3,958 matches
-
sau ce era la suprafață, era doar râul care ne ducea rostogolindu-ne. Unii dintre săteni se zbăteau, alții călcau apa, iar eu mă țineam de marginea unei scânduri de bambus pe care stăteau Loot și Bootie. Cum am găsit scândura, nu m-am Întrebat atunci, nu m-am Întrebat niciodată până acum, iar acum vă spun că Domnul Atotputernic le-a trimis-o lui Loot și Bootie, din moment ce n-avea nici un motiv să mi-o trimită mie. Așadar, pe această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu m-am Întrebat atunci, nu m-am Întrebat niciodată până acum, iar acum vă spun că Domnul Atotputernic le-a trimis-o lui Loot și Bootie, din moment ce n-avea nici un motiv să mi-o trimită mie. Așadar, pe această scândură pluteau Loot și Bootie, iar eu doar mă țineam de o margine Îngustă, cu vârful degetelor, atentă să nu-i răstorn. Și-atunci am văzut Întregul sat purtat În jos de râu ca un Întreg și am avut o viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
amplasată la distanța cuvenită de tabără. Era un paravan Împletit din frunze de palmier, Înalt de vreun metru și jumătate, care nu oferea cine știe ce intimitate, iar În spatele lui un jgheab prin care curgea un firicel de apă flancat de două scânduri lungi pe care cel care folosea latrina se putea sprijini. În loc de hârtie igienică, Într-o parte se găseau o găleată cu apă și un polonic. Marlena o luă pe Esmé pe după umeri. În acest timp, o privea pe o bătrână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de perete. Putea fi orice, sufragerie, dormitor, depozit. Becul oricum lumina chior, atârna de-un fir din tavan, ca la țară. Pe jos, un parchet de lemn decolorat. Parchet era mult spus, lemnul nu fusese prelucrat, se strângeau nodurile din scânduri, nimeni nu le rașchetase. În mijloc, un cufăr. Genul de chestie adâncă și borcănată, cu mânere, tip ladă de zestre. Pe laterale, două paturi sau canapele (Dumnezeu știe), acoperite de covoare țărănești și perne cu ciucuri. În spatele lor, prinse-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scenă, să fie mai aproape de actori. Înnebuneam. Nu puteai să miști în front, era prăpăd dacă te simțeau figuranții. După trei sferturi de oră, îți lua foc fundul. Mă foiam discret, invizibil. Actorii tropoteau într-o veselie, ridicând praful de pe scânduri; balerinilor li se murdăreau ciorapii. Lumea privea respectuos, cu ochii cât cepele; unul nu mișca un deget. Mie îmi venea să întind mâna și să-l trag pe erou de cămașă, chiar când trecea pe lângă noi. Sau să-i pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ți trebuia lumină, te duceau planșeul și balustradele lungi, învelite în snopi de catifea înădită, spre Secolul 19 și Marii Clasici. Dacă am fi avut un scaun cu rotile, ne-am fi dat ca-n liceu, de-a dura pe scândurile lustruite cu ceară și petrosin. În „Zoia“, înnebuneai diminețile dacă nu-ți găseai ceva de făcut; controalele, purcoiul de tocilare și-arhitectura florală a lui Mincu te scoteau din minți. Când toate fetele plecau la sport, pentru săritura la groapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
i „soarte oarbe": „ Po?i zidi o lume-ntreag?, po?i s-o sf?râmi... orice-ai spune, Peste toate o lopat? de ??rân? se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului ?i gânduri Ce-au cuprins tot universul Încap bine-npatru scânduri". ?i peste toate aceste ?iruri de existen?e umane supuse aceluia?i destin amar, st?pane?te lini? tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
oglind? de-?i bucleaz? al s?u p?r, Altul caut? În lume ?i În vreme adev? r, De pe galbenele file el adun? mii de coji, A lor nume, trec?toare le Însamn? pe r?boj; Iar? altu-mparte lumea de pe scândura tar?bii, Socotind cât aur marea poart?-n negrele-i cor? bii. Iar? colo, b?trânul dasc?l, cu-a lui hain? roas?-n coate, Într-un calcul f??? cap?ț totsocoate ?i socoate ". Fie regi ce „Împânzesc globu-n planuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
alți două sute. Boierii se priviră fără a Înțelege. - Iscoadele tătare și polone vor vedea patru sute de oameni care ridică val de pământ și cetate de lemn pentru apărare. Nu va trebui Însă ca toți să care pământ și să geluiască scânduri... Din câte știu, țăranii noștri sunt și minunați arcași... - Linie de apărare de-a lungul Sorocăi... murmură spăratul Albu. - Și scăpare pentru căpitanul Oană... adăugă Petru, mândru de gândirea iute a voievodului. - Am și eu o idee... interveni vornicul Isaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
