2,314 matches
-
fantasmaticul lui Eliade Rădulescu, universalitatea sau năzuința de universalitate a acestuia, care visa bibliotecă universală, după cum se știe, adică o mare bibliotecă pentru acest nefericit popor român, și violența elegantă a lui Grigore Alexandrescu satira. Dar nu vorbesc neapărat de satira îndreptată asupra contemporanilor, ci mai degrabă, satira îndreptată asupra sa. Am amintit în Ingeniosul bine temperat. Dicționar onomastic primul volum, pe unii îndepărtați, cum ar fi Budai-Deleanu, Mihail Sadoveanu, George Călinescu și alții, pe care i-am considerat mereu târgovișteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de universalitate a acestuia, care visa bibliotecă universală, după cum se știe, adică o mare bibliotecă pentru acest nefericit popor român, și violența elegantă a lui Grigore Alexandrescu satira. Dar nu vorbesc neapărat de satira îndreptată asupra contemporanilor, ci mai degrabă, satira îndreptată asupra sa. Am amintit în Ingeniosul bine temperat. Dicționar onomastic primul volum, pe unii îndepărtați, cum ar fi Budai-Deleanu, Mihail Sadoveanu, George Călinescu și alții, pe care i-am considerat mereu târgovișteni. I-am simțit atât de acasă, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la mașina de scris belerege în loc de belciuge. Oare este cazul să ne mai întrebam câte belerege comandă guvernanții noștri de astăzi? Privită ca un tot, cartea lui Ion Cernat ar putea sta sub cuvintele lui Quintilian: Satura tota nostra est (Satira este în întregime a noastră). Autorul este o conștiință a epocii sale manifestand o atitudine civică profund patriotică. El face o critică sistematică a politicianismului din societatea actuală trecând cu ușurință de la indignare la revoltă, de la ironie la sarcasm, mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce sta și să aștepți pomeni, multe și mari! Și totuși, prost nu e cine ia, ci cel care dă! 6 iulie 2010 Sub imperiul necesității (I) Motto: Est modus in rebus (lat. “Există o măsură în toate” ă Horatiu, Satire) Vă privește dacă nu știți sau nu vreți să știți ce modificare a intervenit pe scena politică românească, chiar pe 3 iulie 2010, dată la care a apărut, de fapt s-a reactivat, o mai veche forță politică, ați ghicit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
greșelile altora. Și Dimitrie Cantemir credea că Imperiul Otoman e prea slab și Rusia lui Petru cel Mare prea puternică... și a urmat exilul. 11 octombrie 2010 Ziua scadenței Motto: „Ridendo dicere verum” (lat. „A spune râzând adevărul”) (După Horatiu, Satire) Am avut, după evenimentele comandate din decembrie 1989, toate condițiile să ne fie bine „și tot românul să prospere”. Însă, de prosperat au prosperat numai unii, prea puțini, ca să nu dea naștere la întrebări justificate și la contestări argumentate. Tocmai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anonimilor ce nu își pot depăși condiția umilă. Stan, modest slujbaș, trăiește drama dedublării: aspiră să urce pe scara socială și politică, dar eforturile lui, imaginare, sunt zadarnice, aruncându-l iar în mizerie și mediocritate. Romanul încerca să fie o satiră a parvenitismului, situațiile strident alegorice proiectându-l însă în neverosimil. Cu Horoscop (1932) P. începe să exploreze mediul cartierelor evreiești, care va constitui universul specific al prozei sale, văzut dintr-o perspectivă originală, fără termen de comparație în literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc în atenție atitudinea intransigentă a poetului R. față de realitatea socială, poziție datorată atât temperamentului, cât și apropierii de ideile lui N. Iorga. Câteva satire, cuprinse în plachetele Scrisoare unui necunoscut (1910), A doua scrisoare către un necunoscut (1910), A treia scrisoare către un necunoscut (1910), A patra scrisoare către un necunoscut (1917), îl definesc ca pe un adversar convins al modernismului și al avangardei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
preia subiectul dintr-o nuvelă istorică a lui N. D. Popescu, fără a reuși să depășească mediocritatea modelului. Cucoana Nastasia Hodoronc se înscrie printre cele mai reușite comedii românești de moravuri din secolul al XIX-lea. Îmbrăcată în haina vodevilului, satira este îndreptată împotriva micii boierimi și a parveniților. Se distinge personajul titular, o variantă mahalagească a Chiriței lui V. Alecsandri. În istoria dramaturgiei românești, B.-D. a rămas cunoscut mai ales ca autor al piesei Pygmalion, regele Feniciei, a cărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
