condiții, în București s-au vândut peste 14 000 de bilete pentru călătoria de plăcere organizată cu acest prilej 1870. Serbările dedicate inaugurării podurilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
natalitate ridicată, România prezenta și o rată a mortalității infantile destul de ridicată. Astfel, în anul 1901, mortalitatea infantilă era de: 23-25 % în județele Suceava, Iași, Roman, Fălciu, Tecuci, Tutova, Covurlui și Brăila; 20-22% în județele Dorohoi, Botoșani, Vaslui, Putna, Râmnicu Sărat, Tulcea, Constanța, Ialomița, Ilfov, Vlașca, Dâmbovița; 15-19% în județele Neamț, Bacău, Buzău, Prahova, Muscel, Argeș, Dolj, Romanați, Olt, Teleorman și de 10-14% în Mehedinți și Vâlcea 2326. În anul 1899 România avea o populație foarte tânără. Astfel, 40,1% din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să socotească acest vis al său nu ca pe un rod al unei meschine ambiții lumești, ci ca pe o datorie a sa de a răspândi învățăturile Domnului în întreaga Japonie. „O, Doamne,” se rugă el trăgând în piept briza sărată și închizând ochii, „dacă aceasta înseamnă să-Ți fiu de folos...” Coliba pe care slujbașii japonezi i-o dăduseră misionarului în Ogatsu se afla în vârful golfului, destul de departe de barăcile dulgherilor și ale clăcașilor. La fel ca și celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ăsta era unul din puținele lucruri pe care chiar le știa. Știa asta, mai știa despre motociclete (prima chestie pe care chiar a stăpânit-o), despre mașini, despre vânătoare de rațe, despre pescuit de păstrăvi, somon și pești de apă sărată, despre scenele de sex din cărți, din multe cărți, prea multe, despre diferite sporturi În aer liber, despre câini, nu prea multe despre cai, despre cum să nu-ți pierzi banii și alte treburi care țineau de lumea lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi și bune de băut. Din contra, fundul ulucului subcarpatic a fost odată plin cu lacuri sărate. Când lacurile s-au uscat, în urma lor a rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de băut. în unele văi sunt izvoare cu pucioasă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Din contra, fundul ulucului subcarpatic a fost odată plin cu lacuri sărate. Când lacurile s-au uscat, în urma lor a rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de băut. în unele văi sunt izvoare cu pucioasă și puțuri de păcură. Abia spre răsărit de uluc începe iarăși altfel de pământ.” (George Vâlsan) “Nicăieri nu se vede mai bine cum s-a încrețit scoarța pământului, adăugând
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ridice un deal nou de sub câmpie. Deocamdată ies pe acolo gazuri care se aprind”. “Depresiunea subcarpatică este ținutul celor mai vechi așezări omenești, unde locuitorii s-au îndesat foarte de timpuriu, având toate înlesnirile muntelui (lemne de foc, apă, izvoare sărate, livezi de fân, pometuri), dar fără asprimea climei. De aceea pădurile au pierit aici de mult, iar în locul lor sunt semănături și livezi”. (Simion Mehedinți) Depresiunea Colinară a Transilvaniei “Ieșind din Ardeal pe poarta cea mare a Someșului, vedem altfel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fi imposibilă. Este foarte important să păstrați curate apele țării! O apă murdară, poluată, înseamnă boală, suferință sau chiar moarte pentru plante și animale. Multe vietuițoare își au casa chiar în apa râurilor, a fluviilor și lacurilor sau în apa sărată a mărilor. Nu toată apa din pământ este absorbită de plante. O parte coboară mai adânc de unde poate fi adusă la lumină prin fântâni sau iese ea singură la suprafață, formând izvoare. În bătaia razelor de soare apa se evaporă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]