e cu doi metri sub nivelul mării. Messer Francisco, vă rog să-mi acordați onoarea de a comanda artileria fregatei „Esperanza”. Francisco se repezi pe scările care coborau În cală și preluă comanda asupra tunurilor și a falconetelor ascunse sub scânduri. Unul dintre mateloți sări În apă și ieși după mai bine de un minut. Fregata avea un dispozitiv metalic care producea un zgomot puternic sub apă, dar neauzit la suprafață. Cum zgomotele metalice subacvatice se propagă pe distanțe extrem de lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
genunchi. După ce bătrânul termină, se ridică și acceptă invitația de a intra În casă. Interiorul avea același miros de lemn afumat, umezit de ploaie, dar În același timp păstra amintirea verii, acel miros mai greu detectabil, de soare cuibărit Între scânduri, de foșnet umbros de pădure caldă, uitat În colțuri și În Împletiturile tatami. Cei doi vorbiră Încet aproape toată noaptea. Tânărul Îi povesti marelui său maestru spiritual ce Învățase pe muntele Iga. Îi vorbi despre sakki, intuiția atacului, despre shiten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se așezase pe spate, cu arcul Încordat, și, În timp ce piatra se ridica, trăsese prima săgeată. Nimeni se rostogolise afară și aruncase pumnalul. Din ce loc? Exact de pe linia care ar fi fost, În mod normal, pragul. Acolo se afla o scândură Înmuiată de vreme. O scândură cam slabă, care se mișca ușor. Amir Își strecură degetele sub ea și o scoase fără nici un efort. Sub ea, acoperit cu pământ, era un obiect de metal. Șeful tribului Bordjighin se aplecă și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
arcul Încordat, și, În timp ce piatra se ridica, trăsese prima săgeată. Nimeni se rostogolise afară și aruncase pumnalul. Din ce loc? Exact de pe linia care ar fi fost, În mod normal, pragul. Acolo se afla o scândură Înmuiată de vreme. O scândură cam slabă, care se mișca ușor. Amir Își strecură degetele sub ea și o scoase fără nici un efort. Sub ea, acoperit cu pământ, era un obiect de metal. Șeful tribului Bordjighin se aplecă și scoase ceea ce știa deja că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Echipajul termina pregătirile de plecare. Pe catarg, pânzele erau ridicate cu repeziciune. Gabriel și Alexandru intrară În cală, unde Îi așteptau ceilalți Apărători. - A sosit toată lumea? Întrebă Gabriel. - Da, răspunse unul din Apărători. Documentele sunt În seif, seiful ascuns sub scândurile calei. - O fi totul secret, spuse Alexandru, Încă răvășit de cele Întâmplate În piață, dar avem dreptul să aflăm măcar două lucruri. Unu: care e motivul anulării misiuni. Doi: unde mergem. Fără Îndoială, Dunărea e Înghețată. Nu putem intra În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
duceai și pregăteai masa de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te duceai aicea, alături, în față era..., se reparau vagoane cu pereții de scândură și muncitorii tăiau scândura aia veche și o puneau nouă, și o tăiam și pregăteam cazanele cu ceai, cu lapte, cu ce mâncam... Primul trimestru am suportat noi, adică eu, vorbesc, eu am suportat tot și am luat, așa și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te duceai aicea, alături, în față era..., se reparau vagoane cu pereții de scândură și muncitorii tăiau scândura aia veche și o puneau nouă, și o tăiam și pregăteam cazanele cu ceai, cu lapte, cu ce mâncam... Primul trimestru am suportat noi, adică eu, vorbesc, eu am suportat tot și am luat, așa și i-am măsurat pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