mi-am rezervat destul timp să cunosc orașul, să merg la spectacole de teatru, între care celebrul Yunona i Avosi de la Teatrul Lenkom. Am văzut atunci și spectacolul „disident” după o piesă de Ion Druță, Mârțoaga, montat la Teatrul de Satiră. Biletul la spectacol l-am obținut cu ajutorul lui Ion Druță, care a avut amabilitatea să sune la casele teatrului... Urma chiar să ne întâlnim și să discutăm după vizionarea spectacolului, dar Ion Panteleevici a tot amânat întâlnirea - invocând probleme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înscriu în sfera poeziei patriotice, de versurile lui B. P. Hasdeu, Th. Șerbănescu, I. V. Adrian și Gh. Nichitachi, fabulist, imitator al lui AI. Donici. Aici V. Pogor traducea din Anacreon, P.-J. Cantel, P. Dupont, V. A. Urechia din satirele lui Juvenal și, din Lucrețiu, De rerum natura. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
poporului” (1870). Mai publică în „Patria”, „Concordia”, „Românul”, „Naționalul”, „Dâmbovița”, „Unirea”, „Revista Carpaților”, „Constituționalul”, „Buciumul”, „Trompeta Carpaților”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară” ș.a. Versurile lui B., adunate în mai multe culegeri (Cugetările singurătăței, 1847, Nopturnele, 1853, Danubianele, 1859, Zânele Carpaților, 1860, Satire, 1867, Fabule alese, 1868, Legende și balade, 1876 ș.a.), sunt mărturii ale unui temperament poetic cu multe disponibilități. A scris poezie elegiacă, erotică, patriotică, satire, fabule, balade, legende, fiind tributar în bună parte lui Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
adunate în mai multe culegeri (Cugetările singurătăței, 1847, Nopturnele, 1853, Danubianele, 1859, Zânele Carpaților, 1860, Satire, 1867, Fabule alese, 1868, Legende și balade, 1876 ș.a.), sunt mărturii ale unui temperament poetic cu multe disponibilități. A scris poezie elegiacă, erotică, patriotică, satire, fabule, balade, legende, fiind tributar în bună parte lui Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, C. Bolliac. Epigonismul lui apare evident în poemul epic, larg, grandilocvent și artificios. Resuscitând mai vechile teme romantice pașoptiste, prelungindu-le ecoul până târziu (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani, 1861; Heptameron, Focșani, 1861; Legenda României, București, 1862; Misterele Bucureștilor, I-III, București, 1862-1864; Orele dalbe, București, 1864; Satire, București, 1867; Fabule alese, București, 1868; Călătoria printre secolii istorici, București, 1870; Opere complecte, vol. I: Limba română și tradițiunile ei, Galați, 1872; Amor, Patria și Dumnezeu după poeții indiani, Galați, 1874; Opere poetice, vol. I: Legende și balade, Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
împrăștiate prin hârtii. Portretul lui era lipit de a lui Tasso. Epistola stătuse de mult în cronică. Era veche. Trecu încă o lună și primii un pachet dintr-un mic oraș al Germaniei - reședința unui rege - miniatură, rege - parodie, rege - satiră. Pachetul era c-un manuscript, manuscriptul biografiei lui Toma Nour. Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare: Amice, N-am murit încă, însă sunt condamnat la moarte. Esecuțiunea mea va fi în curând. Locuiesc într-un palat mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
probe... ă Noile probe privesc dispariția lui Rataziaiev. Ai vreo probă că Rataziaiev a fost omorât? I-ai găsit cadavrul? Dacă e așa, sunt surprins că nu m-ai informat despre așa un amănunt semnificativ. Prokurorul zâmbi afectat de usturimea satirei sale. ă Cel puțin, în cazul morții bruște a unui individ sănătos aflat în floarea vieții sale... ă Descrierea mai că nu i se potrivește acestui tip Govorov. ă ... legea prevede stabilirea cauzei morții. O examinare medicală se impune pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
habitudini curente ale cineaștilor. Copila va face carieră datorită talentului, dar și pentru că s-a lăsat sedusă de regizor, nu și abandonată, devenind și mămică și vedetă și chiar soție fericită. În final împăcîndu-se cu tatăl jignit de moarte. O satiră însoțită de o grimasă tristă despre care un cronicar a scris că-i amintește de ,,Școala femeilor" a lui Molière. Popularul actor - regizor mărturisind la rîndu-i că povestea-i într-o oarecare măsură autobiografică, dar se adresează tuturor părinților care
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
naționale de „Dacia literară”, reia tema „ruinurilor” în O noapte pe ruinele cetății Neamț, imprimând meditației un accentuat caracter patriotic. „Bărbăția” trecutelor vremi este invocată spre a redeștepta la urmași mândria, iubirea de țară. Cu scop educativ este mânuită și satira în „caractere” (Poetul, Ipocritul). C. îi prețuia pe I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
