10,267 matches
-
nedorite pentru colectivitate. Astfel, acțiunile a face și a planifica se Îmbunătățesc În interiorul unui ciclu de perfecționare continuu. Aplicarea principiului colaborativ implică deopotrivă funcționarii și utilizatorii, În cadrul cuprinzător al unui mediu fertil În crearea de cunoștințe (ba) și În slujba satisfacerii cetățenilor. Un set de cuvinte-cheie a fost popularizat pentru a servi drept busolă acțiunii fiecăruia: descentralizare și autonomie, transparență și participare, simplificare și eficacitate. Guvernatorul Kitagawa a recomandat abandonarea unei stări de spirit bazate pe cuplul paternalism și subordonare În favoarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
informație Îi pot atribui un punctaj, În funcție de evaluarea pozitivă pe care i-o fac. Această evoluție permanentă a căutării și creării de cunoaștere se traduce și În formări interne transversale și În operațiuni de benchmarking cu Întreprinderile care excelează În satisfacerea clientului, comparația cu cei mai buni fiind o sursă de Învățare și de progres. Eisai pune În rețea competențele complementare necesare realizării unui metaproiect HHC, din care face parte. Acest meta-ba funcționează ca un dispozitiv strategic ce Îi poate Îngloba
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
diferită de cele ale competitorilor, printr-o ascultare mai atentă și un interes real față de preocupările și Întrebările medicilor. Abordarea meticuloasă Asahi Breweries Ltd Menirea gestionării cunoașterii constă În a optimiza luarea deciziilor, a crește eficiența muncii și a permite satisfacerea clientului! Într-un grup, gestionarea cunoașterii intervine la toate nivelurile: de la linia de producție până la consumarea produselor, trecând prin distribuirea lor. Cu mult Înainte ca această modă să se impună În Japonia, Asahi era un pionier În gestionarea cunoașterii, prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai utile, mereu În actualitate și personalizată, căci fiecare are coeficientul său de asimilare și stilul propriu de muncă intelectuală independentă. Această metodă devine indispensabilă În pregătirea lecțiilor, lucrărilor scrise, proiectelor, examenelor, concursurilor; În activitățile de perfecționare, de specializare; În satisfacerea cerințelor proprii de cultivare ori de educare a anumitor calități spirituale. Această modalitate de lucru se bazează pe autonomia sau independența celui care Învață și În același timp, dezvoltă autonomia, independența acestuia, oferindu-i posibilitatea să-și etaleze stilul personal
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dinafară. b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodicătc "b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodică" Observarea poate interveni În găsirea unui răspuns la o chestiune care se pune, la o ipoteză de verificat, la satisfacerea unei trebuințe de cunoaștere, a unei curiozități, a unui interes, a unei neliniști epistemice etc. Studiul temeinic al celor mai simple obiecte, fenomene și procese, sesizarea legilor esențiale ale naturii și vieții sociale, identificarea acestora În alte corelațiietc. nu se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
G. Mialaret). La copil, ca și la adult, observarea, precum gândirea, slujește ca unealtă a acțiunii de adaptare; ea are valoare nu În sine, ci ca „...instrument care-i servește la rezolvarea problemelor practice ale vieții lui cotidiene și la satisfacerea țelurilor ludice” (Aebli, 1973, p. 34). În universul cunoașterii copilului sau al tânărului, observarea nemijlocită, metodică, a lucrurilor În starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acționarului, conform căruia interesul unei entități economice este acela de a satisface acționarul, este specific viziunii lui Aristotel. Aristotel explică faptul că un tip anume de schimb, apărut datorită creșterii comunităților omenești, diversificării nevoilor Și specializării producătorilor, are drept scop satisfacerea unei nevoi. În acest context, Aristotel formulează o distincție foarte importantă, care se regăsește de-a lungul întregii istorii a gândirii economice, cea dintre valoarea de folosință (de utilitate) Și valoarea de schimb. În Evul Mediu, Sfântul Toma d’Aquino
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
mod direct o anumită nevoie, fiind sinonim cu termenul de valoare de întrebuințare, iar în al doilea rând arată puterea de cumpărare a acelui bun sau cantitatea dintr-un alt bun cu care poate fi schimbat, reflectând în mod indirect satisfacerea unei nevoi Și fiind în acest caz sinonim cu termenul de valoare de schimb. Neoclasicii adoptă punctul de vedere al lui Say - valoarea este determinată de utilitate - la care adaugă o idee complementară, care va deveni teoria lor: valoarea este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sus, iar „valoarea de intenție” reprezintă suma beneficiilor economice estimate a fi aduse de un activ, determinându-se în funcție de intenția entității privind modul de valorificare a activului: prin utilizare în producție sau în scopuri administrative, prin vânzare, prin închiriere, pentru satisfacerea interesului personal. În ceea ce privește datoriile, așa cum vom prezenta ulterior, evaluarea se va realiza la valoarea lor nominală. Există foarte multe situații în contabilitate când intenția este cea care determină modul în care sunt evaluate, recunoscute sau prezentate elementele în situațiile financiare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