care o reproducem În continuare. . Nu se cunoaște arhitectul sau meșterul constructor al bisericii. Biserica a fost construită pe temelie de piatră necioplită, pe furci de lemn și pământ, În spațiul interior este aplicat un var alb, iar În exterior scândură. Biserica de dimensiuni mici, este acoperită cu tablă. Planul bisericii este cel tradițional, statornicit În arhitectura românească din secolul al XVIII-lea, stil moldovenesc, cu Împărțirea interioară consacrată, altar, naos și pronaos, care este delimitat printr-o grindă ornamentală de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bisericii este confecționată din lemn de tei și stejar și este Împodobită cu o sculptură simplă executată manual, și acoperită cu o preparație de grund și pulbere de aur, este de dimensiuni mici, cele două rânduri registre sunt bucăți de scânduri groase și late de aproximativ 50 cm., pictate și sculptate, Îmbinate câte două pe fiecare registru, icoanele sunt pictate În stil bizantin, fără strat de preparație, fiind aplicat un strat de clei de oase și apoi picture cu culori de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a amenjat un muzeu de obiecte bisericești și carte veche prin grija preotului Ionuț Alexandru Figher. Reparații Biserica a fost reparată, conform sinodicului, la 1865 de către Costachi Cosmei și locuitorii satului . Pereții exteriori ai bisericii sunt căptușiți În 1890 cu scândură de brad zugrăvită cu vopsea de culoare albastră. Unele surse indică reparațiile din anul 1902 (să fie dat eronat?) . Reparații radicale au fost executate În anul 1905 prin stăruința preotului Ioan Anghel . Pridvorul bisericii a fost rezidit din piatră În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trimis episcopiei. Acoperișul bisericii din tablă neagră deteriorată, uzat În Întregime, cu tabla atacată de rugină, permite pătrunderea ploilor În interior. Localul bisericii era construit din nuiele și vălătuci. Pentru Înlocuirea tablei de pe acoperiș și pardosirea exterioară a pereților cu scândură era estimată prin deviz suma de 9400 de lei. Se face apel la credincioșii satului (180 capi de familie), de la care s-a reușit colectarea a 3000 de lei. Se cere Episcopiei un ajutor de 5000 de lei. În anul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și unele donații În valoare de 34.400 lei și În Euro 730 €. Donațiile au fost și sub formă de materiale, astfel: materiale În valoare de 10.000 lei folosite la cafas (pridvorul bisericii); confecționarea gratiilor geamurilor bisericii (fier, ciment, scândură, țevi, ș.a.). Din donații În materiale s-au realizat: baldachinul pentru Sfinte Moaște; balustrada cafasului; strana Maicii Domnului sculptată (unde se află icoana mare); două uși de lemn masiv de brad (la intrarea În biserică, pridvor) - donație de la mănăstirea Putna
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și primirea sub formă de donație a troiței, pictată cu molini, ce urmează a fi montată În viitor, Într-o locație prestabilită din satul Frenciugi. La biserica veche s-au realizat: curățarea și conservarea catapetesmei; renovarea exterioară (vopsit pereții din scândură, reparat temelia, vopsit acoperișul de tablă, tencuit pereții de la intrare); montarea paratrăsnetului și Împământarea, dotarea PSI. Colecta din cursul anului 2013 s-a concretizat În suma 38.384 lei (parohie) și 26.980 lei(alte parohii), adăugându-se schimbul valutar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
chibriturile au devenit bunuri la Îndemână, de ce ar mai vrea cineva să știe, altfel decât din pură curiozitate, cum se aprinde focul cu un cremene și câteva surcele? Cu siguranță, este o artă să știi să speli rufele pe o scândură sau pe piatră În râu, Însă e o artă la care renunță bucuroși toți cei care Își permit o mașină de spălat. Așa s-a pierdut și priceperea la cârpit, fără mari regrete, atunci când pe piață au apărut ciorapi ieftini
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
strategie a folosit-o și Vlad Țepeș în timpul campaniei din 1462. În legătură cu strategia, este interesantă mărturia lui Reichestorffer în legătură cu Moldova: “în această țară nu sunt deloc năvi, pentru a trece râurile, ci numai poduri plutitoare alcătuite din bârne groase și scânduri puse deasupra... de acestea se folosesc ei mai ales cu gândul să nu poată dușmanii ataca și cotropi țara printr-o mișcare iute și puternică”. “Codru-i frate cu românul” a fost o realitate semnalată de Chalcocondil, dar și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mediu lunar al meseriașilor. c/ Numărul orelor efectuate lunar, calculate la 9 ore pe zi și pe timpul zilelor lucrătoare. d/ Cantitățile de lucru exprimate în metri cubi (beton, zidărie de piatră sau cărămidă, șarpante), în metri pătrați (tencueli, zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]