vom izbuti să aducem o rază de bună dispoziție în sufletul cititorilor noștri.” Publicația reușește, într-adevăr, să-și atingă scopul, făcând să apară numeroase versuri, proze, scenete, anecdote, parodii și caricaturi de bună calitate. Foarte acide sunt, de pildă, satirele antifasciste în versuri ale lui Ștefan Baciu și ale lui Grigore Cumpănașu, ca și ale unor autori ce se ascund sub pseudonime precum Ivan Turbincă sau Don Garcia și care îl au drept țintă favorită pe baronul von Killinger. Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
G.R. Derjavin, și Lauda lui Dumnezeu, versiune la Oda lui Derjavin, ce fusese tradusă și de Costache Negruzzi, cât și poezii din Lermontov, numeroase fabule, după I. A. Krâlov și I. I. Hemnițer. S. a imitat într-un dialog o satiră a polonezului Ignacy Krasicki, folosită și de Gh. Asachi în Soția la modă, în timp ce Pompoasa audiență la Satana a miniștrilor guvernământului din iad este o adaptare după Satira universală de Osip Senkowski. Cele câteva poezii originale ale lui S. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Krâlov și I. I. Hemnițer. S. a imitat într-un dialog o satiră a polonezului Ignacy Krasicki, folosită și de Gh. Asachi în Soția la modă, în timp ce Pompoasa audiență la Satana a miniștrilor guvernământului din iad este o adaptare după Satira universală de Osip Senkowski. Cele câteva poezii originale ale lui S. nu sunt, firește, lipsite de ecouri ale lecturilor sale. Gh. Asachi îl influențează în direcția ocazională și patriotică (Imnul lăutei românești, Sentinela taberii de la Copou la 1834), Pușkin în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
S. este unul din primii scriitori români care a utilizat posibilitățile oferite de fructificarea cultă a folclorului: „Să descopăr uzurile și eresurile poporului”. Și, cu toate că nu l-a citat în Epigonii, se pare că Eminescu i-a cunoscut scrierile. Câteva satire (Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam, Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țară) sunt de fapt mici comedii („dialoguri”), bazate pe observația și pictura de moravuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
asupra scriitorului C. Stamati, RI, 1929, 7-9; Densusianu, Lit. rom., II, 40-51; Artur Gorovei, Contribuții la biografia lui Constantin Stamati, AAR, memoriile secțiunii literare, t. V, 1930-1931; Eufrosina Dvoicenco, Viața și opera lui C. Stamati, București, 1933; Eufrosina Dvoicenco, O satiră polonă imitată de Asachi și Stamati, București, 1938; Eufrosina Dvoicenco, Completări la „Viața și opera lui C. Stamati”, PL, 1939, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 229-232, Ist. lit. (1982), 242-245; G. Bezviconi, Costache Stamati. Familia și contemporanii săi, pref. Artur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
în jurul anilor 1789-1790. ☼ The Marriage of Heaven and Hell, ca. 1790-1793; există 9 copii complete ale acestui poem (cu 24 de plăci, la care se adaugă 3 plăci adiționale ce conțin A Song of Liberty), în care Blake lansează o satiră la adresa lui Swedenborg lucrările Heaven and Hell și Memorable Relations ale acestuia -, scrisă sub forma unei călătorii de descoperire. În cadrul acestei scrieri, poemul "Cînt al Libertății" "A Song of Liberty" de la sfîrșit (plăcile 25-27), în care Blake promite "Biblia Iadului: pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
libertatea dorinței, si chiar îi promite lui Theotormon că îi va da femei spre a se bucură de "împerechere-încîntătoare" ("lovely copulation"), dar el nu poate accepta așa ceva, fiind limitat de lege și tradiție. În The Marriage of Heaven and Hell, satiră, vizionarismul, umorul, poezia și filosofia se îmbină într-o manieră de-a dreptul inegalabila. Poemul este o satiră viguroasa și acidă, la adresa moralității convenționale, a instituțiilor religioase și statale care au creat, prin opresiune, închisori și bordeluri; energia sexuală nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
împerechere-încîntătoare" ("lovely copulation"), dar el nu poate accepta așa ceva, fiind limitat de lege și tradiție. În The Marriage of Heaven and Hell, satiră, vizionarismul, umorul, poezia și filosofia se îmbină într-o manieră de-a dreptul inegalabila. Poemul este o satiră viguroasa și acidă, la adresa moralității convenționale, a instituțiilor religioase și statale care au creat, prin opresiune, închisori și bordeluri; energia sexuală nu este în sine un rău, ci doar represiunea acesteia; predicatorii moralității nu înțeleg că Dumnezeu este în toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]