vorbeam mai sus. Dar nu din rațiuni comunitariene sau altruiste în primul rând, deși considerente secundare de ordin moral pot fi luate și ele în calcul, ci mai ales datorită posibilității pe care gestiunea unor asemenea instituții o oferă pentru satisfacerea unor interese individuale. Cu alte cuvinte, cererea de diplome a fost speculată, nu valorificată. Dacă pentru universitățile particulare situația este destul de clară, nefiind nici un mister faptul că acestea constituie eficiente surse de profituri pentru organizatorii lor, motivațiile prozaice nu pot
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
autohtonii care au trudit la construcția instituțională actuală (vezi polemica din paginile revistei 22 din decembrie 2005), între perspectiva managerială și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile enumerate anunță mutații importante în instituțiile de producere a elitei educate a națiunii și reflectă diversitatea de interese și resurse din interiorul câmpului universitar. Sensul transformărilor poate fi „ghicit” prin analogie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în principal prin descoperirea și perfecționarea unor noi produse, servicii și surse de energie, succesul depinde în cea mai mare măsură de felul în care satisfacem cerințele pieței. Aceasta presupune o colaborare deplină cu clienții noștri care, depășind înțelegerea și satisfacerea necesităților lor, să le anticipeze. Noi suntem deplin conștienți că succesul este direct proporțional cu calitatea salariaților noștri și cu grija pe care o manifestăm față de aceștia. Pentru a-i depăși pe concurenții noștri, este absolut necesar să luptăm permanent
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bune, pentru un nivel de trai superior. Misiunea firmei Kraft Jacobs Suchard: Țelul nostru este să devenim compania alimentară cea mai de succes din Europa. Vom atinge acest ideal prin urmărirea și respectarea permanentă a următorului set de valori: Consumatori Satisfacerea cerințelor consumatorilor reprezintă principala noastră prioritate și obiectivul întregii noastre activități. Produse Succesul companiei noastre depinde de continua întărire a sortimentelor și a produselor noastre. Preocupare pentru membrii firmei Urmărim să angajăm, să motivăm și să instruim cei mai buni
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
între grupuri sau între firme aparținând unor grupuri diferite fiind considerată slabă. S-au propus următoarele criterii ale segmentării strategice (Stratégor, 1988): • consumatorii: criteriul, împrumutat din marketing, constă în diferențierea consumatorilor după vârstă, sex, venituri, categorie socioprofesională etc. • nevoia de satisfacere și criteriile de cumpărare: diferențierea se face după funcția produsului ce satisface o anumită nevoie și după ceea ce se urmărește la cumpărare (preț, valoare etc.) • circuitul de distribuție: modul în care se distribuie un produs este un criteriu de diferențiere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
numeric, strategia formulată de aceștia ține seama de constrângerile impuse indirect de alți stakeholder-i, între care se remarcă grupurile consumatorilor și creditorilor. Altfel spus, raționalitatea strategiei ca plan presupune cunoașterea așteptărilor stakeholder-ilor interni și externi și căutarea unui echilibru în satisfacerea acestora. 6.1.2. Comportamente tipice și așteptări ale stakeholder-ilortc " 6.1.2. Comportamente tipice și așteptări ale stakeholder‑ilor" Pentru numeroase categorii generice de stakeholder-i, există un set de comportamente identificate, cu un grad relativ de tipizare. Se cunosc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC); Dezvoltare Regională Durabilă - asigurarea unui echilibru Între sistemele socioeconomice și elementele capitalului natural, „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat diferențierea dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită („Tacit
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
economice și teritoriale, reprezintă noua orientare din punct de vedere al atingerii obiectivelor de dezvoltare. Se poate spune că traversăm o perioadă care impune de la sine adoptarea unei noi abordări, o recalibrare a eforturilor de stimulare a creșterii economice pentru satisfacerea unor nevoi care să contribuie la o bunăstare reală a individului și a societății. 1.1.1. Contextul mondial și european Prin abordarea Managementului Cunoașterii la nivel global, se are În vedere oferirea unei soluții de optimizare a noului model
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de euro; provocări societale, 35,888 miliarde de euro; d) indicatori de performanță: obiectivul cercetării și dezvoltării din cadrul Strategiei „Europa 2020” (3% din PIB) și indicatorul principal de inovare al Strategiei „Europa 2020”. 2) Stakeholder-i vs. shareholder-i - Înlocuirea priorității de satisfacere a intereselor investitorilor cu cele ale beneficiilor pentru grupurile implicate. Fiecare dintre aceste grupuri Își are rolul său bine determinat În arhitectura funcțională a unei organizații. Investitorii sunt cei care contribuie la formarea capitalului, managerii sunt cei care formează executivul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ale Specialistului În Cunoaștere sunt date de nevoia de a controla mediul din care face parte, nevoia de recunoaștere, tentația de a acționa În spiritul interesului personal și tendința de a urma grupul. Modelarea atitudinii acestora poate fi Încurajată prin satisfacerea nevoii de a fi recunoscuți, prin promovarea imaginii În cadrul companiei. Totuși, poate fi contraproductiv ca fiecare specialist să dispună de Întreaga baza informațională, luând În considerare faptul că fiecare angajat are tendința de a se manifesta conform trăsăturilor enumerate mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sufletul va fi descris în mod analogic constituit din trei atitudini psihologice: partea rațională (care are ca principală „pornire” cea înspre înțelepciune, care armonizează și echilibrează), cea pasională (care se bazează pe curaj) și cea apetitivă (care are ca scop satisfacerea dorințelor primare prin mijloace materiale. Diviziunea sufletului stabilită în cartea a IV-a devine mult mai îndrăzneață în continuarea ei din cărțile a VIII-a și a IX-a, prin modelele imaginative ale explicațiilor psihologice. Aici Socrate sugerează că diferiți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se consideră că este bine, ci a ceea ce este cu adevărat bine. Prin contrast, atitudinea pasională urmărește preeminența socială și onoarea. Adjectivul predicativ organizator devine „onorabil” sau „convenție”. Și în fine, atitudinile apetitive, cele mai lipsite de valoare, caută doar satisfacerea materială a dorințelor corpului, lucru posibil prin mijloace bănești. * Prin extrapolarea localului la universal, Platon va generaliza principiul oikeiopragiei la nivelul cetății ideale. Astfel, cetățenii acesteia vor urma un program paideic comun în prima fază, în ideea creării unui sentiment
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și celor inegali”. În momentul în care se începe prezentarea caracterului omului democratic, Platon introduce o distincție foarte importantă, și anume cea dintre dorințele necesare și cele nenecesare. Cele necesare sunt cele care nu pot fi stăpânite, dar care, prin satisfacerea lor ne folosesc, iar cele care pot fi îndepărtate, datorită educației, și care nu aduc nici un bine, unele dintre chiar aduc mult rău, sunt numite nenecesare. Printre dorințele necesare se află cea de a mânca, de dorit pentru a putea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
obișnuită - opiniei ce oscilează în spațiul intermediarității dintre știință și ignoranță. Importantă este practicarea adevăratelor plăceri, cele care se depărtează cel mai mult de trup și se apropie de cele eterne; la fel este mereu și adevărata cale. Rămânerea la satisfacerea plăcerilor corporale va lipsi pe oricine de cunoașterea adevărului și „precum vitele” vor privi întotdeauna în „jos”, sclav al corpului și al celor mai rele porniri. Fiind stabilit deja că legea și ordinea, cele mai înrudite cu rațiunea, sunt cele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al violențelor care dau naștere nedreptății), ci reprezintă un model ideal a cărui simplă prezentare are menirea unei funcții corective. Pe ce anume se bazează viața în comun? Pe faptul că nici un om nu poate revendica o autarhie absolută - pentru satisfacerea nevoilor vieții oamenii intră în legătură și colaborează unii cu alții. Această societate elementară este cu atât mai performantă cu cât, în interiorul ei, fiecare își exercită cu pricepere atribuția care îi e proprie. La acest nivel de bază, dreptatea constă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îi e proprie. La acest nivel de bază, dreptatea constă în proporționalitatea schimburilor: pentru o anumită cantitate de bunuri se primește o alta, echivalentă ca valoare. Dar lumea aceasta e una idilică, deoarece comerțul este unul fără rest, menit doar satisfacerii nevoilor elementare. Surclasarea acestor nevoi și apariția luxului dezechilibrează comunitatea organică. Să nu uităm că luxul e în funcție de dorință, iar dorința, la rândul ei, introduce în viața omului nelimitarea și lipsa de măsură. O comunitate care a cunoscut ispita luxului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]